3,535 matches
-
cabinete) au fost coaliții supradimensionate, 9.6% din cazurile studiate (opt cabinete) au fost guverne minoritare alcătuite dintr-un singur partid și 22.6% din cazurile studiate (19 cabinete) au fost coaliții minoritare. Cu alte cuvinte, în ceea ce privește problema formării guvernelor minoritare, din cele 84 de cabinete în care a fost nevoie de obținerea votului de încredere al Parlamentului, 67.8% (57 de cabinete) au avut la bază coaliții cu formule majoritare și 32.2% (27 de cabinete) au avut la bază
Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
de cabinete în care a fost nevoie de obținerea votului de încredere al Parlamentului, 67.8% (57 de cabinete) au avut la bază coaliții cu formule majoritare și 32.2% (27 de cabinete) au avut la bază coaliții cu formule minoritare. Din cele 26 de cabinete în care nu a fost nevoie de obținerea votului de încredere al Parlamentului, 23.6% din cazurile studiate (șase cabinete) au fost coaliții minimal câștigătoare, 3.4% din cazurile studiate (un cabinet) au fost coaliții
Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
nevoie de obținerea votului de încredere al Parlamentului, 23.6% din cazurile studiate (șase cabinete) au fost coaliții minimal câștigătoare, 3.4% din cazurile studiate (un cabinet) au fost coaliții supradimensionate, 23% din cazurile studiate (șase cabinete) au fost guverne minoritare alcătuite dintr-un singur partid și 50% din cazurile studiate (13 cabinete) au fost coaliții minoritare. Referitor la chestiunea formării guvernelor minoritare din cele 26 de cabinete care nu au avut nevoie de obținerea votului de încredere al Parlamentului, 27
Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
fost coaliții minimal câștigătoare, 3.4% din cazurile studiate (un cabinet) au fost coaliții supradimensionate, 23% din cazurile studiate (șase cabinete) au fost guverne minoritare alcătuite dintr-un singur partid și 50% din cazurile studiate (13 cabinete) au fost coaliții minoritare. Referitor la chestiunea formării guvernelor minoritare din cele 26 de cabinete care nu au avut nevoie de obținerea votului de încredere al Parlamentului, 27% (șapte cabinete) au avut la bază coaliții cu formule majoritare și 73% (19 cabinete) au avut
Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
din cazurile studiate (un cabinet) au fost coaliții supradimensionate, 23% din cazurile studiate (șase cabinete) au fost guverne minoritare alcătuite dintr-un singur partid și 50% din cazurile studiate (13 cabinete) au fost coaliții minoritare. Referitor la chestiunea formării guvernelor minoritare din cele 26 de cabinete care nu au avut nevoie de obținerea votului de încredere al Parlamentului, 27% (șapte cabinete) au avut la bază coaliții cu formule majoritare și 73% (19 cabinete) au avut la bază coaliții cu formule minoritare
Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
minoritare din cele 26 de cabinete care nu au avut nevoie de obținerea votului de încredere al Parlamentului, 27% (șapte cabinete) au avut la bază coaliții cu formule majoritare și 73% (19 cabinete) au avut la bază coaliții cu formule minoritare. Putem observa astfel că în cazurile în care a fost nevoie de obținerea votului de încredere al Parlamentului tipurile de coaliții formate sunt cele minimal câștigă toare și cele supradimensionate, în timp ce în cazurile în care nu a fost nevoie de
Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
a fost nevoie de obținerea votului de încredere al Parlamentului tipurile de coaliții formate sunt cele minimal câștigă toare și cele supradimensionate, în timp ce în cazurile în care nu a fost nevoie de obținerea votului de încredere al Parlamentului predomină guvernele minoritare alcătuite dintr-un singur partid și cele formate prin coaliții minoritare. Astfel, din cele 110 coaliții studiate, în statele în care dizolvarea Parlamentului și convocarea alegerilor anticipate sunt posibile după o singură încercare eșuată de a forma guvernul s-au
Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
de coaliții formate sunt cele minimal câștigă toare și cele supradimensionate, în timp ce în cazurile în care nu a fost nevoie de obținerea votului de încredere al Parlamentului predomină guvernele minoritare alcătuite dintr-un singur partid și cele formate prin coaliții minoritare. Astfel, din cele 110 coaliții studiate, în statele în care dizolvarea Parlamentului și convocarea alegerilor anticipate sunt posibile după o singură încercare eșuată de a forma guvernul s-au format 25.5% (28 de cazuri) dintre coaliții, în statele în
Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
de cazuri) dintre coaliții, în timp ce în Letonia, unde regulile de dizolvare a Parlamentului și convocarea alegerilor anticipate nu depind de formarea guvernului, s-au format 15.5% (17 cazuri) dintre coaliții. În ceea ce privește măsura în care instituțiile analizate influențează formarea guvernelor minoritare am inclus variabilele Votul constructiv de neîncredere, Votul de învestitură, Dizolvarea Parlamentului și Proximitatea alegerilor într-un model de regresie logistică. Modelul explică 20.4% (vezi Naglekerke R²) din variația determinatei. Rezul tatele acestuia confirmă rezultatele analizei datelor. Astfel, instituțiile
Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
constructiv de neîncredere, Votul de învestitură, Dizolvarea Parlamentului și Proximitatea alegerilor într-un model de regresie logistică. Modelul explică 20.4% (vezi Naglekerke R²) din variația determinatei. Rezul tatele acestuia confirmă rezultatele analizei datelor. Astfel, instituțiile care afectează formarea guvernelor minoritare sunt Votul de învestitură, Proximitatea alegerilor și Votul constructiv de neîncredere. Concluzii În acest articol am analizat în ce măsură natura regulilor instituționale din Europa Centrală și de Est favorizează formarea guvernelor minoritare. Analiza cuprinde 110 guverne formate în zece state din
Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
rezultatele analizei datelor. Astfel, instituțiile care afectează formarea guvernelor minoritare sunt Votul de învestitură, Proximitatea alegerilor și Votul constructiv de neîncredere. Concluzii În acest articol am analizat în ce măsură natura regulilor instituționale din Europa Centrală și de Est favorizează formarea guvernelor minoritare. Analiza cuprinde 110 guverne formate în zece state din spațiul studiat: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Referitor la regulile care afectează mărimea și compoziția cabinetului, rezultatele analizei cantitative a datelor arată că în
Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
folosit această distincție pentru a putea delimita cazurile în care votul de învestitură poate influența tipul de coaliție de la guvernare, dat fiind faptul că, în ceea ce privește această variabilă independentă, nu există variație la nivelul statelor analizate. Astfel, am observat că guvernele minoritare formate dintr-un singur partid și cele formate prin coaliții minoritare se regăsesc mai degrabă în rândul cabinetelor care s-au format fără a fi nevoie de votul de încredere al Parlamentului, iar cele formate prin coaliții minimal câștigătoare și
Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
de învestitură poate influența tipul de coaliție de la guvernare, dat fiind faptul că, în ceea ce privește această variabilă independentă, nu există variație la nivelul statelor analizate. Astfel, am observat că guvernele minoritare formate dintr-un singur partid și cele formate prin coaliții minoritare se regăsesc mai degrabă în rândul cabinetelor care s-au format fără a fi nevoie de votul de încredere al Parlamentului, iar cele formate prin coaliții minimal câștigătoare și cele supradimensionate se regăsesc mai degrabă în rândul cabinetelor care s-
Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
se încadrează în categoria statelor în care dizolvarea Parlamentului și convocarea alegerilor anticipate sunt posibile după trei încercări eșuate de a forma guvernul - Bulgaria, Estonia, Polonia și Slovacia. Rezultatele analizei cantitative a datelor arată că probabilitatea formării coalițiilor cu formule minoritare crește în cazul statelor în care dizolvarea Parlamentului și convocarea alegerilor anticipate sunt posibile după două încercări eșuate de formare a guvernului. În ceea ce privește proximitatea alegerilor ca variabilă care influențează formarea coalițiilor, din analiza cantitativă a datelor putem observa că în
Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
eșuate de formare a guvernului. În ceea ce privește proximitatea alegerilor ca variabilă care influențează formarea coalițiilor, din analiza cantitativă a datelor putem observa că în cazul coalițiilor formate în al doilea, al treilea și al patrulea an al ciclului electoral proporția guvernelor minoritare o depășește pe cea a guvernelor majoritare. Pentru a măsura influența instituțiilor asupra formării coalițiilor cu formule minoritare, în acest capitol am realizat un model de regresie logistică, în care determinata este reprezentată de o variabilă dummy ce ia valoarea
Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
datelor putem observa că în cazul coalițiilor formate în al doilea, al treilea și al patrulea an al ciclului electoral proporția guvernelor minoritare o depășește pe cea a guvernelor majoritare. Pentru a măsura influența instituțiilor asupra formării coalițiilor cu formule minoritare, în acest capitol am realizat un model de regresie logistică, în care determinata este reprezentată de o variabilă dummy ce ia valoarea 1 în cazul în care coaliția guvernamentală ia forma unui guvern minoritar și valoarea 0 în cazul în
Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
instituțiilor asupra formării coalițiilor cu formule minoritare, în acest capitol am realizat un model de regresie logistică, în care determinata este reprezentată de o variabilă dummy ce ia valoarea 1 în cazul în care coaliția guvernamentală ia forma unui guvern minoritar și valoarea 0 în cazul în care coaliția guvernamentală ia forma unui guvern majoritar. Variabilele independente au măsurat tipul de vot de neîncredere, necesitatea votului de învestitură, natura regulilor de dizolvare a Parlamentului și de convocare a alegerilor anticipate și
Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
neîncredere, necesitatea votului de învestitură, natura regulilor de dizolvare a Parlamentului și de convocare a alegerilor anticipate și proximitatea alegerilor. Rezul tatele modelului au arătat că, la un nivel semnificativ din punct de vedere statistic, factorii care determină formarea guvernelor minoritare sunt necesitatea votului de învestitură și proximitatea alegerilor. Cu alte cuvinte, guvernele minoritare se vor forma mai degrabă când procedura votului de învestitură nu este necesară, când votul de neîncredere al Parlamentului este simplu și în cel de-al treilea
Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
convocare a alegerilor anticipate și proximitatea alegerilor. Rezul tatele modelului au arătat că, la un nivel semnificativ din punct de vedere statistic, factorii care determină formarea guvernelor minoritare sunt necesitatea votului de învestitură și proximitatea alegerilor. Cu alte cuvinte, guvernele minoritare se vor forma mai degrabă când procedura votului de învestitură nu este necesară, când votul de neîncredere al Parlamentului este simplu și în cel de-al treilea an al ciclului electoral. Astfel, această cercetare oferă o imagine asupra formării guvernelor
Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
se vor forma mai degrabă când procedura votului de învestitură nu este necesară, când votul de neîncredere al Parlamentului este simplu și în cel de-al treilea an al ciclului electoral. Astfel, această cercetare oferă o imagine asupra formării guvernelor minoritare în spațiul central-est-european, precum și asupra instituțiilor care favorizează formarea acestora. Rezultatele obținute subliniază frecvența ridicată a acestui fenomen politic, dar și factorii instituționali care fac probabilă existența guvernelor minoritare.
Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
ciclului electoral. Astfel, această cercetare oferă o imagine asupra formării guvernelor minoritare în spațiul central-est-european, precum și asupra instituțiilor care favorizează formarea acestora. Rezultatele obținute subliniază frecvența ridicată a acestui fenomen politic, dar și factorii instituționali care fac probabilă existența guvernelor minoritare.
Competenţa politică în România by Dana Irina Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1570]
-
pentru noi astfel. Exercitarea unui control social eficace, prin mijloace licite dar de altă natură decât cele juridice este însă crucial pentru noi. În funcție de generalitatea elementelor considerate, comunitățile pot fi și parțiale, atunci când criteriul ar fi limba sau orientarea sexuală minoritară. Și acestea ar intra, din punctul nostru de vedere, în ceea ce numim pseudo-comunități, lipsite fiind de dimensiunea spațială și cunoașterea directă, sau comunitățile imaginate, cele la care doar ne raportăm. Spațiul ar putea fi și el considerat un criteriu, dacă
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ridicat al nonconformării față de adult. Conformismul la normele grupului îmbracă forme diverse, de la îmbrăcăminte și până la jargonul verbal sau gestual. Această caracteristică îi poate face pe preadolescenți extrem de virulenți în raportarea la cei aflați, sau considerați, a fi pe poziții minoritare. Devine dificilă menținerea eficienței activității și chiar a limitelor bunului simț într-o interacțiune de grup. Dezbaterile, chiar pe teme propuse de ei, pot degenera fie în zeflemea funcțională (bătaia de joc, de dragul acțiunii în sine), fie în cea anti-persoană
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sau "atitudine pozitivă" (acest termen mai ales în domeniul protecției copilului) care se referă la un complex de măsuri, de activități organizate la nivelul organizațiilor, al instituțiilor sau al colectivității, de natură a elimina discrepanțele, inegalitățile în relațiile dintre grupurile minoritare, dezavantajate, și populația majoritară, de a crește oportunitățile lor educaționale, profesionale, de promovare, în scopul integrării lor normale în comunitate. Uneori, cu semnificație apropiată, mai este utilizat și termenul de "discriminare pozitivă". De aceea, profesia de asistent social implică o
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
este practic necunoscută de tradiția politică a Marii Britanii 12 și a Țărilor Scandinave, unde valorile spirituale transmise de Biserică au fost preluate de Stat și promovate prin intermediul diferitelor partide politice. Influența sa este slabă în Irlanda, unde Fine Gael este minoritar, și în Franța, unde putem vorbi de o suprareprezentare la conducere a Centrului Social-Democraților față de ponderea sa reală în această țară13. În Spania, curentul creștin-democrat este eterogen, fiind compus din mai multe partide 14. O altă problemă gravă pentru democrația
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]