3,345 matches
-
despre satul Trușești, săpăturile arheologice efectuate în anul 1943 au scos la iveală aici urme materiale de viață omenească încă din vremea orânduirii primitive. În urma săpăturilor pe înălțimea Țuguieta și pe locurile ridicate din albia majoră a Jijiei, denumită „la movilă” și la ”copac”, efectuate sub conducerea profesorului Mircea Petrescu-Dâmbovița, în perioada 1951-1959 și în anul 1961, au fost descoperite vestigii aparținând mai multor epoci diferite: Necropola are o suprafață de peste 1300 m². Aici s-au găsit 127 morminte, majoritatea indivuale
Comuna Trușești, Botoșani () [Corola-website/Science/299261_a_300590]
-
mai veche mărturie este din 31 iulie 1463 când Ștefan cel Mare întărește lui Luca Arbore, satele Vorona și Ruși. Rotunda: În 1824 se ridică biserica satului. Siliștea (Seliște): Cea mai veche mărturie este din 20 octombrie 1606 când Simion Movilă întărește fiilor lui Toader Stânijanul o parte din satul Siliște pe Șomuz, cu părți de moară, din câmp, din poiene și bălți. Vercicani: Cea mai veche mărturie este din 20 septembrie 1479 când Ștefan cel Mare dă Mitropoliei Sucevei satul
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
Ioan Botezătorul din localitatea bucovineană Crasna, precum și un parc realizat la începutul secolului trecut, în care se află și fostul conac al familiei Plawsky, transformat ulterior în cămin cultural. În apropierea satului, pe valea rîului Racovăț, se află necropola eneolitică "Movila lui Balan". Originea toponimului "Hădărăuți" nu e clară. De-a lungul anilor denumirea localității a cunoscut câteva variante: "Hodorouți", "Hodărăuți", "Hodorăuți". Terminația "-uți" este specifică pentru forma românească a denumirii multor lolcalități din Bucovina și nordul Basarabiei. În limbile slave
Hădărăuți, Ocnița () [Corola-website/Science/299274_a_300603]
-
Moldova. Așezarea s-a menținut până în anul 376, când a fost devastată și incendiată în urma invaziei hunilor. „Pe aceste locuri au staționat, în foarte multe rânduri, cete de nomazi, sosiți din stepă, mărturie materială a acestui fapt servind cele 18 movile funerare.” În 1610, răzeșii din valea Răutului, rând pe rând își vând moșiile lor, cu heleșteie și mori în Răut, lui Costea Bucioc, marele vornic al Țării de Jos. Costea Bucioc a fost unul dintre susținătorii domnitorilor din dinastia Movilă
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
movile funerare.” În 1610, răzeșii din valea Răutului, rând pe rând își vând moșiile lor, cu heleșteie și mori în Răut, lui Costea Bucioc, marele vornic al Țării de Jos. Costea Bucioc a fost unul dintre susținătorii domnitorilor din dinastia Movilă, deținând astfel mai multe dregătorii consecutiv: pârcălab de Orhei, clucer, mare paharnic, mare vornic al Țării de Jos. Reușește să se mențină pe ultima funcție și pe timpul domnitorilor Ștefan Tomșa și Radu Mihnea. La 4 februarie 1619 domn al Țării
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
regrupeze în raionul înălțimii cu cota 120, pentru a ataca în direcția dealului Mărculești cu misiunea de a cuceri alineamentul Dumitrești, Gura Camencii; b) Regimentul 39 infanterie, întărit cu un divizion de artilerie, urma să atace pe direcția: dealul Pădurețului, Movila Turcului, apoi pe dealul Cucuieți. Regimentul trebuia să țină legătura cu Divizia 50 infanterie germană; c) Regimentul 6 vânători trebuia să asigure baza de pornire la atac a Regimentului 13 dorobanți, apoi să se regrupeze în raionul localității Gura Camencii
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
