5,593 matches
-
NAȚIONALETC "LIMITĂRILE PUTERII NAȚIONALE" Dreptul internaționalTC "Dreptul internațional" 18. Principalele probleme ale dreptului internaționaltc "18. Principalele probleme ale dreptului internațional" Natura generală a dreptului internaționaltc "Natura generală a dreptului internațional" Același avertisment împotriva extremelor cu care am început discuția asupra moralității internaționale și opiniei publice internaționale trebuie să fie aplicat și discuției privind dreptul internațional. Tot mai mulți teoreticieni își exprimă opinia că nu există un asemenea lucru precum dreptul internațional. Tot mai puțini observatori susțin că dreptul internațional, dacă ar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ar cuveni să le aplice ca și cum nu există -, se pune întrebarea: mai există ele ca reguli de drept constrângătoare? Nici un răspuns precis nu poate fi dat momentan acestor întrebări. Dar, dată fiind dezvoltarea probabilă a tehnologiei de război și a moralității internaționale, sorții sunt împotriva supraviețuirii acestor reguli. În 1936, sancțiunile Ligii Națiunilor împotriva Italiei au eșuat, iar în anii următori toate încălcările celor mai importante prevederi ale Pactului au fost tratate cu indiferență de către toate guvernele interesate. Apoi, întrebări similare
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
din istoria sistemului modern de state. Societatea internațională unică din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea a fost înlocuită cu o diversitate de societăți naționale care asigură membrilor săi cel mai înalt grad de integrare socială. În consecință, moralitatea internațională care în secolele trecute a păstrat în anumite limite aspirațiile pentru putere ale națiunilor a cedat, cu excepția anumitor restricții episodice, locul moralității națiunilor distincte. Acest tip de moralitate nu numai că nu recunoaște nici o obligație morală mai presus de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
diversitate de societăți naționale care asigură membrilor săi cel mai înalt grad de integrare socială. În consecință, moralitatea internațională care în secolele trecute a păstrat în anumite limite aspirațiile pentru putere ale națiunilor a cedat, cu excepția anumitor restricții episodice, locul moralității națiunilor distincte. Acest tip de moralitate nu numai că nu recunoaște nici o obligație morală mai presus de ea sau în afara ei, dar reclamă recunoașterea universală. Opinia publică internațională nu este nimic altceva decât o umbră ideologică lipsită chiar și de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
membrilor săi cel mai înalt grad de integrare socială. În consecință, moralitatea internațională care în secolele trecute a păstrat în anumite limite aspirațiile pentru putere ale națiunilor a cedat, cu excepția anumitor restricții episodice, locul moralității națiunilor distincte. Acest tip de moralitate nu numai că nu recunoaște nici o obligație morală mai presus de ea sau în afara ei, dar reclamă recunoașterea universală. Opinia publică internațională nu este nimic altceva decât o umbră ideologică lipsită chiar și de substanța dată de valorile comune și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ale regulilor dreptului internațional. În loc să restrângă aspirațiile pentru putere ale națiunilor, aceste reguli garantează că poziția lor de putere nu este afectată în mod negativ de orice alte obligații legale și-ar asuma acestea în relațiile cu alte națiuni. Ceea ce moralitatea națională reprezintă în domeniul eticii, ceea ce opinia publică națională reprezintă în cadrul convențiilor sociale, suveranitatea reprezintă în cadrul dreptului internațional. Suveranitatea se referă, în termeni legali, la națiune ca păstrătoarea loialităților laice supreme ale individului, ca forța socială cea mai puternică, ca
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
bine de un secol, au ghidat în Vest politicile, interne sau internaționale, sau au părut uneori că justifică acțiunea politică. În urma cuceririlor sale, Vestul a adus în Asia nu numai tehnologia și instituțiile sale politice, dar și principiile sale de moralitate politică. Națiunile vestice au arătat, prin propriul exemplu, popoarelor asiatice că dezvoltarea deplină a facultăților unui individ depinde în primul rând de capacitatea statului căruia îi aparține acesta de a-și decide prin propria voință destinul politic și cultural și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pentru ca ea să funcționeze. Secolul al XVIII-lea a constituit una dintre perioadele clasice ale balanței puterii datorită faptului că un puternic consens moral sprijinea funcționarea balanței ca mecanism politic. Întrebarea realistă care necesită astăzi un răspuns este dacă o moralitate comună, similară celei din secolul al XVIII-lea, ar putea să facă națiunile lumii să coopereze - sau cel puțin Statele Unite și Uniunea Sovietică. Cine poate oferi un răspuns sigur la această întrebare? Cele două superputeri sunt unite nu printr-o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
