17,356 matches
-
spre fereastra pe jumătate acoperită de-o pădure de plante verzi. Cu toate că era de-acum ora opt, cerul rămânea albastru și necruțător de neted ca o placă de oțel polizat. Ieși în grădină unde văzduhul, scrobit încă de soare, împrăștia mirosurile obosite ale zilei. Fără să se gândească, apucă șezlongul agățat pe perete într-un cui ruginit, îl deschise, se întinse în găoacea lui și închise ochii străduindu- se să numere în progresie geometrică - o altă veche obișnuință. Respirați adânc, îi
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
dar în această noapte nu se putu abține să-l tot asculte. Mai bău două sau trei pahare de bere și încă un whisky la care adăugă un somnifer. Apucă scrisoarea, o sărută furios. Parfumul Clarei era mai puternic decât mirosul de whisky și de bere. Împleticindu-se, o porni spre birou și se repezi la Fisura. Nuvela se termina cu această frază de-o insuportabilă umilință : Încerc să fiu un animal cât mai corect posibil, și dacă îmi arunci un
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
însăși. Cînd iese la suprafață, adică în lume, își resimte inadaptarea, iar cînd coboară în obsesie, suferă. Într-o parte inadaptarea, în cealaltă parte chinul, autoarea fiind un medium care se încarcă pînă la identificare cu ființa mamei: îi simte mirosul, îi aude glasul, se înfășoară în șalul ei, se gîndește deja la deshumarea sorocită după șapte ani, într-un cuvînt entuziasmul autoarei vine din spectrul celei din care s-a născut. Cele mai reușite pagini sunt date de rememorarea unor
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
în vis. Cel puțin de data asta n-am părut că mă trezesc imediat. 30 ianuarie Sînt trei asistente, toate tipuri clare ale unor categorii diferențiate subtil. Una e o fată voinică, cu piept masiv, al cărei trup exală un miros și a cărei atitudine, cu un zîmbet vioi și o replică vioaie, are o sexualitate sănătoasă, ca a unei barmanițe sau a unei scandinave (e blondă). Elementul și poziția ce i se potrivesc sînt pe pat, cu picioarele desfăcute. A
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]
-
carte. Internetul și tabletele se insinuează perfid în viața de fiecare zi, iar cei care au bucuria de a ține o carte în mână, de a o răsfoi înainte de a se cufunda în lectură, de a se lăsa invadați de mirosul tiparului devin din ce în ce mai puțini. Și dacă, în plus, volumul este prea gros, prea greu și prost legat - la o deschidere mai brutală sau în caz de „accident” (cădere, punere unde se nimerește cu foile desfăcute și cotorul în sus) filele
Anul Mo Yan by Tatiana Segal () [Corola-journal/Journalistic/3191_a_4516]
-
metal, pământ), cinci sunt punctele cardinale (nord, est, sud vest și centru), cinci sunt munții sacri care sprijină cerul. La nivel microcosmic, uman, acestora le corespund cele cinci viscere (ficat, inimă, splină, plămâni, rinichi), cele cinci simțuri (auz, văz, gust, miros, simț tactil), cele cinci arome (iute, amar, sărat, acru și dulce) și așa mai departe. Iar animalele, cu excepția măgarului, pe care, cu puțină bunăvoință, l-am putea trata drept cal, figurează în calendarul agricol tradițional. Ne-a fost totuși greu
Anul Mo Yan by Tatiana Segal () [Corola-journal/Journalistic/3191_a_4516]
-
principiul celor două vase comunicante ale romanului lui Constantin Țoiu, visul și realitatea; tipul cu mașina care îl aștepta pe Pavelescu într-un vis relatat altădată prietenilor săi se metamorfozează în șoferul care îl plimbă de la „începutul Cotrocenilor“ până la „Leu“, mirosul rustic de levănțică din autobuzul 36 este „parfumul fanaticei din august trecut intrând în vagonul de campanie“, „duhoarea de piele răscoaptă a țiganului pirat îi apăru în minte, chiar acum, în vibrația levănțicăi“, olfacțiile agronomului legându-se între ele „după
Constantin Țoiu, o retrospectivă critică by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3205_a_4530]
-
vă spun lucruri pe care le știți deja, în loc să îmi continui povestea. Era o zi de primăvară din acelea când toți mugurii arată ca niște pene, iar soarele se îmbăiază în lapte. Mă plimbam pe Champs Elysées, simțeam în aer miros de violete, deși nu vedeam florile și mă simțeam veselă de parcă lumea era plină de primule și ciocârlii și de trecători cu inima ușoară pe care nu îi voi revedea niciodată. În depărtare, se auzea tot mai tare o flașnetă
Elizabeth Bibesco Baloane by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3208_a_4533]
-
mii de ani avea tradiția baloanelor? Viețile lor erau, evident, ciudate și foarte deosebite de ale noastre. Obosită, am coborât, nu umilită, ci smerită și puțin mirată. O jumătate de oră mai târziu, coborând pe Champs Elysées, simțeam în aer mirosul unor violete care nu se vedeau. Uitasem de verișoara Emily, iar lumea era plină de primule și de ciocârlii și de trecători cu inima ușoară. Deodată, pe partea cealaltă a străzii văd izbucnind în soare baloane de culoarea rubinelor, a