se regrupeze în raionul localității Gura Camencii, constituind rezerva diviziei „Luptele de apărare de pe valea Răutului, duse de diviziile 8, 13 și 14 infanterie române (din compunerea Corpului 30 armată german) în perioada 13-19 iulie 1941 în zona localităților Florești, Movila Turcului, Dubna, Stoicani, au fost consecința unor puternice reacții ofensive ale inamicului, care vizau flancul și spatele trupelor române și germane care ajunseseră pe Nistru. Trupele sovietice luptau cu mare îndârjire, unele puncet, mai ales cota 210, trecând de câteva
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
a fost domnitor al Țării Românești: octombrie 1600 - 3 iulie 1601 și august 1601 - august 1602, dar și al Moldovei: 10 iulie 1606 - 24 septembrie 1607. Este frate cu Ieremia Movilă al Moldovei și a fost pus pe tronul Țării Românești de generalul polonez Zamoiski, după ce l-a învins pe Mihai Viteazul la Teleajen în octombrie 1600. Armata de sprijin, 4 000 de polonezi și de moldoveni, pradă țara cumplit, mai
Simion Movilă () [Corola-website/Science/299287_a_300616]
-
oștile lui Simion, ajutat fiind și de oștile lui Basta (1602). Cu toate eforturile pe care le-au făcut Simion și boierii partizani lui, refugiați în Moldova, nu reușește să ia tronul. În cele din urmă, când fratele său Ieremia Movilă moare, el îi ia locul pe tronul Moldovei în iulie 1606. Făcând daruri bogate, Simion reușește să fie recunoscut și de sultan. Cât timp a fost domnitor în Moldova, a avut relații de dușmănie cu polonezii, care, încercând zadarnic să
Simion Movilă () [Corola-website/Science/299287_a_300616]
-
Ajunge domn în Moldova în plin război deoarece țara era teren de bătaie dintre poloni și turci. Boierii filopoloni și anume logofătul Stroici, Nicoară Prăjescu, Dumitru Buhuș, Pătrașcu Ciogolea erau împotriva lui, știind că noul domn lua locul lui Mihail Movila în lupta dintre poloni și otomani. Partida filopolonă și antiotomană din Moldova, în frunte cu paharnicul Bucuioc și vornicul Nistor Ureche, s-au refugiat în Polonia pentru a cere sprijin militar împotriva noului domn. În vara lui 1612 hatmanul Zolkiewski
Ștefan Tomșa al II-lea () [Corola-website/Science/299294_a_300623]
-
otomani. Partida filopolonă și antiotomană din Moldova, în frunte cu paharnicul Bucuioc și vornicul Nistor Ureche, s-au refugiat în Polonia pentru a cere sprijin militar împotriva noului domn. În vara lui 1612 hatmanul Zolkiewski, panul Ștefan Potocki și Constantin Movila intra în Moldova. Domnitorul strânge oaste având în slujba să foștii căpitani ai lui Mihai Viteazul, pe Mirza, Gheța și pe sârbul Gheorghe Rât. Primise sprijin și de la turci și tătari, cavaleria lui Cantemir Bei și corpuri de oaste conduse
Ștefan Tomșa al II-lea () [Corola-website/Science/299294_a_300623]
-
Gheorghe Rât. Primise sprijin și de la turci și tătari, cavaleria lui Cantemir Bei și corpuri de oaste conduse de Hussein-aga și Magyar-oglu-Pașa. Armata polona a fost înfrânta la Cornul lui Sas, unde Potocki cade prizonier și este întemnițat iar Constantin Movila moare la trecerea Nistrului. Ridicând în ranguri boieri noi, pe Mirza (vel-vornic), Costache Roșca (vel-vistiernic), Ștefan Vodă se răzbună asupra boierilor filopoloni. De altfel, lui i se mai zicea și "voievodul săracilor" deoarece era bun și drept cu țăranii, știind
Ștefan Tomșa al II-lea () [Corola-website/Science/299294_a_300623]
-
