2,822 matches
-
din provincie să-și valorifice, cum se spune, patrimoniul? Da, ideea e de marketing, tot mai mult publicul trebuie să fie provocat concentrat-ocazional (ca să se constituie, pur și simplu, ca public), prin tot felul de „nopți”, să i se dea mură în gură ceea ce există deja, dar nimeni nu se duce să culeagă, „ziua”, normal - arta de pildă. Statul dispare, adică se retrage din serviciile publice, le - în toate sensurile acestui cuvînt - <i>disponibilizează</i> și trece în serviciul „partenerial” al
Art Safari, arta la cort, dispART (vedute asupra banului nud) () [Corola-website/Science/295769_a_297098]
-
15332231-2 Marmeladă de portocale 15332232-9 Marmeladă de lămâie 15332240-8 Jeleuri de fructe 15332250-1 Paste de fructe 15332260-4 Paste de fructe cu coajă lignifiată 15332261-1 Unt de arahide 15332270-7 Piureuri de fructe 15332290-3 Dulcețuri 15332291-0 Dulceață de caise 15332292-7 Dulceață de mure 15332293-4 Dulceață de coacăze 15332294-1 Dulceață de cireșe 15332295-8 Dulceață de zmeură 15332296-5 Dulceață de căpșuni 15332300-7 Fructe cu coajă lignifiată transformate 15332310-0 Fructe cu coajă lignifiată prăjite sau sărate 15332400-8 Conserve de fructe 15332410-1 Fructe uscate 15332411-8 Stafide de
jrc6214as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91386_a_92173]
-
cu excepția culturilor multianuale menționate în continuare și a pepinierelor acestor culturi multianuale; (d) "culturi multianuale", culturile următoarelor produse și pepinierele acestor culturi multianuale: Cod NC 0709 10 00 Anghinare 0709 20 00 Sparanghel 0709 90 90 Rubarbă 0810 20 Zmeură, mure, dude, hibrizi de zmeură și mure 0810 30 Coacăze roșii, inclusiv coacăze negre și agrișe 0810 40 Merișor de munte, afine și alte fructe din familia Vaccinium * JO L 38, 12.2.2000, p. 1." 2. Se inserează următorul articol
32005R1701-ro () [Corola-website/Law/294370_a_295699]
-
și a pepinierelor acestor culturi multianuale; (d) "culturi multianuale", culturile următoarelor produse și pepinierele acestor culturi multianuale: Cod NC 0709 10 00 Anghinare 0709 20 00 Sparanghel 0709 90 90 Rubarbă 0810 20 Zmeură, mure, dude, hibrizi de zmeură și mure 0810 30 Coacăze roșii, inclusiv coacăze negre și agrișe 0810 40 Merișor de munte, afine și alte fructe din familia Vaccinium * JO L 38, 12.2.2000, p. 1." 2. Se inserează următorul articol 3b "Articolul 3b Eligibilitate (1) În
32005R1701-ro () [Corola-website/Law/294370_a_295699]
-
cyminum (chimion) - Pimpinella anisum (anason) - Rosmarinus officinalis (rozmarin) - Arnica montana (arnică montană) - Sambucus nigra (soc) - flori, fructe - Padus avium (mălin) ● Fructe de pădure - Hyppophae rhammnoides (cătină) - Rosa canina (măceșe) - Prunus spinosa (porumbe) - Crataegus sp. (păducel) - Vaccinium myrtillus (afin) - Rubus hirtus (mure) - Vaccinium vitis idaea (merișor) - Rubus idaeus (zmeur) - Fragaria vesca (fragi) - Cornus mas (coarne) - Malus sylvestris (mere pădurețe) - Pyrus pyraster (pere pădurețe) - Cerasium avium (cireșe) - Aesculus hypocastanus (castane comestibile) - Aesculus hypocastanus (castan porcesc) II. Ciuperci colectate din flora spontană - Boletus edulis
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
învecinate. În zăvoaiele de plopi și salcie (Jirlău, Chiciu și Călărași) vegetează natural și câteva specii de liane și viță sălbatică (Vitis silvestris), precum și cătina roșie (Tamarix galica) dezvoltată îndeosebi pe solurile nisipoase și sărăturoase. Tot aici întâlnim tufișuri de mure și zmeură. Vegetația de mlaștină și cea acvatică din lacuri și bălți este reprezentată prin stuf (Carex acutiformic, Carex riparia), săgeata apei (Sagitaria sagittifolia), vâscul de apă (Myriophyllum spicatum) și, mai rar, nuferi albi (Nymphaea alba) și galbeni (Nuphar laleum
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
sunt pășuni folosite pentru creșterea vacilor și a oilor. Pe dealul Șcheii există o pădure de foioase alcătuită de fagi, ulmi, frasini, stejari și carpeni.În lunca Șiretului predomina rachița, plopul și sângerul. Arbuștii sunt adesea representați de tufe de mure sălbatice și șoc. Solul este acoperit de cucuta și feriga. Meandrele nefolosite ale cursului Șiretului formează smârcuri și bălti pline de păpuriș și de trestie. La începutul primăverii, pe câmp, pot fi văzuți ghiocei și viorele. Pe câmpurile comunei pot
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
