5,106 matches
-
noile procese și noii actori din politica mondială modernă (sau postmodernă). Campbell (1996: 20) recomandă "gândirea în termenii unei prozaici politice care să înțeleagă natura transversală" a politicii mondiale. Conceptualizarea politicii mondiale în termeni de "prozaică politică" atrage atenția asupra multitudinii de erori și interacțiuni produse de globalizare, ce trec dincolo de frontierele statale. Înseamnă, de asemenea, a acorda atenție multitudinii de activități politice, economice și culturale ce produc o "deteritorializare" a vieții politice moderne; activități ce destabilizează paradigma suveranității. Argumentul acesta
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
prozaici politice care să înțeleagă natura transversală" a politicii mondiale. Conceptualizarea politicii mondiale în termeni de "prozaică politică" atrage atenția asupra multitudinii de erori și interacțiuni produse de globalizare, ce trec dincolo de frontierele statale. Înseamnă, de asemenea, a acorda atenție multitudinii de activități politice, economice și culturale ce produc o "deteritorializare" a vieții politice moderne; activități ce destabilizează paradigma suveranității. Argumentul acesta folosește în mare măsură lucrările filozofice ale lui Gilles Deleuze și Felix Guattari (1977, 1987). Ei au dezvoltat un
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
În final, constructivismul poate fi creditat pentru că ajută la revigorarea teoretizării normative în Relațiile Internaționale. Nu pentru că s-ar fi angajat el însuși în reflecția filozofică despre natura a ceea ce este bine sau drept, un proiect ce fusese revigorat prin multitudinea de dileme etice aduse de sfârșitul Războiului Rece și avântul globalizării, ci pentru că a făcut multe pentru a demonstra puterea ideilor, normelor și valorilor în modelarea politicii mondiale. În vreme ce discuțiile despre "forța ideilor" au avut mare răsunet în afara spațiului academic
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
elementară. Reprezentarea este rezultatul suprapunerii mai multor imagini ale obiectelor în aceeași categorie în care părțile variabile s au șters păstrându-și doar constantele. Iată de ce însușirea conștientă și corectă a unei noțiuni este determinată de vârsta școlarului mic, de multitudinea de percepții și reprezentări asupra realității. O prea mare cantitate de material intuitiv poate împiedica abstractizarea. Percepția la început este sumară și nediferențiată din cauza experienței sale limitate și datorită faptului că al doilea sistem de semnalizare nu este suficient de
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
dumneata nu mi-aș fi permis să ți-o aduc". Această ultimă frază ascunde, sub mantia oximoronului, o voluptate a desconsiderării intelectuale atât de des întâlnită în gazetăria polemică a autorului Spinilor de hârtie. Observăm că, în publicistica argheziană, o multitudine de texte sunt intitulate sau au în conținutul titlului cuvântul "scrisoare", iar formula de adresare este, bineînțeles, directă. Cu toate acestea, ele nu au nimic în comun cu scrisoarea deschisă, fie că sunt scrise în registrul liric-meditativ (Scrisori către învățători
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pe litere, iar cel egiptean, pe pictograme. Însă trăsătura cu adevărat ciudată a sistemului babilonian era că, în loc de a avea un simbol diferit pentru fiecare număr, cum se întâmpla în cadrul sistemelor egiptean și grecesc, fiecare simbol babilonian putea reprezenta o multitudine de numere diferite. Un singur cui, de exemplu, putea însemna 1, 60, 3 600 sau o infinitate de alte numere. Pe cât de ciudat pare acest sistem privirii omului modern, pentru popoarele antice era foarte logic. Era echivalentul din Epoca Bronzului
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Nu ești istoric al religiilor pentru că stăpânești un număr de filologii diverse, ci pentru că ești capabil să ordonezi faptele religioase într-o perspectivă generală. Istoricul religiilor nu se com portă ca un filolog, ci ca un exeget, ca un interpret.“ Multitudinea perspectivelor presupune, în viziunea lui Eliade, inclusiv integrarea unor dimensiuni culturale care nu țin neapărat de registrul academic. O atenție privilegiată este acordată, de exemplu, fenomenului artistic. Hermeneutul va găsi moduri noi de expresie pentru mesaje înnoitoare, dezvăluite prin reinterpretarea
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
din elemente, iar performanța sistemelor depinde de contribuția lui. În activitățile economice, un individ sau o firmă sunt reperabile ca entități aparte, dar activitatea lor se întrețese cu cea a unui număr infinit de indivizi sau de firme, într-o multitudine de moduri inseparabile. Este arbitrară imputarea rezultatului pozitiv unuia sau altuia... Nimeni nu ar putea face ce face fără sinergia societății în care trăiește"295. Orice firmă, orice organizație, orice teritoriu local sunt constructe socioumane deschise, flexibile. Ideologia gestionară s-
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
