5,440 matches
-
a gândi, ale cărui origini sunt destul de vechi. Din acest punct de vedere, criticismul e cel din urmă cuvânt al filosofiei.”42 Florian crede că opera critică a lui Kant are meritul nemuritor de a fi fixat pentru prima dată menirea adecvată a gândirii filosofice în genere, cea de cercetare a condițiilor de posibilitate, de căutarea răspunsului cum este posibil ceva care există. Această nouă orientare a gândirii filosofice, orientarea transcendentală, s-ar exprima cel mai pregnant în distincția pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
anumite matrice stilistice. Fără îndoială că Blaga nu s-a înșelat atunci când a apreciat că ideea kantiană a metafizicii științifice reprezintă un potrivit fundal contrastant pentru o cât mai bună percepere a modului cum a înțeles el natura, rostul și menirea metafizicii. Cea dintâi ambiție filosofică a lui Kant a fost să pună metafizica „pe drumul sigur al unei științe”. El s-a declarat îndrăgostit de metafizică și a deplâns starea în care se găsea acel domeniu de preocupări teoretice care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
deosebirile în condițiile și formele de viață proprii diferitelor comunități omenești. Distanțarea de ortodoxismul vechii teologii protestante se profilează în mod clar. Religiile și bisericile vor fi socotite în primul rând forțe morale, iar educația morală va fi considerată principala menire a unei comunități religioase. Isus Cristos este înfățișat drept propovăduitor al unei învățături morale și îndrumător pe calea vieții virtuoase. Semler, care a fost incepând din anul 1753 profesor de teologie la universitatea protestantă din Halle, distingea între mărturia omenească
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
asta cu Hemingway mă depășește. - E o poantă, am spus. O poantă veche. - Cine naiba e Hemingway ăsta? - Un tip care spune la nesfârșit același lucru, până începi să crezi că trebuie să fie ceva bun. Astfel de interludii au menirea să sublinieze controlul perfect al autorului asupra textului. Crisparea sesizabilă în The Big Sleep, teama (întemeiată, de altfel) că cele două mari secvențe ale romanului nu se vor articula perfect nu-l preocupă de data aceasta. Chandler simte că a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Pitești. Cartea folosește și o altă sursă de informații, neglijată până acum - interviurile directe cu supraviețuitorii. Dacă unii dintre ei au mai scris sau au mai vorbit despre Pitești (cazul lui Traian Popescu, de pildă), interviurile luate acestora având doar menirea de a le completa informațiile, am reușit să stăm de vorbă și cu victime care fie nu au vorbit deloc până acum despre experiența lor, fie au făcut-o prea puțin. Dintre numele cele mai importante am aminti aici pe
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de reviste se scriu cu italice. În felul acesta, se elimină dificultatea Încadrării unor publicații la cărți sau reviste (cum ar fi anuarele, publicațiile ocazionale etc.). 3.1.2. Prescurtările utilizate În redactarea notelor se folosesc anumite abrevieri, care au menirea să economisească spațiul tipografic și să evite unele repetări inutile. Iată câteva dintre acestea: v. („vezi”, „vedeți”) se folosește atunci când se preiau anumite idei sau informații dintr-o anumită lucrare; cf. (confer, „compară”) arată că „trimiterea se face la o
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de la o carte la alta, apărută la aceeași editură, dar având alt redactor de carte. Comentariile făcute la fiecare caz (zece la număr!) nu vor să arate ce este bine și ce este rău la fiecare bibliografie, ci doar au menirea să sublinieze diferențele existente. La urma urmei, ca și normele ortografice, normele de redactare științifică reprezintă o simplă convenție. Dacă În România ar exista un manual unitar, elaborat sub girul Academiei Române, am avea pretenția ca normele stipulate acolo să fie
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
rămășițelor fasciste din aparatul de stat și de victoria coaliției antihitleriste 2. Se cerea ca pe lângă C.C. al P.C.R., comitetele regionale și comunale ale partidului, asociațiile profesionale și patriotice, să se formeze „resorturi speciale pentru munca între femei”, având drept menire să asigure înregimentarea tuturor femeilor în F.N.D. Într-un articol redacțional al Scânteii din 8 octombrie 1944, P.C.R. a dezavuat feminismul, care ar fi reprezentat izolarea femeilor de „marele curent democratic”, în „bisericuțe”, în „cercuri”, considerate ca fiind total ineficiente
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
un bloc național al femeilor române” pentru a contracara activitatea F.D.F.R. nu a dat rezultate 1. Marile mitinguri ale femeilor, organizate cu ajutorul autorităților, în lunile care au precedat alegerile parlamentare la București, Sibiu, Craiova, Alba-Iulia și în alte orașe, aveau menirea să demonstreze că masa femeilor aderă la programul B.P.D. și îi va vota pe candidații acestuia, printre care și douăzeci și trei de femei 2. La o întrunire a Secției feminine a P.N.Ț. din Capitală (10 octombrie 1946), la
