4,730 matches
-
comunică multă vreme În clișeele imaturității pe care știe să o mimeze cu un farmec provenit dintr-un Îndelung exercițiu al autoanalizei. În tonuri Întunecate, cu un atent cultivat aer desuet, cu o prețiozitate pe care fragilitatea vârstei o răscumpără miraculos, Sylvia Plath pare mai degrabă destinată unei cariere filozofice decât uneia literare. Analizează până la obsesie cele mai mici detalii ale banalei vieți de adolescentă și, fără nici un fel de ironie, Încearcă să ridice la rangul de concept tot ceea ce trăiește
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
devine Însuși elementul catalitic: ia parte În procesul metamorfozei jurnalului intim, fără a fi direct și necondiționat parte constitutivă a acestuia. Reactor și accelerator În această operație pe jumătate alchimică, intimitatea nu e, Însă, doar recipientul În care se produce miraculoasa transformare. Intimitatea, după cum am văzut, nu e o „realitate”, un concept analizabil sau o formulă, ci rezultanta impalpabilă, restul insesizabil al unor eforturi creatoare ce-și ignoră forța generatoare de sens. Din acest motiv, intimul e perceput ca un halou
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
autorului, ignorându-i-se capacitatea de intervenție În evoluția lor), indeterminarea sunt simple forme fără fond: ele pot Însă Îngreuna găsirea unei definiții convenabile a intimității ca mediu spiritual În care jurnalul se naște din secretarea continuă a unui lichid miraculos. În ciuda aparențelor, nu intimitatea e generată de jurnal, ci jurnalul provine din plasma atât de fragilă a intimității, din re-Întruparea spirituală a acesteia. Procesul evolutiv care are loc s-ar traduce printr-o dezordine ne-agresivă, care-și epuizează eventuala
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
pe care le găseam aveau urme de dinți În ele?7 Secvența de mai sus vorbește despre cât de mult poate suporta jurnalul intim (cât de mult ca intensitate a mărturisirii, dar și ca exercițiu de coborâre În universul amintirilor miraculos redescoperite), dar și despre infidelitățile sale: intrările și ieșirile din biograficul pur nu au loc fără ca textul să sufere distorsiunile impulsului creator. Katherine Mansfield „dramatizează” niște situații aflate În conul de umbră al memoriei și al reveriei, articulându-le unei
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
dorința de autocunoaștere sau, după caz, de autoexpunere. El reordonează, după legi la fel de impenetrabile, fragmentele ce păreau să se disperseze permanent sau, În orice caz, să rămână simple segmente amorfe dintr-o improbabilă serie de lumi paralele. Or, talentul unifică miraculos particulele și senzațiile cărora subiectivitatea amenința să le dea un contur cu totul lipsit de claritate. Numai că acest autoportret prin ricoșeu este suma imperceptibilă a unui șir de imagini reflectate ale eului. Autoportretul direct și primitiv, propus de aproape
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
granițele sale. Altfel spus, din imposibilitatea de a rămâne la bariera individualului. Tautologic vorbind, jurnalul intim s-a născut odată cu scrierea primului jurnal. O apariție instinctivă, nemotivată, surprinzând și intrigând, ca orice sosire fără preaviz. Ca orice logos boètikos, armată miraculoasă, Însumare de glasuri care, Înălțându-se, fac să amuțească pasiunile. Cuvinte recuperate, stârnite de suflet și reîntoarse la el, devenite el Însuși, devenite mișcări firești ale acestuia. Mișcări greu descifrabile, ascunse, un balet cu gesturi agile, În stare să cuprindă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
să facă să se creadă. Este într-un fel credința în Moș Crăciun a copilului care nu mai analizează ca relație cauză / efect solidaritatea (ipotetică) existența fabuloasă/existența cadoului; această credință ne permite să păstrăm în existența adultă reminiscențe ale miraculosului și magicului. Operația publicitară actualizează aceeași tematică a protecției și gratificației, aceeași instanță securizantă (care trimite la imaginea mamei), instanță ce schițează dorința, îi vine în întîmpinare, o raționalizează. În această perspectivă, mecanismul care explică eficiența publicității este o logică
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
depresivă); un interes profund în ocultism tradiția orfică, misterele eleusine, magie; și o preocupare față de moarte de la mijlocul vieții încolo. Yourcenar a descâlcit în mod ingenios semnificația celor cinci componente ale lui Hadrian: introspecția, discreția, bisexualitatea, alunecarea spre magie și miraculos după moartea lui Antinous (ca și când ar fi putut anticipa miracolele care vor apărea la altarul iubitului său din Antinopolis) și obsesia lui melancolică față de tristețe și moarte. Acestea erau indicii ale personajului care i-au dat posibiliatea să-și câștige
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
