2,951 matches
-
De amiciția); 2. Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita), XXI - XXII; 3. Catullus- Poezii (Carmina)**); 4. Publius Vergilius Maro- Eneida (Aeneis); 5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Arta poetică (Epistulae ad Pisones)**); 6. Publius Ovidius Naso Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)**); 7. Titus Petronius Niger - Satyricon; 8. Publius Cornelius Tacitus - Anale (Annales)**). **) Textele din cele trei manuale aprobate Testul grilă evaluează cunoștințe fundamentale de cultură greco-latină, cu referire la operele autorilor studiați și contextul
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Universală, București, 1969; VERGILIUS, P. M.- Eneida, Editura Univers, București, 1980, traducere de G. Coșbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum, București, 1964, traducere E. Lovinescu; HORATIUS, Q.F - Opera omnia, vol. I-II, Editura Univers, București, 1980 (ediție bilingvă); OVIDIUS, P. N. - Metamorfoze, Cluj, 1972, traducere de David Popescu; Tristele și Ponticele, Editura pentru Literatură, București, 1966; Scrisori din exil (Tristele și Ponticele), ediția a II-a, Editura Univers, 1972; PETRONIUS, T. N.- Satyricon în volumul Seneca-Petronius,Editura pentru Literatură,1967, traducere de
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
De amiciția); 2. Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita), XXI - XXII; 3. Catullus - Poezii (Carmina)**); 4. Publius Vergilius Maro - Eneida (Aeneis); 5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Artă poetica (Epistulae ad Pisones)**); 6. Publius Ovidius Nașo - Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)**); 7. Titus Petronius Niger - Satyricon; 8. Publius Cornelius Tacitus - Anale (Annales)**). MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAȚIONAL DE BACALAUREAT 2005 DISCIPLINELE TEOLOGICE PENTRU SEMINARII ȘI LICEE TEOLOGICE - PE CULTE - STATUTUL DISCIPLINELOR
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
De amiciția); 2. Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita), XXI - XXII; 3. Catullus- Poezii (Carmina)**); 4. Publius Vergilius Maro- Eneida (Aeneis); 5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Arta poetică (Epistulae ad Pisones)**); 6. Publius Ovidius Naso Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)**); 7. Titus Petronius Niger - Satyricon; 8. Publius Cornelius Tacitus - Anale (Annales)**). **) Textele din cele trei manuale aprobate Testul grilă evaluează cunoștințe fundamentale de cultură greco-latină, cu referire la operele autorilor studiați și contextul
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
Universală, București, 1969; VERGILIUS, P. M.- Eneida, Editura Univers, București, 1980, traducere de G. Coșbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum, București, 1964, traducere E. Lovinescu; HORATIUS, Q.F - Opera omnia, vol. I-II, Editura Univers, București, 1980 (ediție bilingvă); OVIDIUS, P. N. - Metamorfoze, Cluj, 1972, traducere de David Popescu; Tristele și Ponticele, Editura pentru Literatură, București, 1966; Scrisori din exil (Tristele și Ponticele), ediția a II-a, Editura Univers, 1972; PETRONIUS, T. N.- Satyricon în volumul Seneca-Petronius,Editura pentru Literatură,1967, traducere de
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
Despre prietenie (De amiciția); 2. Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita)**); 3. Catullus - Poezii (Carmina)**); 4. Publius Vergilius Maro - Eneida (Aeneis); 5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Artă poetica (Epistulae ad Pisones)**); 6. Publius Ovidius Nașo - Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)**); 7. Titus Petronius Niger - Satyricon; 8. Publius Cornelius Tacitus - Anale (Annales)**). **) Textele din manualele aprobate. Testul grila evaluează cunoștințe fundamentale de cultură greco-latină, cu referire la operele autorilor studiați și contextul socio-politic. Textele
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
Literatură Universală, București, 1969; VERGILIUS, P.M. - Eneida, Editura Univers, București, 1980, traducere de G. Coșbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum, București, 1964, traducere E. Lovinescu; HORATIUS, Q.F. - Opera omnia, vol. I-II, Editura Univers, București, 1980 (ediție bilingva); OVIDIUS, P.N. - Metamorfoze, Cluj, 1972, traducere de David Popescu; Tristele și Ponticele, Editura pentru Literatură, București, 1966; Scrisori din exil (Tristele și Ponticele), ediția a II-a, Editura Univers, 1972; PETRONIUS, T.N. - Satyricon în volumul Seneca-Petronius, Editura pentru Literatură, 1967, traducere de E.
