6,081 matches
-
ierarhie a modurilor de cunoaștere care așază teoria cel mai sus. El vrea să spună În textul acesta: nu vă păcăliți, nu scriu nici ficțiune, nici lucruri inventate, scriu Teorie. Mai mult decât atât, scriu despre poate cea mai discutată miză a discursului de tip filosofic din ultimii cincizeci de ani, și anume despre timp, scriu un text teoretic despre timp și temporalitate (exact despre ce au scris Heidegger și foarte mulți fenomenologi sau mai scriu În linia teoretică ce Începe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
etc., trece prin Heidegger și ajunge până la noi), am ambiția să spun că textul meu este unul care trebuie citit În aceeași factură În care citiți părțile referitoare la cauzalitate din Critica rațiunii pure - scriu despre același lucru. Și atunci miza devine interesantă, pentru că filosoful ia textul lui Horea și spune, stilistic vorbind: e un text literar. Dar dacă ai scrie undeva pe carte titlul Un excurs de filosofie despre timp ai sili oamenii respectivi să accepte acea problematică abordată Într-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
poate ieși, după părerea mea, ceva viabil. Altfel se va spune: a mai apărut un Cărtărescu care nici măcar nu are simțul umorului! Și vom vorbi despre cât de pletorică și de fascinantă este, la nivel vizual, proza lui Poenar - or, mizele sunt și de altă natură. Nicolae Turcan: Aș vrea să intervin și să spun povestea lecturii textului, nu povestea textului, așa cum s-a prezentat ea absolventului de Filosofie care sunt. La prima lectură am fost scandalizat, În primul rând pentru că
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
estetic al textului, vreau să spun că efectul estetic Înseamnă efect teoretic. Teoreticul a devenit o formă de a vorbi a esteticului, nu discursiv sau În Înțelesul tradițional al discursului, nu logic, ci prin „vederi” de acest tip. Iar atunci miza, firește, este uriașă. Nu este doar un alt tip de discurs, ci este tot ceea ce gândim, este o estetică În sensul În care este și o filosofie. Credință, evidență sau iubire? Corin Braga: Dă-mi voie să-ți duc mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care există totuși acolo foarte serios, Îmi este un pic străină. Pentru că aceste locuri ale memoriei pot fi foarte active la un moment dat, ele se pot estompa mai apoi, și chiar pot dispărea, pot fi reinventate și, de fapt, miza acestei discuții, care s-ar dori numai un preambul teoretic la o cercetare - am și adus câteva pagini, dar probabil că nu vom avea timp să exemplificăm cu ce ar urma să producă acest tip de demers -, miza ar fi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de fapt, miza acestei discuții, care s-ar dori numai un preambul teoretic la o cercetare - am și adus câteva pagini, dar probabil că nu vom avea timp să exemplificăm cu ce ar urma să producă acest tip de demers -, miza ar fi totuși aceea de a descifra mecanismele. A doua ta Întrebare este legitimă. Într-adevăr, ce anume face interesant, pentru memoria colectivă, un aspect, În timp ce un altul se estompează cu totul, dispare și cine știe cum va mai fi inventat vreodată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aceste indicații, și nu i-a fost tocmai ușor. Aici, pe mine m-a interesat doar atât - nu În comparație cu celelalte țări din Europa, fie occidentale, fie estice, nu În comparație cu alte epoci și toate celelalte. Acum, sigur, spui că e o miză prea mică... Horea Poenar: Singurul lucru important e că s-a scris totuși literatură din 1971, și chiar multă literatură de calitate. Sanda Cordoș: În această istorie mică, acest fapt mi se pare important. Sigur că putem discuta și, din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și care ar mai putea apărea, pentru că niciodată nu se știe ce ne așteptă. De aceea spun că relevanța e extrasă printr-o privire Înainte, Înspre un viitor posibil, Înspre Împiedicarea lui, altfel, Într-o relevanță Înapoi, textul Își ratează miza, de fapt nu are vreuna. El trebuie să spună că există soluții și o modalitate existențială și interioară de supraviețuire prin rezistență. Conceptual și vizionar, el ar trebui să tindă spre o asemenea arhitectură, spre o asemenea ambiție, și atunci
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
trebui să se Înțeleagă tocmai diferențele punctelor de vedere europene asupra tranziției În Centru și Est, cum de altfel sensurile acordate culturii „europene” diferă În accepțiunile curente de azi. Sunt de părere că o discuție despre românul „generic” are ca miză modelul cultural autohton și că o privire diacronică asupra variantelor acestui român generic merită atenția cititorului, tocmai pentru a se sesiza construcția imaginarului sub formulările imagologice. „Noutatea” omului este o teză adânc Înrădăcinată În fundamentarea religioasă a culturii europene, și
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