-l pe Cantemir-bey să își trimită hoardele în Polonia pe care hanul tătar a devastat-o. În noiembrie 1615 polonii au intrat în Moldova, iar oastea lui Tomșa a fost înfrânta pe dealul Tătaranilor. Domnitorul fuge din țară, iar Alexandru Movila ajunge domnitor. Tomșa redevine domn al Moldovei șase ani mai tarziu. În cei doi ani de domnie, a căutat să ajungă la o înțelegere cu boierii, ba chiar și cu polonii. Se apucase înainte să ctitoreasca Mănăstirea Solca pe care
Ștefan Tomșa al II-lea () [Corola-website/Science/299294_a_300623]
-
Movila (d. 2 iulie 1633) a fost domnul Moldovei în perioadele 13 ianuarie 1626 - iulie 1629 și aprilie 1633 - 2 iulie 1633. Era înrudit cu Movileștii prin mama sa, Elisabeta. A fost executat la Constantinopole, sub acuzarea de trădare. Mama lui
Miron Barnovschi () [Corola-website/Science/299300_a_300629]
-
perioadele 13 ianuarie 1626 - iulie 1629 și aprilie 1633 - 2 iulie 1633. Era înrudit cu Movileștii prin mama sa, Elisabeta. A fost executat la Constantinopole, sub acuzarea de trădare. Mama lui , era nepoata de sora a domnitorilor Ieremia și Simion Movila și a Mitropolitului Moldovei, Gheorghe Movila. Simion Movila (Moghilă) era tatăl mitropolitului de Kiev, Petru Movila. Aceasta înrudire i-a facilitat lui Miron accesul la tronul țării. De altfel, după preluarea domniei, el se va intitula "Io Miron Barnovschie Moghilă
Miron Barnovschi () [Corola-website/Science/299300_a_300629]
-
și aprilie 1633 - 2 iulie 1633. Era înrudit cu Movileștii prin mama sa, Elisabeta. A fost executat la Constantinopole, sub acuzarea de trădare. Mama lui , era nepoata de sora a domnitorilor Ieremia și Simion Movila și a Mitropolitului Moldovei, Gheorghe Movila. Simion Movila (Moghilă) era tatăl mitropolitului de Kiev, Petru Movila. Aceasta înrudire i-a facilitat lui Miron accesul la tronul țării. De altfel, după preluarea domniei, el se va intitula "Io Miron Barnovschie Moghilă voevod". De menționat că prin căsătoria
Miron Barnovschi () [Corola-website/Science/299300_a_300629]
-
1633 - 2 iulie 1633. Era înrudit cu Movileștii prin mama sa, Elisabeta. A fost executat la Constantinopole, sub acuzarea de trădare. Mama lui , era nepoata de sora a domnitorilor Ieremia și Simion Movila și a Mitropolitului Moldovei, Gheorghe Movila. Simion Movila (Moghilă) era tatăl mitropolitului de Kiev, Petru Movila. Aceasta înrudire i-a facilitat lui Miron accesul la tronul țării. De altfel, după preluarea domniei, el se va intitula "Io Miron Barnovschie Moghilă voevod". De menționat că prin căsătoria, în 1541
Miron Barnovschi () [Corola-website/Science/299300_a_300629]
-
prin mama sa, Elisabeta. A fost executat la Constantinopole, sub acuzarea de trădare. Mama lui , era nepoata de sora a domnitorilor Ieremia și Simion Movila și a Mitropolitului Moldovei, Gheorghe Movila. Simion Movila (Moghilă) era tatăl mitropolitului de Kiev, Petru Movila. Aceasta înrudire i-a facilitat lui Miron accesul la tronul țării. De altfel, după preluarea domniei, el se va intitula "Io Miron Barnovschie Moghilă voevod". De menționat că prin căsătoria, în 1541, a domniței Maria, fiica domnitorului Petru Rareș, cu
Miron Barnovschi () [Corola-website/Science/299300_a_300629]
-
i-a facilitat lui Miron accesul la tronul țării. De altfel, după preluarea domniei, el se va intitula "Io Miron Barnovschie Moghilă voevod". De menționat că prin căsătoria, în 1541, a domniței Maria, fiica domnitorului Petru Rareș, cu boierul Ion Movila, familia Movileștilor se înrudește cu vechea dinastie a Mușatinilor lui Ștefan cel Mare, iar prin căsătoriile fiicelor domnitorului Ieremia Movila cu mari nobili din Polonia, Movileștii se înrudesc cu principii Europei de altă dată (Ieremia Wisniowiecki a fost nepotul lui