comună, similară celei din secolul al XVIII-lea, ar putea să facă națiunile lumii să coopereze - sau cel puțin Statele Unite și Uniunea Sovietică. Cine poate oferi un răspuns sigur la această întrebare? Cele două superputeri sunt unite nu printr-o moralitate comună, ci de teama războiului nuclear care le-ar putea distruge pe amândouă. Ele caută să dobândească o capacitate a celei de-a doua lovituri atât de puternică, încât să se apropie de nivelul unei prime lovituri. Însă această năzuință
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
această năzuință elementară de autoconservare este limitată de efortul implicit de a obține un avantaj decisiv care să asigure supraviețuirea în detrimentul eliminării celeilalte. Concluzia inevitabilă este că, în Uniunea Sovietică și, într-o mai mică măsură, în Statele Unite, în locul unei moralități împărtășite care este indispensabilă pentru o balanță a puterii viabile și pentru o destindere reală, avem o moralitate națională bazată pe credința că guvernul deține monopolul adevărului și al virtuții și că cetățenii sunt doar niște copii care au nevoie
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
asigure supraviețuirea în detrimentul eliminării celeilalte. Concluzia inevitabilă este că, în Uniunea Sovietică și, într-o mai mică măsură, în Statele Unite, în locul unei moralități împărtășite care este indispensabilă pentru o balanță a puterii viabile și pentru o destindere reală, avem o moralitate națională bazată pe credința că guvernul deține monopolul adevărului și al virtuții și că cetățenii sunt doar niște copii care au nevoie de îndrumare, dacă nu chiar de coerciție, pentru a îndeplini ordinele guvernului. Mai mult decât atât, Uniunea Sovietică
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
statele naționale și nu există nici o presiune morală sau socială exterioară căreia să i se supună. Astfel, statele trebuie să urmărească ceea ce ele percep ca fiind interesele lor naționale. Este inevitabil să existe conflicte între interesele naționale, cele supranaționale și moralitate în situațiile în care se pune problema securității colective, cel puțin pentru unele state. Aceste state nu au altă soluție decât să rezolve astfel de conflicte în favoarea propriilor interese, paralizând însă funcționarea sistemului colectiv. În lumina acestor argumente, trebuie să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
altele și realizează că au în comun mult mai multe unul cu celălalt decât cu membrii altor națiuni. În special, sunt convinși că acele caracteristici naționale pe care le au în comun sunt superioare în toate privințele, mai ales privind moralitatea, celor ale membrilor altor națiuni. Astfel, A și B ajung să simtă nu numai că aparțin aceleiași familii naționale, ci și că, datorită acestei relații de familie, au în comun ceva foarte prețios, ceva care le mărește valoarea și îi
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
facă sau să se abțină să facă ceva dacă guvernul mondial le-o cere pentru ca acesta să-și atingă scopurile? Răspunsurile la aceste întrebări sunt implicite în ceea ce s-a discutat anterior referitor la problema naționalismului, a universalismului naționalist, a moralității internaționale și a opiniei publice mondiale 9. Răspunsurile sunt implicite și în analiza anterioară a condițiilor necesare menținerii păcii interne. Răspunsurile sunt sortite să fie negative. Nu există nici o societate coextensivă cu presupusa extindere a statului mondial. Există doar o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
naționale. Compromisul pe orice temă, oricât de minoră, este imposibil atât timp cât nici una dintre tabere nu și-a asigurat interesele naționale. Astfel, statele nu pot spera să respecte a patra regulă dacă nu sunt dispuse să se conformeze celorlalte trei. Atât moralitatea, cât și eficacitatea presupun respectarea acestor patru reguli fundamentale. Respectarea regulilor face posibil compromisul, dar nu-i asigură succesul. Pentru a oferi compromisului, permis numai de respectarea primelor trei reguli, o șansă de reușită, trebuie respectate alte cinci reguli. Cinci
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
vezi 1946, p. 130) sunt foarte compatibile cu epistemologia constructivistă, fie ea neoclasică sau postmodernistă. Iar ontologia realismului clasic, care acceptă o realitate separată de opinia subiectivă, fără să nege, în consecință, rolul elementelor ce nu pot fi observate, precum moralitatea, este departe de materialismul brut pe care uneori criticii constructiviști îl asociază cu realismul. Toată discuția de până acum ne-a adus în situația de a pune sub semnul întrebării incompatibilitatea dintre constructivism și realismul politic, ultimul definit ca studiul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
putere în relațiile internaționale? Dimpotrivă, pentru Morgenthau (1946, pp. 177-178), oamenii sunt inerent morali, precum și animale politice; toate actele politice au o semnificație etică. Pentru Carr (1964, p. 235), „este un fel de realism ireal curentul care ignoră elementul de moralitate din orice tip de ordine mondială”. În realismul clasic, teoria morală în absența recunoașterii rolului puterii este la fel de inutilă ca folosirea puterii în absența moralei. A doua afirmație se explică prin două elemente - unul practic, altul filosofic. Motivul practic este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