se regăsesc. Obstacolele și peripețiile obișnuite ale îndrăgostiților: răpirea miresei în ajunul nunții, dezacordul părinților (dacă ei există), care au destinat îndrăgostiților un alt logodnic și o altă logodnică (falsele cupluri), fuga îndrăgostiților, călătoria lor, furtuna pe mare, naufragiul, salvarea miraculoasă, atacul piraților, captivitatea și temnița, atentatul la castitatea eroului și a eroinei, aducerea eroinei ca jertfă purificatoare, războaie, bătălii, vânzarea în robie, morți fictive, deghizări, recunoașterea sau nerecunoașterea, trădări fictive, ispitirea castității și fidelității, false învinuiri de crimă, procese, încercările
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
jigni pe Encolpius nici cu vorba, nici cu privirea și nici nu mă voi mai sinchisi de locul în care doarme el noaptea"". Totul în concordanță cu aventura literară greacă: după deghizare și atacarea corăbiei de către pirați, protagoniștii se salvează miraculos, de astă dată nu în spiritul uniunii fericite de tipul "până ce moartea îi va despărți", ci numai ca să-și continue, nestingheriți, înșelătoriile. Printre care se numără și episodul unei simulate povești de dragoste între Encolpius și Circe, nouă referință parodică
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
până în zilele noastre sub forma măscăriciului de bâlci și a clovnului, ca personaj literar propriu-zis se conturează abia în teatrul de la începutul Renașterii, ca întruchipare aparent nevinovată a noului spirit sceptic și negator, pentru a demitiza și minimaliza îndeosebi lumea miraculoasă, supranaturală a creștinismului medieval"198. Unii bufoni însă au intrat în istoria literaturii cu numele lor real (personajul "echivalează" cu persoana reală), fiind niște obișnuiți ai nuvelelor italiene, cum vom avea prilejul s-o constatăm la Franco Sacchetti, de pildă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
minune/ Orlando-ndrăgostit cântându-l stanța,/ Fiindc'Amor mândriei jugul pune/ Când cineva i-a înfruntat speranța". Mândria, mobilul atâtor lupte cavalerești, este aici destituită din funcțiile ei medievale. Iar elementele războinice, care fuseseră, în Cântecul lui Roland, dublate de puteri miraculoase, ca în basme ("Roland străbate câmpul de bătaie/ Cu Durendal ce sfârtecă și taie/ Măcelu-n sarazini este cumplit/ De morți pământul s-a acoperit/ Și peste tot doar sânge se arată"), sunt, în fața iubirii, lipsite de orice inițiativă: Nici spada
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
poartă "povara" unei duble parodii: e limpede trimiterea la universul homeric ("dar pe când Elena este numai un antecedent, care rămâne fără efect în restul povestirii, Angelica este adevăratul motor al imensului mecanism", crede De Sanctis), dar și la răsturnarea funcțiilor miraculosului medieval ("este miraculosul în persoană, este magiciana"). Acesta din urmă nu mai folosește drept poțiune vindecătoare de răni mortale sau intervenient, într-un context de luptă aprigă, în favoarea unuia dintre competitori, ci e unidirecționat. Fascinației, seducerii întregii adunări servește el
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
duble parodii: e limpede trimiterea la universul homeric ("dar pe când Elena este numai un antecedent, care rămâne fără efect în restul povestirii, Angelica este adevăratul motor al imensului mecanism", crede De Sanctis), dar și la răsturnarea funcțiilor miraculosului medieval ("este miraculosul în persoană, este magiciana"). Acesta din urmă nu mai folosește drept poțiune vindecătoare de răni mortale sau intervenient, într-un context de luptă aprigă, în favoarea unuia dintre competitori, ci e unidirecționat. Fascinației, seducerii întregii adunări servește el acum. Efectul scontat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
frumusețe.../ Și orice nobil, prinț creștin, stăpânii,/ Spre partea-aceea și-au întors privirea;/ Nu mai zăcură pe covor păgânii,/ Ci fiecare, cunoscând uimirea,/ Voi să-i vadă chipul, albul mâinii". Punctul nevralgic detectat de Boiardo în poemele cavalerești este deci miraculosul, pe care îl pune în slujba unor forțe mai puțin demne, chiar oculte, după cum le înfățișează istorisirea pe scurt a personajului feminin ("El, ce Uberto dal Leone este,/ de stirpe nobilă și-naltă fală,/ fu izgonit din țară fără veste
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
narând "peripețiile" unei familii de uriași, de astă dată buni (nu căpcăunii consacrați de basme), a cărei apariție fusese posibilă mulțumită farmecelor vrăjitorului Merlin, aflat la mare preț în literatura cavalerească, cel puțin în privința motivației unei largi sfere de fenomene miraculoase. De fapt, introducerea acestei instanțe cu puteri magice juca aici rolul de a o erija într-o continuare a romanelor cavalerești din ciclul breton, care se bucuraseră, în secolul al XII-lea, de autoritatea lui Chrétien de Troyes și își
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