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
Despre prietenie (De amiciția); 2. Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita)**); 3. Catullus - Poezii (Carmina)**); 4. Publius Vergilius Maro - Eneida (Aeneis); 5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Artă poetica (Epistulae ad Pisones)**); 6. Publius Ovidius Nașo - Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)**); 7. Titus Petronius Niger - Satyricon; 8. Publius Cornelius Tacitus - Anale (Annales)**). **) Textele din manualele aprobate. Testul grila evaluează cunoștințe fundamentale de cultură greco-latină, cu referire la operele autorilor studiați și contextul socio-politic. Textele
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
Literatură Universală, București, 1969; VERGILIUS, P.M. - Eneida, Editura Univers, București, 1980, traducere de G. Coșbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum, București, 1964, traducere E. Lovinescu; HORATIUS, Q.F. - Opera omnia, vol. I-II, Editura Univers, București, 1980 (ediție bilingva); OVIDIUS, P.N. - Metamorfoze, Cluj, 1972, traducere de David Popescu; Tristele și Ponticele, Editura pentru Literatură, București, 1966; Scrisori din exil (Tristele și Ponticele), ediția a II-a, Editura Univers, 1972; PETRONIUS, T.N. - Satyricon în volumul Seneca-Petronius, Editura pentru Literatură, 1967, traducere de E.
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
plină de sens, tot ceea ce este necesar bunului mers al grădiniței. Aceste acțiuni se petrec în fața copiilor oferind acestora un model activ pentru a fi imitat. Preluând prin imitație din munca și bucuria pentru muncă a cadrului didactic, copilul trăiește metamorfozele muncii adevărate. Specific copilului este învățarea prin acțiune, iar învățarea ce trece prin membre conferă o valoare superioară aceleia dobândite prin activitate cerebrală. Prin activitățile manuale se aduce conștiența în vârfurile degetelor. Fiecare mișcare cu mâinile, ordonată și orientată dă
ORDIN nr. 5.176 din 1 septembrie 2008 privind aprobarea curriculumului pentru grupele din învăţământul special preşcolar - pedagogie curativă, care integrează copii cu deficienţe severe, profunde sau asociate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205168_a_206497]
-
plină de sens, tot ceea ce este necesar bunului mers al grădiniței. Aceste acțiuni se petrec în fața copiilor oferind acestora un model activ pentru a fi imitat. Preluând prin imitație din munca și bucuria pentru muncă a cadrului didactic, copilul trăiește metamorfozele muncii adevărate. Specific copilului este învățarea prin acțiune, iar învățarea ce trece prin membre conferă o valoare superioară aceleia dobândite prin activitate cerebrală. Prin activitățile manuale se aduce conștiența în vârfurile degetelor. Fiecare mișcare cu mâinile, ordonată și orientată dă
ANEXE din 1 septembrie 2008 privind curriculumul pentru grupele/grădiniţele pentru copii cu deficienţe grave, profunde sau asociate prin Alternativa Educaţională de Pedagogie Curativă*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206959_a_208288]
-