decât adolescenții. Un grup de acțiune locală a decis să-și concentreze atenția pe 10 școli primare, propunându-le o afacere. Acest proiect, care a costat în total 15 600 euro, a implicat 600 de copii care au creat o multitudine de activități productive: producerea de broșuri, de clipuri video despre patrimoniul local, obiecte de artizanat, felicitări de Crăciun, grădinărit, vânzare de flori și legume, reciclarea hârtiei, organizarea unui loc de servit micul dejun etc. Competitivitatea mediului Grupurile de acțiune locală
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
țările europene se așteaptă în anii ce vin la creșterea cererii de îngrijire datorate îmbătrânirii populației (de aici necesitatea unor strategii de creare a "grupurilor de întrajutorare", de dezvoltare a "sănătății comunitare" etc.). Expresia calitatea vieții este vagă, drept dovadă multitudinea definițiilor ce i s-au dat385. În general, este o măsura a bunăstării fizice, mentale și sociale percepută de către fiecare individ sau de către fiecare grup de indivizi, fericirea și satisfacția privind domenii concrete ale vieții (precum căsătoria, familia, munca, situația
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
reținem una dintre ele într-o cercetare, pentru a putea răspunde adecvat, cu seriozitate (decât să răspundem superficial la mai multe). Întrebarea de plecare trebuie să fie precisă și clară, fiind "faza lungă" ce va lumina calea de cunoaștere prin multitudinea informațiilor bibliografice și de pe teren. Cercetătorul trebuie să conștientizeze cine sunt și unde sunt localizate persoanele care îi vor furniza informații accesibile, trebuie să vadă dacă nu are nevoie de aprobări pentru a le contacta (de exemplu, în cazul unei
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
limbajelor non-verbale (gestică, mimică) asupra copilului, legăturile afective ce contribuie la fixarea încrederii în el (copilul trebuie lăsat "să exploreze" mediul familial, să aibă multiple contacte cu toți ceilalți din jur, din lumea în care va trăi, să joace o multitudine de roluri sociale), influența solidarității familiale, consecințele lipsei tatălui, a mamei, sau ale prezenței lor stresante, hiperconstrângătoare sau ultrapermisive. Sunt importante cercetările asupra gemenilor monozigoți despărțiți de la naștere și care trăiesc în medii socioculturale, educaționale diferite (pentru a ne face
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
a deveni simpliști în răspunsuri și vagi în "strategiile" de reformă? Deleuze și Guattari 431 spun că trebuie să luăm în seamă înțelegerile diferite ale situațiilor și posibilităților pentru a predefini cu modestie și sfială norme și normative. Deschiderea către multitudinea de spații socioculturale poate oferi oportunități modurilor diferite de a gândi, acționa, politicilor diferite de inserție, de integrare. Există o multitudine de moduri de a fi normal, anormal, aberant, absurd... Cum am putea ajuta copiii și educatorii dacă insistăm pe
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
seamă înțelegerile diferite ale situațiilor și posibilităților pentru a predefini cu modestie și sfială norme și normative. Deschiderea către multitudinea de spații socioculturale poate oferi oportunități modurilor diferite de a gândi, acționa, politicilor diferite de inserție, de integrare. Există o multitudine de moduri de a fi normal, anormal, aberant, absurd... Cum am putea ajuta copiii și educatorii dacă insistăm pe "norme universale", când există tipuri de copilărie constituite istoric și cotidian, într-o varietate de socioculturi și de fundaluri naționale cu
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
reprezentările pe care tânărul le dezvoltă față de sine486. Ne referim la: coerența sinelui (o anumită stabilitate, consecvență a comportamentului), continuitate (sentimentul că rămâne el însuși în ciuda trecerii timpului), unicitate (faptul că se simte, se consideră, este diferit de alții), diversitate (multitudinea de roluri pe care le poate juca), stima de sine (necesitatea unei imagini de sine pozitive), autorealizarea (prin acțiune). Pe parcursul socializării, individul își construiește identitatea și în funcție de felul în care se simte, se descrie, se evaluează, plecând de la interiorul lui
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
subțire decât cunoașterea lucrurilor ce cad sub simțuri<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Perceperea lucrurilor sensibile e proprie oricui, chiar și animalelor. Cunoștința unor principii raționale e mai subtilă, căci implică o putere de abstragere de la lucrurile sensibile și de la multitudinea lor. Dar credința e mai subtilă și decât această cunoștință, căci surprinde indefinitul, care e forma realității celei mai înalte sau a persoanei. Cine poate defini persoana cuiva, nesfârșită în manifestările ei mereu noi? Ea nu poate fi cuprinsă în
