20,801 matches
-
a suferit atât de mult fizic are dreptul de a chestiona existența unei puteri divine căreia i-a cerut atât de mult ajutorul și nu la [sic!] primit. Atunci când nu poți respira, când nu poți să dormi sau să te miști în voie te întrebi de rostul tău în viață și ajungi să răspunzi elementelor [?!] în funcție de felul în care ele se comportă cu trupul și spiritul tău.“ Tabloul clinic realizat de Mihaela Nicoleta Grigore este caraghios-terifiant: „Luni de zile nu este
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
oase și cărnuri - unele părți calde, altele fierbinți, să nu mai zicem de cele în flăcări, niște mici vulcani stinși, noroioși, care din când în când erau în stare să fâsâie ca fostele locomotive cu aburi din secolul douăzeci - se mișca în fel și chip pe lângă stâlpul natural masculin, trezit și el dintr-o somnolență biologică condiționată.“ Calificarea Ritei ca un buchet de oase și cărnuri este neinspirată. Ideea că unele părți ale corpului ei fâsâie strică, și ea, vraja. Cât
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
găsească acolo ceea ce dorește acest domn.“ După ce „se pune“ lângă băiat, domnul începe un dialog enigmatic, din care noi, cititorii, trebuie să înțelegem cine e în realitate: „— Eu sunt cel care ți-a dat viață, cel care face totul să miște, cel care creează din nimic un geniu. — Și dacă tu m-ai creat, atunci îmi vei putea răspunde la întrebări. Unele cu zâmbet, altele deloc, dar să nu te lași păcălit de aparențe! Răspunsurile vin mereu și vin când te
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Ultima haltă Era un separeu cu o deschidere largă înspre o sală mare, cu o mulțime de clienți surprinzător de tăcuți. O muzică plăcută răzbea prin toate colțurile și, lucru neobișnuit în localurile românești, nu-ți spărgea timpanul. Chelnerii se mișcau alert printre mese și dispăreau frecvent după o ușă batantă. După niște geamuri, fără sticlă, se vedea personalul, care robotea la niște plite uriașe, preparînd bucatele, fiecăruia după poftă și gust. În separeul de șase locuri era doar Rodion, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
inteligent. Are și el un mic handicap, dar se va integra și-și va duce singur de grijă. Face o școală de depanator de calculatoare. Croitoria nu era bună... Ba era, dar era greu să ia măsuri clienților, să se miște foarte mult. Eu cum am putut? Nu era chip să se ajungă la un rezultat în urma discuțiilor cu Grigore. Atunci acceptă un ajutor de 2-300 lei lunar de la mine. Vrei apartamentul, da? Mă enervezi, tată. Oricum, nu-l poți lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
decît să întărească credința lăsată de strămoșii noștri. Cît despre minuni, eu unul nu cred. Cu siguranță că și Mercedesul său a auzit și, supărat tare, a făcut o pană. Credeam că ești catolic, glumește cu amărăciune Simion. Fără să miște mărunt din buze, trecea în revistă unele înjurături mai vechi și mai suculente. Scoate roata de rezervă, deși din fabrică, aceasta nu era prevăzută și o montează în locul celei sparte. Iaca am terminat treaba, gîndește eliberînd cricul. Mașina se lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
așa că replic scurt. Nimic, moș Leo. Auzi? Nimic. Moșul rămîne surprins și plusează. Am cincizeci de voturi... Fă borș cu ele! Moșul se supără și amenință: Bine. Cum doriți. Foarte decis, îmi întoarce spatele și pleacă fără un cuvînt. Eu mișc mărunt din buze și revolta pune stăpînire pe mine. Moșul era un client cvazipermanent la poarta mea și nu de rare ori îl depanam cînd îi ardea gîtița. Cînd venea cu uratul, beat clampă, avea pretenția să-i ofer o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
noroc să cazi la ora potrivită cu treburi la gospodarul casei, atunci ai putea să plutești printr-o lume de basm, cu o cadînă care se dezbracă în geam, cu luminile aprinse toate și cu o încetineală a tot ce mișcă de parcă e făcută anume ca să privești pe săturate. Nu trebuie să te temi că ar putea veni de undeva gospodarul cu o coasă sau o furcă sau cu un ceatlău ca să te calicească. Poți privi în siguranță și cu gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cuvinte, era singură de cînd își aduce aminte, adică de la șase ani, cînd a avut primul serviciu. Cum, doamna Anica? Cum adică primul serviciu? Da, să mă trăsnească Dumnezeu dacă mint. Trebuia să stau lîngă un bolnav paralizat care își mișca ochii după un anumit cod. Clipea o dată, alergam la nevastă-sa și țipam: Vrea apă. Dacă clipea des și mult țipam la doamna: A făcut caca. Doamna, nevastă-sa, săraca, se apuca să facă ce cerea paralizatul. Pe urmă, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