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
etnic al zonei Europei Centrale și de Sud-Est într-un puternic factor de colaborare și de stabilitate. De aceea, a fost primită cu interes propunerea sa de constituire pe lângă Societatea Națiunilor a unor comisii economice și financiare regionale, având drept menire să elaboreze căile și modalitățile de cooperare, ceea ce ar fi servit ca „bază tehnică a unei păci reale”. O altă cale de destindere a relațiilor dintre națiuni ar fi fost - după Alexandrina Cantacuzino - înființarea unui „Oficiu Intereuropean de raționalizare a
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
împotriva șomajului, concedierilor și scăderii salariilor, pentru libertate și democrație, pentru ieftinirea traiului și reducerea orelor de lucru. Femeile muncitoare din România au dovedit și cu acest prilej, că deși nu au drept de vot, sunt conștiente de rolul și menirea lor de luptătoare în rândurile proletariatului pentru izbânda socialismului! Femeia Muncitoare. Buletinul Uniunii Femeilor Muncitoare din România, nr. 3, iulie 1931. 12TC "12" Discours prononcé par la Princesse Alexandrine Cantacuzène a la Conférence pour la Paix et le Désarmement à
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
întărim intensificând lupta contra influențelor sectelor religioase străine și a bolșevismului, care distrug sufletul românesc. Lozinca noastră să fie: iubirea de neam și de țară. Prin munca și economia noastră să contribuim la normalizarea economică și la dezvoltarea producției naționale. Menirea desăvârșită a femeii să fie o completare a îndatoririlor sale de soție și mamă, prin colaborarea conștientă și luminată la viața țării, iar femeia viitorului să fie îndrumată spre muncă independentă și de inițiativă care ușurează povara statului. Unificarea sufletului
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
piedici și stavile, pe care inițiatoarea și Directoarea acestui ziar, le-a traversat cu o neînfrântă voință și energie. Noi, femeile din toate provinciile iubitei noastre Patrii, trebuie să dovedim această recunoștință, contribuind la susținerea acestui ziar, pentru ca să poată continua menirea ce o are, pentru a ajunge la rezolvarea problemei, ce este prestată în mod atât de folositor, femeii din fiecare clasă, susținând sentimentul național, precum și familia cu datoriile mamei în tovărășia soțului său. Noi urăm Ziarului Nostru, încă mulți ani
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
înțelegând importanța grupării au cerut centrului înființare de filiale. Până în prezent avem 13 filiale și anume: Chișinău, Cluj, Câmpeni din jud. Turda, Brașov, Făgăraș, Ploiești, Buzău, Craiova, Calafat, Constanța, Râmnicu Vâlcea, Caracal, Satu Mare. Unele din aceste filiale înțelegând adevărata lor menire și conformându-se cu totul programului nostru de a se ocupa de femeia de la țară pentru a o educa și pregăti pentru nevoile vieții de astăzi, au înființat subfiliale în comunele rurale; astfel au făcut Ploiești, Constanța și Craiova. Congresele
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ca un factor conducător; ceaiuri dansante și baluri, unde reuniunea se îngrijește de distracții plăcute pentru publicul participant. și toate aceste manifestări sunt îmbinate cu mari beneficii morale și materiale, urmărite cu scopul de a mări fondurile, ca să poată împlini menirea într-un mod cu totul deosebit. Serbările, ceaiurile și balurile organizate, varsă în visteria Reuniunii sume ce întrec orice așteptări. Averea Reuniunii trece - ca prin farmec - de la zeci de mii de lei la sute de mii și potențialul crește în
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
pentru întreaga omenire ca și pentru țara noastră a însemnat război, încercări, lupte, lipsuri, dezechilibre, stări sociale anormale. Asociația, la rându-i, pe de o parte a fost încercată și a avut mult de luptat, pe de altă parte, conform menirii ei, a fost atentă, trează, și cu promptitudine, devotament și la vreme și-a pus serviciile la dispoziția noilor nevoi sociale pe care evenimentele le-au creat. Chemarea la lucru a fost făcută mai ales prin înțelegerea largă și sprijinul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
bucurie este cu atât mai deplină cu cât coincide cu sărbătorirea zilei de 8 Martie, simbolul solidarității și prieteniei femeilor de pretutindeni, singura chezășie a realizării unui viitor comun mai bun. Credincioase idealurilor de libertate și progres, credincioase destinului și menirii femeilor în lume, credincioase principiilor care au făcut din ziua de 8 Martie, simbolul solidarității femeilor de pretutindeni, femeile din România vor merge hotărât alături de toate femeile din lume pe drumul comun menit să ducă la împlinirea țelurilor lor. Gabriela