creând astfel o lume pe masura dorinței (sexuale)[11]”. Artă cinematografică joacă un rol important în definirea identităților sexuale ale culturii de masă, reprezentând femeia că obiect-sursă de plăcere (de exemplu, Marilyn Monroe că icoana a sexualității, simbol absolut al metamorfozei audio-vizuale a patriarhatului). Femeia devine astfel Muză preaslăvita, cea care inspiră creatorul prin frumusețea ei. „Un mod inteligent de a reduce la tăcere femeile a fost ridicarea acestora la înălțime, ele transformându-se în obiect de cult și de adorație
Patriarhatul, mașina de vise. Metamorfoză și hipersexualizare () [Corola-website/Science/295778_a_297107]
-
lor dispărea în fața așa numitei chestiuni feminine. [...] Cel mai probabil, artiștii suprarealiști credeau că, transformând femeile în obiecte frumoase și în muze, contribuie la recunoașterea lor publică. Nimic mai adevărat. Ceea ce au reușit a fost excitarea însetatei imaginații masculine prin metamorfoza de caracter vădit erotic, cu care au deteriorat, din înăuntru înspre afară, corpul și mintea reprezentantelor sexului feminin[13]”. Artă s-a transformat pentru a adopta ceea ce am putea numi marketingul artistic erotic. „Chiar dacă multe dintre operele de artă transmit
Patriarhatul, mașina de vise. Metamorfoză și hipersexualizare () [Corola-website/Science/295778_a_297107]
-
relației lor în funcție de ce senzații, stări și reacții le trezește fondul sonor. Prin urmare, coloana sonoră a spectacolului joacă un rol decisiv în traseul celor doi „clienți”. Controlată de către DJ, acest maestru de ceremonii care se află într‑o continuă metamorfoză - animalic, bufonic, diavolesc - muzica îi transformă în marionete care nu‑și mai pot controla pornirile. Se oprește muzica? Se simt descoperiți fără ea... Această serată le va scoate la iveală, rând pe rând, toate măștile afișate în societate, plăcerile vinovate
Platforma de Teatru Educațional (4−29 octombrie) () [Corola-website/Science/295789_a_297118]
-
însă, le-adaugă „informităților" și norul. Nu credeți, totuși, că un orb, ce nu-l cunoaște nici vizual și nici tactil, l-ar putea „vedea" muzicalmente? Gân-diți-vă la Les Nuages de Debussy, a cărui muzică evocă lenta derivă nubivagă, perpetua metamorfoză, evanescența unui abur intangibil. C: V-am spus că... la musique n'est pas mon fort! Oricum, amicul nostru comun, Aristofan, i-a invocat, la rându-i, și, mai cu seamă, prințulHamlet, ce, obligân-du-lpe Polonius să-i semuie, alternativ, cu
De vorbă cu un Cocoloș by Șerban Foarță () [Corola-website/Imaginative/6783_a_8108]
-
au inimă ce pompează sângele, iar cavitatea internă constituie hemocelul. Artropodele sunt unisexuate, se reproduc doar pe cale sexuată (sunt și excepții, unii se înmulțesc prin partenogeneză). Toate speciile sunt ovipare, numai scorpionii pot fi clasificați ca vivipari. Se dezvoltă prin metamorfoză incompletă, completă sau direct. Ele populează cele mai diverse ecosisteme: terestre, marine, aeriene. Artropodele au o mare importanță pentru om. Unele fac parte din dieta omului, sunt polenizatoare ale plantelor angiosperme. Altele ducând un mod de viață parazit, generează boli
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
fi întâlnite unele specii de șopârle și șerpi diurne. Iarna ele hibeneaza, din cauza micșorării temperaturii externe și interne. Înmulțirea se face prin ouă depuse de femelă în locuri însorite. Ele sunt clocite cu ajutorul căldurii solare. Dezvoltarea embrionului se face fără metamorfoza. Carnivore sau insectivore Vezi: Clasificarea reptilelor după Systema Naturae 2000.
