4,293 matches
-
un deziderat în teorie; în practică însă, lucrurile stau cu totul altfel. Asupra realității și consecințelor acestui clivaj identitar mă voi opri în rândurile următoare. 1.3. Eul creator și eul empiric Am văzut cu toții că practic întreaga istorie a metafizicii susține că eul, ca agent ale cunoașterii, este cel ce percepe universul înconjurător (datele problemei se vor schimba abia în secolul al XX-lea, odată cu apariția științelor cognitive, dar ele nu mai au relevanță pentru cazul lui Blake). Totuși, pentru
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
aici și utilizarea indicativului prezent). Poziția ultimului, în care axiomele estetice și religioase fuzionează pe scara ontologica, o depășește net pe cea a primului. După ce m-am axat asupra naturii și funcțiilor complexe ale eului blakean (implicând distincții de natură metafizica, ontologica, estetică, vizionara), am ajuns la capătul primei părți a investigației mele poetice. În continuare, discursul va fi centrat asupra analizei factorilor inductori ai viziunii, care-i permit eului să experimenteze și, ulterior, să estetizeze viziunile la care are acces
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
poate fi pus în relație cu Schelling 128, cel care, în Philosophie der Kunst, preia ideea lui Hegel privitoare la dispariția formei în arta și pretinde că doar o operă "interioară" sau "ideală" ar putea efectua uniunea dintre estetică și metafizica. Operele în sens tradițional ar deveni obsolete, iar atingerea acestui ideal ar avea consecințe onto-sociale surprinzătoare, ducând la o uniune spirituală a tuturor oamenilor 129. 6. Sinteză artistico-religioasă. Contemplarea frumuseții estetice reprezintă idealul vieții creștine, model oferit de pantocrator. Această
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
pantocrator. Această sinteză șui generis devine fundamentală în teoria estetică implicită a lui Blake. Vastul spectru de figuri mitologice care abundă în poemele și în anluminurile blakeene funcționează pe baza unei substituții ontologice, fiind vorba, astfel, de prozopopee de esență metafizica. Emoțiile sunt personificate, calitățile sunt reificate, toate cu scopul de a dezvălui formă reală a universului, necorupta de simțurile degenerate, "vegetative". Acest aspect capătă o importanță încă mai mare atunci cand realizăm că el merită să fie reținut că una dintre
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de interpretare. Încercând să arunc puțină lumină asupra unor sectoare din gândirea filosofico-religioasă blakeană, am avut permanent în minte caveat-ul formulat de Damrosch, Jr., care subliniază situația imposibilă în care se găsește Blake însuși în raport cu utilizarea contrariilor drept vehicule ale metafizicii sale: neputându-le grupa sub auspicii unitare, el trebuie să se mulțumească, de fapt, cu "diferite tipuri de contrarii, unele dintre ele fiind ușor de armonizat, altele, mai greu sau chiar deloc" (1981, p. 181). Cuvântul final în privința dualismului blakean
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
pentru descifrarea acestui prim nivel de interpretare vizionara rezidă în utilizarea unei figuri de stil explicite, o metaforă ironică a lui Newton ("mighty Spirit"), al cărui aport științific deficitar în ordinea propusă de eul creator este direct responsabil de tristețea metafizica și de deșertul spiritual care învăluie lumea: "A mighty Spirit leap'd from the land of Albion, / Nam'd Newton; he siez'd the Trump, & blow'd the enormous blast! / Yellow aș leaves of Autum the myriads of Angelic hosts
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
o divinitate prăbușita într-un univers al falsității, Noaptea a Opta reifica erorile universale, sugerate metaforic de portretul hermafroditului, imaginat că summum malum 192. Noaptea a Noua aduce cu sine Judecată de Apoi, deci repunerea în drepturi a cunoașterii că metafizica armonioasă a adevărului. Am precizat deja că The Four Zoas este concepută că o descriere completă a componentelor ontologice ale universului, precum și a relațiilor dintre acestea. Concomitent, trebuie avut în vedere faptul că, întocmai cum viziunea dublă trebuie înțeleasă în raport cu
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Axul central, prezent atât la nivel social, cât și la nivel metafizic, este elementul antropic, fiindcă omul este miezul fenomenologiei blakeene 194. Faptul se impune chiar de la debutul eposului The Four Zoas. În Night the First, Los anunță că dramă metafizica în curs de desfășurare, menuetul confuz de durere și de suferință, intonat de conflictul dintre elemente, are loc în creierul uman: "I see the shower of blood: I see the sword & spears of futurity / Tho în the Brain of Mân
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