defilare. Mîinile se balansau, mai mult decît era necesar, în ritmul unei fanfare imaginare. Erau momentele cînd nu saluta pe nimeni și o seriozitate, mai mult ghicită, se așternea pe fața lui ridată, dar întotdeauna proaspăt rasă. Uneori, colonelul Tincu mișca mărunt din buze și atunci chiar nu mai vedea nimic împrejur. Lumea se mira că urca zilnic strada Urcușului și nu înțelegea cum de reușește această performanță la vîrsta lui, mai ales că, de o bucată de vreme, se remarca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de i s-a oprit inima. Poliția! Deschide ușa, poliția! Băieții au ieșit pe hol, speriați, tremurînd ca varga. La ușă se aude un bubuit cumplit și ușa se face țăndări. Polițiști mascați țipă ca apucați de satana. Culcat! Nu mișcați! Băieții se culcă, pun mîinile pe cap și tremură de frică. Maria rămîne cu gura căscată, paralizată complet. Culcat! țipă un mascat. Acesta o înșfacă, o trîntește de pămînt și-i duce mîinile pe cap. Se pun cătușe tuturor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Drumul nu era deloc ușor, zăpada încă nu dispăruse și prin munți se circula chiar greu. Să-mi facă mie una ca asta! Îl desfigurez pe viață, îl castrez! Nervoasa fată fuma cu sete țigară după țigară și vorbea singură mișcînd mărunt din buze. Telefonul sună și răspunde febril, cu un abia perceptibil tremurat în voce. Bună, Raul. Ce să fac, iubitule, prin casă cu treburile. Mulțumesc, aș veni la tine, dar nu prea sînt în formă. În timp ce vorbea, arunca cîte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și uite ce ar vrea? Să mîngîie trupul acela delicat, sînii aceia parcă sculptați, să sărute buzele acelea senzuale, roșii și fierbinți, un animal ca el! Ce vină are copilul? Este totuși copilul meu... Tăticu, pune mîna să simți cum mișcă, spunea Nora veselă. Chiar mișca în burtica aceea, care era delicată și în această situație. Ionel s-a recăsătorit și acum punea osul la treabă ca să asigure un viitor acătării copilului lui. Nu mai spunea "copiilor mei". Au trecut zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Să mîngîie trupul acela delicat, sînii aceia parcă sculptați, să sărute buzele acelea senzuale, roșii și fierbinți, un animal ca el! Ce vină are copilul? Este totuși copilul meu... Tăticu, pune mîna să simți cum mișcă, spunea Nora veselă. Chiar mișca în burtica aceea, care era delicată și în această situație. Ionel s-a recăsătorit și acum punea osul la treabă ca să asigure un viitor acătării copilului lui. Nu mai spunea "copiilor mei". Au trecut zece ani de la episodul cu "burtica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
aud gura, îți iau gâtul, ți-e clar, mă? Firul de păianjen cobora ușor ca un leagăn legănel legănat de-o creangă de nuc în grădina bunicilor: "Huța, huța, puiul mamei, huța!" La capătul firului, o muscă abia se mai mișca, aripile-i erau cusute cu o rază de lună, picioarele, încleiate în joc. (Șotronul, mai ușor de sărit în aer decât pe pământ.) Sus este mai multă lumină, în spălător, cerul nu cobora sub pervaz: Ca să luminez, trebuie să atârn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
dați în grija bunicilor, mama grav bolnavă, tata la lucru până seara târziu. Petru avea grijă de casă. În acea zi, nu a făcut ultimele două ore, au venit de la sanipid să stropească de purici. Tanti Didina, în șopron, se mișca din toată carnea, era greu să dai la coarbă, râșnița era strânsă la mic: crupe pentru puișori, pentru rățuște, pentru sarmale. Hai mă, am zis să aduci o căldare! curg grăunțele pe jos și mă pune tat-tu să mătur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
capul! Și voi ce vă holbați la mine? În pod, să nu vă mai văd, în pod am spus! Astfel de scene se petreceau aproape zilnic două, trei ore, până către miezul nopții. În casa de pe malul Sărății, nimeni nu mișca în front. Dumnezei, cruci, biserici, geamuri sparte, alcool, pumni, palme, nervi, transpirație, haine ude, cizme împuțite, colete poștale, miros de pește, de hățuri, guri de ham și o pufoaică roasă ce încălzea șalele lui Puiu. Puiu, un cal alb, bătrân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