Reptilă () [Corola-website/Science/300112_a_301441]
-
V începuseră să o prezinte ca fiind frumoasă și înspăimântătoare totodată. Într-o oda scrisă în 490 î.Hr, Pindar o descria ca fiind "Medusa cu obraji albi". Într-o versiune târzie a mitului Medusei, relatata de către poetul român Ovidiu ("Metamorfoze" 4.770), Medusa era inițial o tânără fecioara foarte frumoasă, "aspirația multor pețitori", însă pentru că Poseidon a violat-o în templul Atenei, zeița a fost atât de furioasă, încât a transformmat-o pe tânăra într-un monstru cu șerpi în loc de păr
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
contactului sângelui Medusei cu algele marine atunci cand Perseu a așezat capul pe mal în timpul unei scurte șederi în Etiopia, unde a salvat-o pe viitoarea sa soție, prințesa Andromeda. Totodată, viperele veninoase ale Saharei și scorpionii, în "Argonautica" 4.1515, "Metamorfozele" lui Ovidiu, 4.770 și " Pharsalia" lui Lucan, 9.820, sunt considerați a fi născuți din picături din sângele Gorgonei. Acesta a dat naștere de asemenea și Amfisbenei (creatură asemănătoare cu un dragon, care are un șarpe în loc de coadă). Perseus
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
Hector” de Christine de Pisan, de la jumătatea sec. al XV-lea. Autoarea condamnă de fapt coborârea lui Orfeu în infern, dar ilustratorul îi arată pe Orfeu și Euridice scăpând de gura iadului, reprezentată drept gura dragonului împietrit de Apollo în „Metamorfoze”. Textul acestui manuscris se bazează dealtfel parțial pe opera lui Ovidiu, asemeni mult mai răspânditelor comentarii „moralizatoare” ale sec. XIV, care interpretează unele din „Metamorfoze” într-un sens tipologic, ca prefigurări în cadrul escatologiei creștine. Acest tip de manuscrise permite reprezentarea
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
Orfeu și Euridice scăpând de gura iadului, reprezentată drept gura dragonului împietrit de Apollo în „Metamorfoze”. Textul acestui manuscris se bazează dealtfel parțial pe opera lui Ovidiu, asemeni mult mai răspânditelor comentarii „moralizatoare” ale sec. XIV, care interpretează unele din „Metamorfoze” într-un sens tipologic, ca prefigurări în cadrul escatologiei creștine. Acest tip de manuscrise permite reprezentarea miturilor "păgâne" într-o măsură necunoscută până atunci. În perioada umanismului tema devine o dată cu primele ediții ilustrate ale “Metamorfozelor” lui Ovidiu de sine stătătoare, își
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
sec. XIV, care interpretează unele din „Metamorfoze” într-un sens tipologic, ca prefigurări în cadrul escatologiei creștine. Acest tip de manuscrise permite reprezentarea miturilor "păgâne" într-o măsură necunoscută până atunci. În perioada umanismului tema devine o dată cu primele ediții ilustrate ale “Metamorfozelor” lui Ovidiu de sine stătătoare, își pierde toate conotațiile impuse de exegeza creștină. Deja din sec. al XV-lea Orfeu devenise în Italia reprezentantul homosexualității, datorită pasajelor din operele lui Ovidiu și Phanocle în care este pomenită pederastia (vezi sursele
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
ar fi aciuat prin aceasta zonă. Este situată la o altitudine de 670 m și la o distanță de aproximativ 5 km de sat, în pădure. Localitatea Chelința nu a existat dintotdeauna în același areal teritorial, pe parcursul timpului, cunoscând câteva metamorfoze geografice. Conform ,Istoricului comunei Ulmeni”, publicat în ,Arhivele Statului” Baia Mare, preluat după Petri Mor (Monografia județului Sălaj), satul a fost așezat la început în locul numit ,La Arini”. Era un spațiu teritorial de aproximativ 1 km lungime, între locurile numite Cărășeu
Chelința, Maramureș () [Corola-website/Science/301572_a_302901]
-
a operei de artă. Estetica structuralistă a primit critici severe, nu doar pentru pedanteria sa ci și pentru eșecul de a intra în contact cu opera de artă. Aceste teorii au suferit, la sfîrșitul secolului al XX-lea, o nouă metamorfoză, ele au fost absorbite în curentul mai larg al criticii literare cunoscut sub titulatura teoriei reader’s response, în vogă în universitățile americane începînd cu anii 70. Nici intelectualii români n-au fost departe de asemenea cercetări. În eseul său
Gestaltism () [Corola-website/Science/300753_a_302082]
-
maghiari au identificat o puternică influență a meșterilor pielari din Huedin asupra portului popular din Cizer. În anii 1950 încă se păstra obiceiul de a cumpăra îmbrăcăminte din piele de la târgul din Hodin. Portul românesc din Cizer a suferit numeroase metamorfoze în secolul 20, fiind puternic concurat și apoi înlocuit treptat de hainele de la oraș, îndeosebi după al doilea război mondial. Portul femeiesc din perioada interbelică, așa cum este surprins în imagini de Gönyey Sándor în 1941 precum și în imaginile păstrate în
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]