Miron Barnovschi () [Corola-website/Science/299300_a_300629]
-
Barnovschie Moghilă voevod". De menționat că prin căsătoria, în 1541, a domniței Maria, fiica domnitorului Petru Rareș, cu boierul Ion Movila, familia Movileștilor se înrudește cu vechea dinastie a Mușatinilor lui Ștefan cel Mare, iar prin căsătoriile fiicelor domnitorului Ieremia Movila cu mari nobili din Polonia, Movileștii se înrudesc cu principii Europei de altă dată (Ieremia Wisniowiecki a fost nepotul lui Ieremia Movila). Tatăl voievodului, Dumitru Barnovschi, a fost mare paharnic în 1597, iar din 1598 până în 20 decembrie 1606 a
Miron Barnovschi () [Corola-website/Science/299300_a_300629]
-
Movileștilor se înrudește cu vechea dinastie a Mușatinilor lui Ștefan cel Mare, iar prin căsătoriile fiicelor domnitorului Ieremia Movila cu mari nobili din Polonia, Movileștii se înrudesc cu principii Europei de altă dată (Ieremia Wisniowiecki a fost nepotul lui Ieremia Movila). Tatăl voievodului, Dumitru Barnovschi, a fost mare paharnic în 1597, iar din 1598 până în 20 decembrie 1606 a fost mare postelnic. A fost înmormântat la Toporăuți, unde se află moșia familiei și s-a nascut (în 1590) și a crescut
Miron Barnovschi () [Corola-website/Science/299300_a_300629]
-
s-a deplasat o delegație de boieri, noul domnitor trimițând sultanului suma de 100.000 de coroane. În decursul anului 1625 regele Poloniei a stăruit în cîteva rânduri pe langă Marele Vizir să îi dea „firman de domnie” voivodiciului Petru Movila, dar prin alegerea varului sau, Miron Barnovschi că domn al Moldovei, „cu glasurile tuturora”, viitorul Mitropolit al Kievului, Petru Movila își retrage pretențiile de domnie. La 16 ianuarie 1628 a emis un "așezământ" care echivala cu "legarea de glie" a
Miron Barnovschi () [Corola-website/Science/299300_a_300629]
-
1625 regele Poloniei a stăruit în cîteva rânduri pe langă Marele Vizir să îi dea „firman de domnie” voivodiciului Petru Movila, dar prin alegerea varului sau, Miron Barnovschi că domn al Moldovei, „cu glasurile tuturora”, viitorul Mitropolit al Kievului, Petru Movila își retrage pretențiile de domnie. La 16 ianuarie 1628 a emis un "așezământ" care echivala cu "legarea de glie" a țărânilor, legislație prin care, în fond, se interzicea deplasarea acestora de pe moșiile boierești și mânăstirești. În timpul primei sale domnii a
Miron Barnovschi () [Corola-website/Science/299300_a_300629]
-
crescând animale (oi, porci, cai), ocupându-se de asemenea și cu albinăritul. Pe Siret, în satul Vălcești existau 5 mori. Urmașii lui Petru Șchiopul vor întări satul Vălcești mănăstirii Galata. Asemenea documente sunt datate la 5 ianuarie 1600 de Ieremia Movilă, la 16 noiembrie 1607 de Mihail Movilă, 11 mai 1603 de Constantin Movilă. O nouă confirmare a satului Vălcești mănăstirii Galata o dă domnitorul Ștefan Tomșa, la 20 ianuarie 1612. Domnitorul Moise Movilă va întări mănăstirii Galata acest sat. Primul
Bucecea () [Corola-website/Science/299346_a_300675]
-
de asemenea și cu albinăritul. Pe Siret, în satul Vălcești existau 5 mori. Urmașii lui Petru Șchiopul vor întări satul Vălcești mănăstirii Galata. Asemenea documente sunt datate la 5 ianuarie 1600 de Ieremia Movilă, la 16 noiembrie 1607 de Mihail Movilă, 11 mai 1603 de Constantin Movilă. O nouă confirmare a satului Vălcești mănăstirii Galata o dă domnitorul Ștefan Tomșa, la 20 ianuarie 1612. Domnitorul Moise Movilă va întări mănăstirii Galata acest sat. Primul document în care apare denumirea de Bucecea
Bucecea () [Corola-website/Science/299346_a_300675]