Elizabeth Bibesco Baloane by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3208_a_4533]
-
în cenacluri, nu sunt lecturi de nici un fel. Iar dacă vor fi existat și asemenea momente de răsfăț, ele sunt trecute sub tăcere). E experiență sută la sută, curățată de impurități. Munca în restaurante, printre vase murdare și detergenți cu mirosuri necunoscute ocupă, ea și numai ea, prim-planul. Nu din ignoranță, fiindcă numai de ignoranță nu-l suspectez pe autor. Mai curând din calcul. Dósa vrea să transcrie America lui, nu pe-a altora. A doua preconcepție cu care se
Americanii (Tablă de materii) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3220_a_4545]
-
Tânărul Gabriel Anghel pricepe, încă din librăria brăileană, că aparține unei lumi-care-se-face pentru el, mizând, cu multă convingere, pe un destin premonitoriu. Teren de joacă, loc sacru, recluziune și toate la un loc, până la proba târzie a tipografiei îmbâcsite cu mirosuri de plumb. Apoi intervine adevărata potrivire în lume: plăsmuirea revistelor literare. Marea vocație, liniștitoare, a specialistului dedicat, odată cu trecerea, zece ani mai târziu, în echipa României literare (condusă de Geo Dumitrescu). De-acum epoca preocupă martorul ajuns în paradisul de
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
sar și se joacă în plasele pescarului, crezând că sar și se joacă liberi în marea nesfârșită”, filozofi și poeți care simt că „Elena înseamnă să lupți pentru Elena”. Sângele în echilibru cu marea și aerul, pasiunea topindu-se în mirosul de busuioc al glastrei din fereastra deschisă ne dezvăluie rostul celor două lumi. Și n-ar fi de mirare dacă, pe meleaguri valahe, cititorul ar recunoaște un substrat familiar: „Vedem două cursuri, cel autohton grecesc și cel oriental: ba curg
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
un student la engleză, condamnat că, printr-o scrisoare adresată președintelui Harry Truman, ceruse azil politic În America - se afla chiar deasupra camerei unde mi se repartizase un pat și câțiva metri cubi de aer, și aceia otrăviți de un miros Înfiorător. Cumplite drame aveam să trăiesc noapte de noapte. țin minte, În 17 spre 18 ianuarie 1950, un deținut, să fi avut vreo 30 de ani, a fost dus În Celula Albă. Doamne, atât a alergat omul acela să nu
Vulturul albastru -Fragment-. In: Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]
-
încurajează întâlnirile dintre oameni 12. (...) În configurarea geografiei bucureștene sinestezia e unul dintre procedeelecheie, implicarea în perceperea peisajului urban a simțurilor vizual, olfactiv, auditiv presupunând un factor de ordin emoțional, subiectiv. Introducând termenul de „smellscape”, J.D. Porteous 13 demonstrează că mirosurile joacă un rol central în organizarea spațiului, în pofida dificultăților pe care le presupune imposibilitatea unei clasificări a acestora, lipsa unui instrumentar de lucru adecvat etc.: „The use of odours in literature emphasizes that while one may stand outside a visual
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
and judge it artistically, as one does a painting, one is immersed in smellscape; it is immediately evocative, emotional and meaningful”14. La fel cum orientarea Ilenei în Bucureștiul din Nuntă în cer presupunea o serie de indicii olfactive (precum mirosul omletei din strada Dimitrie Onciul), iar pentru Mavrodin făptura acesteia era mereu înconjurată de un misterios parfum, un văzduh numai al ei, tot astfel Petru Anicet asociază mirosurile jilave cu existența lipsită de perspectivă din Mătăsari: mirosul „de apă, de
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
Bucureștiul din Nuntă în cer presupunea o serie de indicii olfactive (precum mirosul omletei din strada Dimitrie Onciul), iar pentru Mavrodin făptura acesteia era mereu înconjurată de un misterios parfum, un văzduh numai al ei, tot astfel Petru Anicet asociază mirosurile jilave cu existența lipsită de perspectivă din Mătăsari: mirosul „de apă, de noroi și de gard ud - miros pe care Petru învățase să-l recunoască” îi evocă acum o „lume moartă”, un segment existențial a cărui rememorare „îl umilea și
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
indicii olfactive (precum mirosul omletei din strada Dimitrie Onciul), iar pentru Mavrodin făptura acesteia era mereu înconjurată de un misterios parfum, un văzduh numai al ei, tot astfel Petru Anicet asociază mirosurile jilave cu existența lipsită de perspectivă din Mătăsari: mirosul „de apă, de noroi și de gard ud - miros pe care Petru învățase să-l recunoască” îi evocă acum o „lume moartă”, un segment existențial a cărui rememorare „îl umilea și îl scârbea”. Petru Anicet percepe, prin urmare, peisajul dinăuntrul