o vioară te vreau, soldat, ca o vioară. Pluton? Ce pluton sunteți, bă? Un braț de vreascuri uscate, asta sunteți, un braț de vreascuri, trosniți din toate încheieturile, partidul vă îmbracă, partidul vă educă, partidul vă hrănește, iar voi vă mișcați ca niște babe căcăcioase! Scot eu untul din voi, ia te uită ce guri de vădane au! Eu o să vă înverzesc, mă! Cu mine veți face muguri până la toamnă, muguri și frunze pe patul puștii vor crește. Doi ani eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nu se mai încap. Terapeutul își cerceta atent pacientul ca un electronist aparatul de radioemisie: undeva era întreruptă o conexiune, s-a întâmplat un scurtcircuit, o cădere de tensiune... certificatul A5, plin cu majuscule indescifrabile. Vezi, le vezi cum se mișcă? Ce glas dulce, ce mers în ciuda pulii! Ăstea vor futute, bă, iar tu, pulă bleagă, belești ochii la o oglindă stearpă, fără țâțe, fără pizdă, fără cur! Despre ce adevăr îmi vorbești? Uită-te cimitirul, cel mai ușor se minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
somnul), a făcut doi pași, trei, s-a apropiat, a ridicat bastonul, pachetul de țigări, lanterna. O sperietoare din cârpe păzea ușa. "Ce glumă proastă!" Infirmierul a lovit cu vâna de cauciuc mogâldeața cu cizme sparte, ghemotocul de haine se mișca ca un pendul de ceas în care Dumnezeu a dat arc în zori... Bătrânul portar atârnă ca o limbă de clopot de bolta cerului, pufoaica mirosea a om liber. Nene Matei, te rog, hai să ieșim din această fotografie înrămată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
80 de ani, mor în pușcărie, dar știu că l-am pedepsit pe derbedeu. Asta-i mână de canalie bătrână! Uite cum arde schitul din toate părțile, cum se topește muncușoara mea, scrum se face până la ziuă și nu pot mișca un deget! Dacă era de la curent, de la candelă sau de la vreo lumânare aprinsă, nu ardea în halul ăsta. Aici e mâna unei spurcăciuni cu ștate vechi în mănăstire. Ilarioane, Gherasime, unde crucea mami voastre sunteți, curvelor? Veniți la tata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să scrie limbricii ăia de ziariști. Am înțeles, domnule prefect, dosar închis. Pe călugări i-am dat în primire lui Anania, colonelul de la antidrog pus la insectar în mânăstirea Izvorul Tămăduirii. Bine, bine. Vezi că vorbești neîntrebat, știu tot ce mișcă în județul ăsta, bă! Înțelegi, tot, nu am nevoie de informatori. Hai, работа, valea că am destule pe cap! Plec. Să trăiți! A, încă ceva, ce să fac cu puștiul? L-am verificat, este curat, familie bună, cazier alb. Cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
șerpi ar fi trebuit să mi se adune în inimă. Astăzi soarele a curs ca o candelă spartă, câțiva stropi au picurat în cenușă, furnicile au ascuns firimituri de Dumnezeu sub altă brazdă. Posibil, miros a pământ nesigur (încă mai mișc). Posibil, un sfânt a coborât din icoană să moară om. Lumina rodește cât mai adânc, pojghița asta gelatinoasă se va spăla odată cu prima brumă. Astăzi nu am fost singur, o cârtiță, doi castori și câțiva șoareci au trecut să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
încheia acest capitol cu o singură reflecție. Să se remarce fecunditatea cu care viciile se propagă, în concepțiile lui Machiavelli. El vrea ca un rege necredincios să-și încoroneze necredința cu ipocrizie; el crede că oamenii vor fi mai degrabă mișcați de devoțiunea unui principe, decît revoltați împotriva relelor tratamente care li se aplică și pe care le suportă din partea lui. Există persoane care-i împărtășesc opinia. În ce mă privește, cred că avem întotdeauna indulgență pentru greșelile acelora care speculează
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de căpătîi: senzația de lumină se naște În zona ochilor, chiar dacă globii au fost eviscerați. Pentru cîteva năluci colorate, sînt de ajuns și două orbite goale. Organul lipsă Își duce Înainte viața sa fantomatică: mîna retezată de la cot simte că mișcă brațul, piciorului spulberat de schije de la genunchi În jos i se pare că atinge pămîntul, că aleargă, urcă treptele și coboară panta. Treptele sînt de piatră, să pate În deal, coasta e acolo, toate sînt vizibile, palpabile. Pro teza picio
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]