etc.; Iliescu se afla la vârsta unei senectuți considerate Încă viabilă, spre deosebire de contracandidații săi; iar masa românilor era analfabetă din punct de vedere politic. În timp ce În 1992 a fost vorba de o comoditate, de un „oblomovism” al alegătorilor, și de miza și pedalarea Puterii tocmai pe această comoditate aptă de exploatat de către politicienii cât de cât versați (or, În doi ani de zile, politicienii Puterii iliesciste nu mai improvizau, ci dobândiseră reflexe de politicieni de profesie, cel puțin În ce privește strategiile manipulării
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu apologia optzecismului voiam să o fac În acest text, departe de mine așa ceva! M-am și temut, după ce am terminat textul, că voi arunca În apă o nadă secundară, și toată lumea va sări după ea buluc, uitând de adevărata miză a textului. Discuția noastră de azi confirmă ceea ce mai spuneam pe alocuri și În alte texte, și anume că aversiunea pe care o generează optzecismul este atât de păstoasă, de violentă azi, Încât măcar pentru asta generației ’80 trebuie să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fereastră, Înspre un alt tip de univers. Doru Pop: Ferestre noi pentru timpuri vechi. Generații fără experiență istorică Corin Braga: Ștefan pune În discuție un concept sau o sintagmă de-a dreptul dureroasă: generații fără memorie. Cred că aici este miza textului său și pe ea trebuie să insistăm. Mă Întreb Însă dacă n-ar trebuie să Înlocuim termenul generație fără memorie cu un alt termen, nu știu cum să-l formulez mai bine, ceva de genul: generație fără experiența istorică a evenimentelor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de altfel nu numai personajul central, ci și raisonneur-ul narațiunii: „Cuza a învins fără să vrea să învingă și doar pentru că nu are un program politic, social...” El înfăptuiește, filosofează și se bucură de existență cu egală și inteligentă umoare. Miza reală a narațiunii este însă una superioară romanului de reconstituire istorică propriu-zisă: scriitoarea își dorește - și reușește - să ofere un prototip al luptelor interne pentru putere, al mecanismelor exercitării puterii și al „regimului personal”, al dictaturii unei persoane mediocre, care
DUMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286916_a_288245]
-
și rutina. Privite îndeobște sub specia unui teatru de lectură, piesele (ce apar mai toate în „Familia”) nu trec, la timpul lor, neobservate, și mai târziu se impun atenției unor istorici ai dramaturgiei prin nota certă de modernitate (ținută reflexivă, miza pe intertextualitate și metaforă). Un prim act teatral (datat 1934, retipărit de sine stătător în anul următor) a cunoscut și o montare pe scena Naționalului din Cluj; „dezamorsând”, cu ironie în subtext, conflictul pe care îl anunță Întâmplarea, F. se
FARAGO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
corb ce zbiară”, a omătului „ca lâna” sau a negurii spulberate, „ca cenușa”, peste pământ. Înțelepciunea, „învățăturile bune” sunt repere pe care versificatorul psalmilor le oferă stăruitor veacului său, în nestatornicia tulburătoare a lumii („Că lumea aceasta-i ca o miză mică, / Omul cât de-a hirea, este o nemică”), condiția umană împlinindu-se în confruntarea dintre „firea omenească” și „firea dobitocească”, într-o existență precară, presărată cu taine și ispite („Văzui pre spurcatul suindu-să buor, / S-agiungă ca chedrii tămâiei, la
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Analiza strategică poate elimina subiectivismul generat de percepții sau interese imediate, de ideologii neclare, aducând lumină în zone altfel acoperite de vălul incertitudinilor și al prejudecăților, de „ceața” faptelor neconcludente, parafrazându-l pe Clausewitz, sau a evenimentelor minore în raport cu marile mize politice. În fine, analiza strategică - stând practic la baza a ceea ce am putea numi cunoaștere strategică - este fundamentală în luarea deciziilor importante de către oamenii de stat, care altfel ar putea foarte bine să se ghideze precum ghicitorii după ceea ce pretind
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
anii 1953-1961). Înțelegând foarte exact de ce autorii se mențin în limitele informației deja declasificate, cititorul nu se poate abține totuși să nu regrete că nu i se oferă măcar exemple ipotetice mai apropiate de realitățile umane și tehnologice, respectiv de mizele „bătăliei informațiilor” în însăși era informațională. Destinat în mod explicit altui public decât cele precedente, capitolul 6 abordează, sub un titlu elocvent („Controlul paznicilor: managementul culegerii informațiilor”), relația dintre „stăpânii politici” (autoritățile cărora li se subordonează serviciile de informații) și
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