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
iar pentru Mavrodin făptura acesteia era mereu înconjurată de un misterios parfum, un văzduh numai al ei, tot astfel Petru Anicet asociază mirosurile jilave cu existența lipsită de perspectivă din Mătăsari: mirosul „de apă, de noroi și de gard ud - miros pe care Petru învățase să-l recunoască” îi evocă acum o „lume moartă”, un segment existențial a cărui rememorare „îl umilea și îl scârbea”. Petru Anicet percepe, prin urmare, peisajul dinăuntrul său, și nu din afară, iar acesta se umple
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
de obicei obiecte fizice: clădiri, semne de circulație, magazine etc. 12 Pierre Sansot, Poétique de la ville, ed. cit., p. 275. 13 J. D. Porteous, „Smellscape”, în Progress in Human Geography, 9, pp. 356-378. 14 Idem, p. 360. 15 Despre rolul mirosului în conturarea identității unor locuri a scris Marc Brosseau (în Michel Chevalier, coord., La littérature dans tous ses espaces, CNRS Editions, Paris, 1993, cap. „La géographie olfactive ou le flair romanesque”, studiu dezvoltat ulterior într-un capitol omonim al cărții
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
littérature dans tous ses espaces, CNRS Editions, Paris, 1993, cap. „La géographie olfactive ou le flair romanesque”, studiu dezvoltat ulterior într-un capitol omonim al cărții Des Romangéographes, ed. cit., pp. 109-127). Acesta arată cum, în Parfumul lui Patrick Süskind, mirosul acționează și ca indiciu de ordin social (subliniind diferențele olfactive dintre cartierele opulente ale Parisului, precum foburg Saint-Germain, și zonele mai puțin privilegiate, precum celebra piață Les Halles), demonstrând deopotrivă că geografia socială a cartierelor pariziene astfel conturată revelează, totodată
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
indiciu de ordin social (subliniind diferențele olfactive dintre cartierele opulente ale Parisului, precum foburg Saint-Germain, și zonele mai puțin privilegiate, precum celebra piață Les Halles), demonstrând deopotrivă că geografia socială a cartierelor pariziene astfel conturată revelează, totodată, o lume a mirosurilor „profesionale” (p. 95).
Bucureștiul lui Mircea Eliade. – elemente de geografie literară – by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3248_a_4573]
-
o discuției pe marginea alianțelor pentru viitoarele alegeri. Sorin Ovidiu Bălan a intervenit în momentul când pe burtiera televiziunii a apărut informația potrivit căreia Dan Diaconescu va merge către PRM și către PNG. "Domnul președinte Vadim Tudor spunea că simte mirosul anilor 2000. Eu vă spun că în continuare simt mirosul anului 2012, când ne dădeau sondajele cu 4 la sută și am luat 10 la sută la locale, ne dădeau 5 la sută la parlamentare și am luat 15 la
Scandal la RTV între Vadim Tudor și Ovidiu Bălan pe tema guvernării () [Corola-journal/Journalistic/32516_a_33841]
-
Bălan a intervenit în momentul când pe burtiera televiziunii a apărut informația potrivit căreia Dan Diaconescu va merge către PRM și către PNG. "Domnul președinte Vadim Tudor spunea că simte mirosul anilor 2000. Eu vă spun că în continuare simt mirosul anului 2012, când ne dădeau sondajele cu 4 la sută și am luat 10 la sută la locale, ne dădeau 5 la sută la parlamentare și am luat 15 la sută. Așa că tot din două cifre o să luăm și la
Scandal la RTV între Vadim Tudor și Ovidiu Bălan pe tema guvernării () [Corola-journal/Journalistic/32516_a_33841]
-
și avea un ton moralizator. Întreaga sa ființă era dominată de un aer fatalist”. Observațiile lui Miller sunt însă subtile și ele alcătuiesc de la bun început, din câteva tușe, un portret interesant, care intrigă cititorul și stârnește curiozitatea: „Avea un miros specific pe care n-am putut să nu-l remarc. Un amestec de bay rum, scrum umed și tabac gris, la care se adaugă o urmă de parfum distins. Mai târziu, toate acestea vor ajunge să se contopească într-o
„Diavolul“ și binefăcătorul său by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3252_a_4577]
-
o întâlnire cu șeful. Ni s-a spus că această lume ascunsă are un conducător cu care te întâlnești doar dacă ești invitat. După două ore este de acord să ne primească. Ne înghesuim prin acel univers paralel. Simțim un miros de vopsea metalică. Se numește Aurolac și este tras de dependenți dintr-o pungă mică. Întreg locul este plin cu fire electrice. De undeva se aude un sistem stereo cu muzică. Suntem în prima cameră, Biroul. Încercăm să nu rămânem
Documentar șocant despre viața din canalele de sub București. Intră să vezi detaliile unei lumi inaccesibilă nouă. Europarlamentar britanic: România e superbă! by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/29891_a_31216]