vrea a fi nu o continuare, ci o introducere la volumul care îi era, din punct de vedere cronologic, anterior. Se respectă și aici întocmai tiparul biografic al narației: prezentarea în registrul comic a părinților, nașterea o parodie a genezelor miraculoase de altădată, copilăria prilej pentru a satiriza exacerbările didacticiste, adolescența și așa-zisele "fapte de vitejie" etc., iar de acum încolo, cele două opere vor fi tipărite împreună, în ordinea cronologic firească. Rabelais continuă însă și, în 1545, va obține
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
întâi, Preaînfricoșata viață a Marelui Gargantua, tatăl lui Pantagruel, așa cum a fost alcătuită mai demult de domnul Alcofribas, abstrăgător de chintesență, scriere plină de pantagruelism, este și cea care dezvoltă o suculentă parodie a romanelor medievale cavalerești. În primul rând, miraculosul ca element central al literaturii medievale este din start desființat, negat: aducerea pe lume a eroilor medievali grație unor gesturi dirijate de ființe supranaturale se supune, în secvența nașterii lui Gargantua, regulilor omenescului, acesta fiind purtat în pântece ca orice
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ediția citată la pagina 66. De fapt, scurte parodii ale diferitelor momente din narațiunile populare sunt presărate în această narațiune aproape pretutindeni: legenda întemeierii Parisului este, în capitolul al XVII-lea, un fel de "botez creștinesc" răsturnat 262, în timp ce poțiunea miraculoasă din romanele medievale se transformă, în capitolul al XXIII-lea, într-un "clistir cu fiertură de spânz, iarba-nebunilor" pe care Ponocrat i-l administrează lui Gargantua ca să-i curețe "creierii de stricăciune și de toate deprinderile rele". Reține atenția în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
trebuie considerate romanele cavalerești, cu tot excesul lor de idealizare, susținute pe "scheletul" narativ eroic al speciei favorite romancierilor parodici, anume epopeea. Este vizibilă în întregul ciclu romanesc parodierea temei războiului, pornindu-se de la omniprezența ei, necesară explicării unor fapte miraculoase, în romanele cavalerești. Motivația războiului picrocolin din capitolul al XXVI-lea, " Cum au năvălit fără veste locuitorii din Lerné asupra ciobanilor lui Grandgousier, la porunca regelui Picrocol", are o natură pur gastronomică, întrucât bătălia nu se duce nici pentru expansiune
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
perioada medievală o insuflase cu privire la acest subiect. Comicul și bufoneria nu lipsesc din capitolul readucerii la viață a lui Epistemon (al cărui nume are și o semnificație prevestitoare, anunțând cunoașterea neîndoielnică a adevărului) de către Panurge, în urma unui gest pe jumătate miraculos, pe jumătate de "cârpaci medical" pe care cel din urmă i-l aplică celui dintâi, căzut eroic la datorie pe câmpul luptei împotriva dipsozilor, din nou o parodie a miraculosului medieval dacă aplicăm o comparație cu episodul asemănător, petrecut între
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
neîndoielnică a adevărului) de către Panurge, în urma unui gest pe jumătate miraculos, pe jumătate de "cârpaci medical" pe care cel din urmă i-l aplică celui dintâi, căzut eroic la datorie pe câmpul luptei împotriva dipsozilor, din nou o parodie a miraculosului medieval dacă aplicăm o comparație cu episodul asemănător, petrecut între Roland și Olivier, din La chanson de Roland. Astfel, după ce Panurge "a spălat capul și gâtul mortului cu vin alb din cel mai bun și l-a oblojit cu praf
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cel mai bun și l-a oblojit cu praf de bălegariță", "a făcut de jur-împrejurul gâtului cincisprezece împunsături de ac, ca să se prindă capul, apoi l-a uns cu o alifie, pe care el o numea sculativă"269. Și motivul trezirii miraculoase la viață este parodiat prin enumerarea gradată a recăpătării tuturor facultăților umane, care culminează în zona grotescului după cum urmează: "Dintr-o dată, Epistemon a început să răsufle, a deschis ochii, a căscat și a strănutat, apoi a tras un pârț care
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Un alt episod a avut loc în timpul celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea primarului din Roma. În acel moment un român, pe nume Ioan Rus, a agresat o tânără din Lesoto, care a fost salvată în mod miraculos de către doi "îngeri" activiști aparținând mișcării lui Gianni Alemanno. Indignarea populației ce a urmat acestui episod, a fost alimentată de declarațiile lui Alemanno care a promis expulzarea din oraș a 20 000 de români în cel mai scurt timp (promisiune
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
a acestor psihologii în scrieri de o mare diversitate ce-și asumă fiecare limbajul specific. Un specific ce nu diminuează impresia de participare a tuturor acestora la o unitate perfectă ce vine nu numai din comunitatea tematică, dar și din miraculoasa lor capacitate de a se întrețese într-o structură supratextuală susținută de un suflu unic vocea unui om care, între cele două adevăruri ale înțelepciunii umane: "O conștiință are omul" și "O viață are omul", l-a ales pe primul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]