gandire steril, plin de delimitări filosofice inutile ("many a division let în & ouț"), articulat minuțios, dar devenit redundant ca urmare a premiselor false pe care se întemeiază. Fiindcă Urizen nu poate interpreta universul decât prin prisma instrumentelor intelectuale ale unei metafizici autoritariste și, prin urmare, inexacte, el nu poate zidi o lume a libertății reale. Eul creator implică aici, ca, atunci când recipientul viziunii duble nu reușește să interpreteze universul pe baza metaforizării și a substituției fenomenologice, viziunea dublă se transformă în
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cele nouă Nopți ale eposului. Concomitent, aceasta transfigurare expresiva confirmă interpretarea căreia am încercat să-i fiu fidel: anume că The Four Zoas constituie o materializare textuala a viziunii duble. În ansamblu, cele nouă fecioare exprimă dominația exercitată de facultatea metafizica și tentativele vane ale acesteia de a înțelege universul în profunzime. Această înțelegere este posibilă însă numai prin medierea Viziunii Divine: "Once how I walked from my palace în the gardens of delight / The sons of wisdom stood around the
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
still unconsumd" (E: 348). Previzibil, Urizen dorește să modeleze lumea în acord cu tiparul castrant al propriilor convingeri, iar fiecare eșec este urmat de altul și de altul, într-o înlănțuire determinista de evenimente care nu-l descurajează pe zeu. Metafizica este redusă la stadiul de control metal; componentele realului sunt introduse într-o schemă controlată de imperative geometrice, care nu servesc însă niciunui scop: "Șo he began to dig form[ing] of gold silver & iron / And brass vast instruments to
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
On all the sons of men [...]" (E: 350). Continuând să refuze înțelegerea vizionara autentică, Urizen își vede condiția redusă la cea de maestru al ruinei, agățat inutil de credință în salvarea oferită de cărți. Eul creator sugerează aici că facultatea metafizica, desi vidata de gnoza, poate, totuși, obține o parțială conștiința de sine, grație căreia să devină aptă de a reflecta asupra naturii componentelor sale malefice (redate, metaforic, de Fiii și de Fiicele lui Urizen). Din nou, se sugerează că, din moment ce
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
distracting of honest minds / Into confused perturbation & strife & honour & pride / Is a deciet șo detestable that I will cast thee ouț" (E: 390). În fine, Urizen este constrâns să-și accepte erorile intelectuale, dar, precum se întâmplă frecvent în schema metafizica adesea contradictorie imaginata de Blake, el nu obține purificarea instantanee în urma acestui act cathartic, cum ar fi dictat epistemele clasice. Eul creator substituie dezideratul grecesc pentru cumpătare și măsură (pan metron ariston toate lucrurile în moderație) cu propensiunea romantică pentru
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
fizice și mecanice, care este, adesea, gândită ca reprezentând știință în ansamblu" (1978, p. 236). În opinia mea, eul creator nu se mulțumește să ironizeze mobilurile și practicile experimentale ale științelor naturii, ci subliniază aspectul vizionar al științei în ipostaza metafizicii iluminate. În pofida caracterului sau imperfect, după cum remarcă George Anthony Rosso, Jr., The Four Zoas rămâne un poem plin de forță epica și lirica: "este atelierul profetic în care Blake își aduce la maturitate viziunea epica, în care el își forjează
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
al imaginației vizionare, care, la rându-i, alcătuiește trupul lui Christos. Astfel, cele trei clase de viziuni, întocmai celor trei niveluri de semnificație, sunt reconstruite în interiorul celei de-a patra, iar cercul se închide (libertatea socială, traversând crize de factură metafizica și estetică, este reorganizata, pe o treaptă superioară, ca libertate spirituală). Întregul epos narează sacrificiul de sine al lui Albion (anihilarea sacra a ego-ului grosier este simbolizata de respingerea lui Satan) și refacerea stării de unitate primordială a tuturor ființelor
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
pe parcursul textului. Sentimentul erotic este practic dematerializat complet în Sărmanul Dionis. El este, în această fază a creației eminesciene, mai mult o aspirație, un sentiment profund spiritualizat. „Atât de puternic este acest sentiment la eroul eminescian, încât în planurile lui metafizice de ascensiune nu părăsește niciodată gândul de a fi însoțit. Fără îngerul blond, existența paradisiacă ar fi dezolantă.” „Fără ea, ar fi raiul pustiu.” Erosul se împlinește în Sărmanul Dionis numai în planul oniric. Femeia este cea care „declanșează deopotrivă
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
ale rațiunii și adevărul temporar al faptului. Psihanaliza a estompat distincția dintre conștiință și emoțiile iubirii, urii și fricii, și deci distincția dintre moralitate și bunul-simț". Rorty ajunge la următoarea concluzie: "Rezultatul a fost că a dispărut imaginea sinelui, comună metafizicii grecești, teologiei creștine și raționalismului iluminist: imaginea unui centru natural anistoric, locul demnității umane, înconjurat de o periferie accidentală și neesențială"30. Rorty ajunge de la această observație la al doilea motiv pentru care favorizează compromisul jeffersonian. Numai prin acest tip