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dornici de pace pentru a ajunge la unirea tuturor oamenilor de bună credință. Menținerea păcii, prin mobilizarea efortului colectiv a stat la baza înființării Federației Democratice a Femeilor din România, care răspunzând chemării Federației Democratice Internaționale a Femeilor, a avut menirea să coordoneze activitatea organizațiilor democratice feminine din țară și să țină legătura cu F.D.I.F. Munca F.D.F.R.-ului a fost dusă pe plan internațional prin participarea la lucrările F.D.I.F. și aplicarea măsurilor hotărâte colectiv în Congres, iar pe plan național prin
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
comunist (mai ales cu referire la perioada Gheorghe Gheorghiu-Dej). Practic, un dosar profesional, Întocmit după anumite reguli și scopuri (ce reies din descrierea documentelor din dosare) ale regimului comunist, reprezenta un fel de formă de legitimare a acestor persoane pentru menirea care le era atribuită. Descriind portretul-robot al unui astfel de dosar profesional, am dorit să prezentăm totodată caracterul originar al surselor de natură sociologică pe care le-am folosit În constituirea bazei de date SPSS. Este vorba, În fond, despre
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
detalii, vezi Alina Cornea, L’activité scientifique et politique dans l’Academie „ștefan Gheorghiu” de Bucarest: La position du corps enseignant, École Doctorale Francophone en Sciences Sociales, Bucharest, 2004, p. 18. școala „Jdanov” a fost Înființată În 1947 și avea menirea de a introduce ideologia marxistă specialiștilor care aveau deja diplome universitare. Mihai Dinu Gheorghiu, Intelectualii În câmpul puterii-morfologii și traiectorii sociale, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 93. Ibidem, p. 94. Care Își va schimba numele În Academia de științe Sociale
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
viață, pe care se răzbună deoarece nu-i pot asimila lecțiile și rămân buimaci. Cele mai reușite dintre personaje sunt alcătuite din stereotipii. Cu alte cuvinte, este vorba de oameni slabi, care se ascund îndărătul unor „dragi nimicuri”, tabieturi cu meniri defensive. Au mici pasiuni revelatoare: repararea ceasurilor, cultivarea florilor, observarea gângăniilor. Caută să se ferească astfel de exteriorul dușmănos, care, presupun ei, intenționează să-i standardizeze. În profunzime, inadaptabilitatea înseamnă refuzul uniformizării, al unui comportament instituit de mediocritatea adaptată. Andrei
BRATESCU-VOINESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
prilejul unui congres al librarilor, au luat parte și Tudor Arghezi, Cezar Petrescu, N. D. Cocea, Gib I. Mihăescu, Damian Stănoiu, I. Peltz, Ury Benador ș.a. Cel mai interesant număr al publicației este 2 din 1937. Aici, la ancheta privind menirea librarului, răspund Cezar Petrescu, Adrian Maniu, Perpessicius și George-Mihail Zamfirescu. Tot aici sunt de semnalat opiniile unor scriitori - Andrei Tudor, Lascăr Sebastian, Al. Mironescu, Vlaicu Bârna -, privind ciclul de conferințe inițiat de Asociația Librarilor din România. I.R.-N.
BULETINUL ASOCIAŢIEI LIBRARILOR DETAILISTI DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285930_a_287259]
-
o pildă a căii de urmat spre izbăvire. Ea moare în lutul supus maculării, spre a reînvia într-o realitate incoruptibilă, a propriei esențe. Metamorfozată în Lună, Ileana Cosânzeana va fi urmărită în veșnicie de dorul înflăcărat al Soarelui, restituit menirii sale prin blestemul despărțirii. Ideea concepției vinovate, constitutivă momentului cosmogonic originar, este revelată și retrăită prin ritualul dramatic din Soarele și Luna. Dramaturgul dezvoltă o profuziune de sensuri, topind într-o construcție demnă de un mare poet elemente și sugestii
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
inaugural, apare tableta O vorbă a lui Tudor Arghezi, care salută inițiativa de a pune la dispoziția poeților „o încăpere a lor”, pentru a nu se simți „incomodați și incomozi între două catedre de doctrină sau de considerente”. Suplimentul are menirea de a înmănunchea cele mai diverse orientări poetice, sub deviza „Nici o școală literară: numai talente”. În primul număr, printre semnatari se află Tudor Arghezi (Seceta mare), Mihail Celarianu (La septembrie și octombrie, Meșterul necăjit, Paradis pe-nnoptat, Prin lumea cu păcate
CAIET DE POEZIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286002_a_287331]
-
mai bune apărute la sfârșitul anului trecut: Cântarea din urmă de Mihai Beniuc (...). E atât de cunoscută cititorilor poezia lirică a lui Eugen Frunză (...). Cum de s-a ivit o asemenea atitudine contemplativă, moleșitoare (...) atitudinea atât de puțin compatibilă cu menirea poetului militant, curajos? Fără îndoială că toate acestea sunt legate de lipsa de profunzime în cunoașterea vieții (...), de insuficienta claritate ideologică. Printre unii poeți circulă teorii confuze, derutante. O anumită critică simplistă, rigidă, a propovăduit necesitatea izgonirii «personalului» din poezie
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]