ideologic - în favoarea capitalului internațional sau al capitalului autohton. În prezent, întreprinzătorii „liberi” și „independenți” autohtoni au fost fie eliminați, fie împinși către zona marginală a presei locale, fie ea scrisă sau audio-video. Iar confruntarea care are loc - și a cărei miză este suficient de mare pentru a deveni o temă majoră a integrării occidentale a României - se poartă între capitalul autohton, aflat în pierdere semnificativă de influență, și capitalul străin, în plină ascensiune. În același timp, chiar dacă unii dintre cei care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
iar ceilalți, într-una considerată „istorică” - în realitate, ambele bine ancorate în prezentul postcomunist și protocapitalist al societății românești. Această confruntare politică se prelungește mult după 1997 și mai continuă și azi. Populația, pentru care această confruntare este lipsită de miză, a respins de fiecare dată guvernarea în funcțiune. După 1997 însă, tranziția politică românească se complică, pentru că noul actor care intră în scenă - capitalul occidental în general și cel european în special - acționează de asemenea cu prioritate politic. Capitalul occidental
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
puterii). Fiind vorba despre istoria recentă, informația poate fi lacunara, iar analiza trebuie dublată de autoanaliza. Reunirea acestor studii nu propune o comparație sistematică Între istoriile intelectuale și politice din România și Germania de Est, dar permite unele clarificări reciproce. Miza acestei intersectări a sociologiei cu istoria este aceea de a evita limitările fiecărei discipline, Închiderea paradigmatica În teorie sau etnocentrismul istoric. Glosar ABM - Arbeits-Beschafungs-Maßnahmen, posturi cu durată determinată, create pentru a sprijini reconversia sau inserția diferitelor categorii de personal care
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
statului de drept și a democrației politice. Reluarea vechii dispute a istoricilor (Historikerstreit), În circumstanțe politice noi, cu polarizarea specifică Germaniei În funcție de raportarea la cele două regimuri de dictatură, nazistă și comunistă, pe care le-a cunoscut această țară, indică miza politică a studiilor istorice. De asemenea, publicațiile istorice ale intelectualilor apropiați de PDS au adus În discuție caracterul unilateral al unei părți din istoriografia occidentală despre RDG, reproșându-i mai ales că nu ține cont de schimbările intervenite În raporturile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
istoriografiei științifice legitime diferă În mai multe privințe de cea care existase În RDG. Această diferență este structurală, În sensul că ea ține pe de-o parte de diviziunea câmpului științific Între două state naționale (În cazul Germaniei) și de miza naționalistă a istoriografiei (În cazul României), dar unele similitudini pot fi identificate. Figuri ale tradiției școlii istoriografice naționale, David Prodan, Alexandru Zub (istoric al istoriografiei românești) ori Dinu C. Giurescu sunt doar unele dintre numele contrapuse „istoricilor de partid”, unii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
intelectuali și ideologia socialist-națională În România lui Ceaușescu. Câmpul istoriografic românesc trecea dincolo de frontierele de stat, În măsura În care România făcea obiectul unor studii specializate, În cadrul „studiilor orientale” În Franța (INALCO), al celor de „slavistica” În (SUA, Marea Britanie) sau de „balcanologie” (Germania). Miza politică a competenței istorice poate fi recunoscută de poziția ce a revenit unui istoric „alternativ” (disident) precum Vlad Georgescu, istoric reprezentativ al istoriografiei politice alternative având ca spațiu de referință exilul, o vreme director al secției române de la Radio Free
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ideologice ale filosofilor În RDG capătă o importanță particulară. Nu este doar statutul special al RDG-ului care este pus În discuție, țara divizată de linia frontului dintre cele două „lagăre” (denumire uzuală Înaintea adoptării celei de „sistem”), ci și mizele pe care le reprezentau filosofia și cultură germană pentru marxism. Germană este principala limba filosofica În interiorul universului socialist În curs de constituire, Învățarea obligatorie a limbii ruse era doar la Începuturile sale, iar cei mai buni reprezentanți ai marxismului În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
eliberat de stigmatul de „reacționar” pe care Stalin i-l aplicase În 1941 (considerând filosofia hegeliana expresia unei reacții aristocratice față de Revoluția Franceză), fiind deschisă o posibilitate de dialog cu filosofii din cealaltă Germanie după separarea țării În două state. Miza era deci constituirea unui câmp intelectual german, diviziunea statală putând paradoxal s-o Înlesnească, Întărind influența politică a filosofilor. Această, trebuie precizat, În condițiile excepționale de permeabilitate relativă a frontierelor dintre cele două state germane Înainte de construirea zidului În 1961
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]