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
la decadență trecînd prin civilizație și bogăție"24. "Legea de fier" a ciclurilor de violență formulată pentru prima dată de Mirabeau nu este plauzibilă. Este de inspirație premodernă și este greu de susținut atît în termeni teoretici cît și empirici. Metafizica declinului și a reînnoirii are și implicații politice obstrucționiste, deoarece ea presupune că nimic sau puțin poate fi făcut pentru a opri torentul de violență care dărîmă periodic zidul de protecție al civilității ce menține pacea printre cetățeni. Mai plauzibile
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
nu este doar o interpretare a Criticii rațiunii pure, ci își propune să explice și în ce fel kantianismul este piatra de temelie a întregii filosofii contemporane, atît în ramuri, cît și în rădăcinile ei adînci." Cartea prezentată: Știință și metafizică la Kant, de Michel Meyer. (6) "Yvon Brès încearcă să definească condițiile unei noi psihanalize: mai modestă, psihanaliza trebuie să-și restabilească legăturile cu marile figuri ale filosofiei și ale literaturii și să se deschidă temelor filosofice și religioase tradiționale
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
unei definiții minimale: "Istoria populației franceze este întîlnirea unei Națiuni cu poporul ei". Vom analiza alte două exemple ale funcționării textuale foarte răspîndite în această campanie publicitară: (3) și (4). În extrasul publicitar pentru cartea lui Michel Meyer, Știință și metafizică la Kant (5), regăsim o formulare mai complexă în actul definitoriu de prezentare a cărții: Structura sintactică este un calcul al coordonării latine: "nu doar... ci și". (5) Această carte nu este doar o interpretare a Criticii rațiunii pure, (ci
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Axiomele sau postulatele sunt definiții ale noțiunilor care operează în matematică și fără de care domeniul nu ar avea o consistență științifică. Are matematica pură vreo legătură cu științele?14 Felix E. Browder Departe de a fi o varietate ezoterică a metafizicii, matematica pură a avut și va continua să aibă o interacțiune puternică și conectată în mod natural cu științele. Titlurile date prelegerilor și articolelor sunt destinate pentru reclamă sau seducție. Acestea ar trebui fie să dea o aură strălucitoare subiectului
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
că este "intelectuală" și că de fapt noi o construim, ceilalți că este în afara noastră și independentă de noi. Cel care ar reuși să facă o evaluare convingătoare asupra realității matematice ar rezolva multe dintre cele mai dificile probleme ale metafizicii. Iar dacă ar putea include realitatea fizică în această evaluare, atunci aceasta le-ar rezolva pe toate. Nu doresc să polemizez mai mult asupra acestor chestiuni, nici chiar dacă aș fi avut competența s-o fac, dar îmi voi expune opinia
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
filozofiei, în ideea că filozofia romanică nu constituie o degradare a experienței eline a gândirii, la a cărei înălțime, credea Heidegger, romanii nu ar fi fost capabili să se ridice. Dimpotrivă, afirmă Franco Volpi, schimbând însă planul discuției din domeniul metafizicii vizat de Heidegger în domeniul filozofiei practice, romanii au fost creatori de concepte fundamentale juridice, politice și religioase, concepte care nu pot fi reduse la experiența elină a acestor domenii. Deși nu pot fi sigur că ar fi acceptat această
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
fost un apropiat de-al lui Hamann, a avut legături cu Kant și care a sfârșit prin a se sinucide înecându-se în Spree îl folosește în mod repetat în tratatul său Despre fundamentul și valoarea descoperirilor Profesorului Kant în metafizică, morală și estetică (Über Grund und Wert der Entdeckungen des Herrn Professor Kant in der Metaphysik, Moral und Ästhetik, 1796), prezentat la celebrul concurs al Academiei prusace dedicat progreselor metafizicii, la care a participat și Kant. Răspunzând la întrebarea " Care
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
tratatul său Despre fundamentul și valoarea descoperirilor Profesorului Kant în metafizică, morală și estetică (Über Grund und Wert der Entdeckungen des Herrn Professor Kant in der Metaphysik, Moral und Ästhetik, 1796), prezentat la celebrul concurs al Academiei prusace dedicat progreselor metafizicii, la care a participat și Kant. Răspunzând la întrebarea " Care au fost progresele reale ale metafizicii în Germania din vremea lui Leibniz și Wolff?", Jenisch opune spinozismului, așadar dogmatismului și realismului, noua poziție apărută odată cu Kant, adică idealismul, și își
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]