morală în absența recunoașterii rolului puterii este la fel de inutilă ca folosirea puterii în absența moralei. A doua afirmație se explică prin două elemente - unul practic, altul filosofic. Motivul practic este că oamenii, fiind creaturi morale, nu vor accepta puterea fără moralitate. Cei supuși unei dominații politice vor recunoaște distincția pe care încercăm s-o facem - între puterea utilizată pentru a face bine și cea folosită în scopuri rele -, o vor susține pe prima și se vor opune celeilalte (vezi, de exemplu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să faci cu ea. Într-adevăr, „viciul caracteristic al utopistului este naivitatea; cel al realistului, sterilitatea” (Carr, 1964, p. 12). Rezultă că realismul clasic vede arta politicii internaționale ca echilibrarea practică a cerințelor puterii, pe de o parte, și ale moralității, pe de altă parte, ca o dialectică între putere și moralitate (vezi Kubálková, 1998). Pe scurt, de la început, realismul a fost privit ca un remediu necesar la idealism, dar nu ca un înlocuitor. Pentru realismul clasic, idealismul este necesar ca să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
naivitatea; cel al realistului, sterilitatea” (Carr, 1964, p. 12). Rezultă că realismul clasic vede arta politicii internaționale ca echilibrarea practică a cerințelor puterii, pe de o parte, și ale moralității, pe de altă parte, ca o dialectică între putere și moralitate (vezi Kubálková, 1998). Pe scurt, de la început, realismul a fost privit ca un remediu necesar la idealism, dar nu ca un înlocuitor. Pentru realismul clasic, idealismul este necesar ca să configureze acțiunile și interesele, dar realismul va rămâne tot timpul un
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mult, că, atunci când justificăm folosirea puterii în termeni morali, am putea să ne păcălim singuri și să justificăm în mod rațional o acțiune, când de fapt o preferăm din alte motive. Ca atare, chiar dacă puterea nu are sens fără o moralitate politică, argumentul realismului clasic este că trebuie s-o privim totuși cu scepticism, fie că este vorba despre noi, fie despre alții, atunci când este folosită pentru a justifica puterea. Prezentat astfel, realismul clasic începe să semene cu unele variante ale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a statu-quoului și, evident, aceasta a fost viziunea unor critici postmoderni ai teoriei relațiilor internaționale (vezi George, 1994, p. 127). Un constructivism realist ar putea aborda exact acest tip de probleme. El ar putea studia relația dintre structurile normative, adepții moralității politice și folosirea puterii. În consecință, ar fi capabil să se ocupe de problema schimbării din relațiile internaționale într-un mod pe care nici constructivismul idealist (cu viziunea sa în esență statică asupra moralității politice), nici realismul materialist-pozitivist (care o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
studia relația dintre structurile normative, adepții moralității politice și folosirea puterii. În consecință, ar fi capabil să se ocupe de problema schimbării din relațiile internaționale într-un mod pe care nici constructivismul idealist (cu viziunea sa în esență statică asupra moralității politice), nici realismul materialist-pozitivist (care o respinge) nu-l pot stăpâni. Astfel, un constructivism realist ar putea umple un gol în teoretizarea relațiilor internaționale între teoriile dominante și cele critice 12. Ar putea face acest lucru adoptând accentul pus pe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
economic” și „cultural”. Această analiză a puterii naționale privită prin prisma dovezilor istorice este completată de cea a diverselor limite care o afectează și, din nou, obiectivul lui Morgenthau constă în descrierea numeroaselor trăsături ale mediului politic. Astfel, „balanța puterii”, „moralitatea internațională” și „dreptul internațional” sunt recunoscute ca forțe care limitează, deși cu intensități variate, aspirațiile către putere 27. Evident, balanța puterii este considerată cea mai importantă dintre ele, iar „dorința de putere a mai multor națiuni, fiecare încercând fie să
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
New York, 1940. Partea a V-atc "Partea a V‑a" Pentru problema generală a regulilor de comportament, vezi: Timasheff, N.S., An Introduction to the Sociology of Law, Harvard University Committee on Research in the Social Sciences, Cambridge, MA, 1939. Pentru problema moralității internaționale, vezi: Bennett, John C. (ed.), Nuclear Weapons and the Conflict of Conscience, Charles Scribner’s Sons, New York, 1962. Berger, Peter, Pyramids of Sacrifice: Political Ethics and Social Change, Anchor Books, Garden City, NJ, 1974. Bosanquet, Bernard, The Philosophical Theory
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]