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mare măsură "definiționale" în caracter mai curând decât empirice, teoretice (explicative) sau operaționale"11. Regăsim, în acest context, ceea ce am putea numi "paradoxul semantic" sau "definițional" al ideologiei, indicat de faptul că dificultatea delimitării conceptuale a termenului se datorează tocmai multitudinii semnificațiilor/definițiilor sale. Astfel, avem de-a face cu utilizarea unor concepte diferite de ideologie, chiar dacă nu întotdeauna și cu folosirea unor concepții diferite asupra ideologiei. Spre exemplu, în cercetarea problemei apare distincția dintre un concept iluminist al ideologiei și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Ideology: a definitional analysis", în Political Research Quarterly, Vol. 50, No. 4, decembrie 1997, pp. 958-959. Se observă că definițiile redate mai sus presupun, de asemenea, elemente de ordin epistemologic și teoretico-politic. Astfel, din perspectivă epistemologică, putem remarca prezența unei multitudini de factori ce servesc definirii conceptului de ideologie, precum: opinii; model de gândire; structură elaborată; coerență; grad de abstractizare; raționalizare; corp de concepte; sistem elaborat, integrat și coerent; explicație; conceptualizare abstractă; sistem logic coerent; percepție cognitivă. Regăsim, totodată, și o
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ale teoriei filosofice a cunoașterii în acord cu dezvoltările istorice 92. Ideologia devine astfel un instrument al cunoașterii, un "aparat cognitiv" al cărui rol fundamental este acela de a construi un cadru pentru o perspectivă particulară asupra lumii 93. Sinteza multitudinii de perspective particulare asupra lumii, care aparțin diverselor grupuri sociale și epoci istorice este posibilă atunci când ideologia devine sociologie a cunoașterii. În acest nou cadru, ideologia nu mai este legată, ca la Marx, de fenomenul dominației, ci de acela al
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
fi decât o descriere socio-istorică a modului în care diferiți oameni au încercat să ajungă la un acord asupra credințelor lor"196. Capitolul II Fundamentele ideologice ale cunoașterii sociale Încercarea de a determina valențele epistemologice ale conceptului de ideologie, dincolo de multitudinea abordărilor trecute în revistă, poate pleca de la ideea generală pe care epistemologia științelor sociale și-o asumă: conceptele științifice primesc o semnificație numai pentru că teoreticianul le conferă un anumit înțeles, acesta având rolul de a îndeplini scopuri explicative. Tocmai de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
contra-dictorie497, trecerea umanității la o condiție complexă, în care lumea ca atare este reconstituită ca un altfel de spațiu social. Cu alte cuvinte, nu mai putem vorbi de societate în condițiile în care lumea devine, irevocabil, pluralistă, fragmentată într-o multitudine de unități autonome, dar aflate în interrelații economice, politice și socio-culturale. Deși unele teorii recente sunt încă axate pe ideea unuia sau a mai multor centre de putere (precum în cazul concepției multicentrice a lui Samuel Huntington 498), postmodernitatea pare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ca oamenii să conștientizeze, pe de o parte, că nu există alteritate (în sensul în care aceasta ar implica diferențe ireconciliabile între culturi) și, pe de altă parte, în sens aproape opus, că lumea globală e un loc al unei multitudini de indivizi și grupuri ce se plasează local și care diferă cultural. Cei doi poli ai dispozitivului cosmopolitanismului nu sunt pur și simplu antagonici; dimpotrivă, au rolul de a se tempera reciproc, fiind un indiciu al reflexivității sociale ce ar
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în cazul adsorbției unor coloranți pe chitosan. 3.3.6. Mecanismul de adsorbție Mecanismul prin care moleculele de colorant sunt adsorbite pe chitosan rămâne încă un subiect de dezbatere, procesele predominante fiind adsorbția la suprafață, chimiosorbția, difuzia și adsorbție-complexare. Din multitudinea de lucrări având ca subiect îndepărtarea coloranților cu materiale pe bază de chitosan, foarte multe se concentrează pe evaluarea performanțelor de adsorbție și doar un număr restrâns urmăresc înțelegerea mai profundă a mecanismelor de adsorbție. Studii diferite au ajuns la
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
îndepărtarea prin produși de metabolism presupune existența unor microorganisme viabile. De cele mai multe ori, nu se poate face o disticție netă între mecanismele propuse, procesul global fiind extrem de complex. Pereții celulari constau în principal în polizaharide, proteine și lipide, oferind o multitudine de grupe funcționale cu particularități legate de natura microorganismului. Coloranții pot interacționa cu aceste grupe active de pe suprafața celulelor în mod diferit. Pentru microorganismele viabile, capabile să se dezvolte pe parcursul experimentelor, acumularea coloranților de către biomasă poate implica o combinație a
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
schimb ionic. Studiul interacțiunilor dintre microorganisme neviabile și coloranți a demonstrat că fenomenele de adsorbție au loc pasiv, independent de activitatea metabolică. În general, peretele celular și membrana externă a celulei acționează ca o trapă pentru substanțele toxice prin intermediul unei multitudini de situsuri de adsorbție. Totuși, pe lângă acest echilibru, nu trebuie ignorate distribuțiile, care se desfășoară fără participarea reacțiilor de schimb ionic și pe care le poate prezenta orice specie existentă în soluția din exteriorul unui schimbător de ioni tipic și
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]