de-a lungul ei (stâncării, lacuri și cascade), această vale a fost declarată de Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii rezervație naturală. În luminișurile pădurilor de fag ca și pe malurile apelor se întâlnește salcia căprească, mesteacănul, plopul tremurător, aninul, zmeură, mure. În partea superioară a pădurii, fagul se amestecă cu bradul, ce apare destul de rar. În schimb, locul său este luat de molid, care ocupă toată regiunea păduroasă, de la 1.100 până la aproape 1.700 m altitudine. În afara de acești doi
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
21 km SSV) și față de orașul Reghin (12 km NNE). Satul Periș din punct de vedere administrativ aparține comunei Gornești care este alcătuit din mai multe sate : Gornești situat în centru, Iară de Mureș, Teleac, Petrilaca de Mureș - spre est, Mura Mică și Mura Mare, Ilioara, Pădureni spre sud - est. Satul Periș este situată în nordul comunei și are ca vecini direcți următoarele sate : la sud, sud - vest satul Gornești, la est satul Petrilaca de Mureș, la nord, nord - vest satul
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
și față de orașul Reghin (12 km NNE). Satul Periș din punct de vedere administrativ aparține comunei Gornești care este alcătuit din mai multe sate : Gornești situat în centru, Iară de Mureș, Teleac, Petrilaca de Mureș - spre est, Mura Mică și Mura Mare, Ilioara, Pădureni spre sud - est. Satul Periș este situată în nordul comunei și are ca vecini direcți următoarele sate : la sud, sud - vest satul Gornești, la est satul Petrilaca de Mureș, la nord, nord - vest satul Petelea, si la
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
de Jos . Satul Periș îl regăsim în circumscripția Iară de Mureș ( „bezirk Marosch - Járaer”) sub denumirea de Körtvélyfája, în plasă de Sus al comitatului Turda . Circumscripția cuprindea 13 sate : Erdő-Csanád ( Pădureni), Erő-Szengyől ( Sânger), Gernyeszeg ( Gornești), Hét-Bük ( Habic), Kis-Illye ( Ilioara), Kis-Szederjes ( Mura Mică), Nagy-Szederjes ( Mura Mare) Máros-Jára ( Iară de Mureș), Magyar-Péterlaka ( Petrilaca de Mureș), Olah-Nádos ( Nadășa), Sáromberke ( Dumbrăvioara), Telek ( Teleac) și Körtvélyfája ( Periș ) . Din 1873 satul va aparține comitatului Mureș - Turda, format din Cercul de Sus al comitatului Turda și fostul scaun
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
Periș îl regăsim în circumscripția Iară de Mureș ( „bezirk Marosch - Járaer”) sub denumirea de Körtvélyfája, în plasă de Sus al comitatului Turda . Circumscripția cuprindea 13 sate : Erdő-Csanád ( Pădureni), Erő-Szengyől ( Sânger), Gernyeszeg ( Gornești), Hét-Bük ( Habic), Kis-Illye ( Ilioara), Kis-Szederjes ( Mura Mică), Nagy-Szederjes ( Mura Mare) Máros-Jára ( Iară de Mureș), Magyar-Péterlaka ( Petrilaca de Mureș), Olah-Nádos ( Nadășa), Sáromberke ( Dumbrăvioara), Telek ( Teleac) și Körtvélyfája ( Periș ) . Din 1873 satul va aparține comitatului Mureș - Turda, format din Cercul de Sus al comitatului Turda și fostul scaun al Mureșului. ► Biserică
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
special din zonele de stepa și câmpie (Animale:Vulpi,iepuri,prepelițe,fazani,dihori,gușteri,nevăstuici,lilieci,insecte,șerpi de casă,șoareci,vrăbii,rândunici,ciocârlii,căprioare,broaște țestoase și de lac, etc.; Plante și flori:Urzici,cucute,trestie,papura,păpădii,susai,mure,costrei,troscot,etc.;Arbori și arbuști:Corcoduși,pruni,salcii,plopi,salcâmi,tei,porumbac,șoc,măceș,etc.). De câmpie,jos.Clima este temperat-continentală cu 4 anotimpuri,verile sunt fierbinți,adesea cu temperaturi depășind 30 de grade Celsius,iar iernile sunt aspre
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
mult așa numitele leacuri băbești, bazate în mare parte pe plantele din flora spontană. Aici se mai întâlnesc și acum sulfina, mușețelul, coada șoricelului, menta, nalba, pătlagina, pelinul și pelinița, tufele de măceș, porumbar, păducel, soc și corn, rugii de mure, iar prin curți mai sunt tei, ale căror flori se folosesc pentru infuzii. Dintre plantele de apă trestiile se foloseau la acoperit șoproane și cotețe, papura la împletituri, cum ar fi rogojinile și vestitele sacoșe oltenești, papornițele, iar nuielele de
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
sprijinit cu două mii de soldați în bătălia de la Alesia (Caes. Bell. Gall, VII, 75.). Alte grupuri de populație ale boilor au rămas mai aproape de casele lor tradiționale și s-au stabilit în zonele de șes din Ungaria, dintre Dunăre și Mura, cu un centru la Bratislava. În jurul anului 60 î.Hr., sub conducerea regelui Critasiros, boii au fost înfrânți în război cu dacii lui Burebista. După război, țara boilor a avut timp de un secol porecla "pustiul boilor". Când romanii au cucerit
Boi (trib) () [Corola-website/Science/299850_a_301179]
-
și Macău în județul Cluj, bisericile din Bidiu, Păltineasa și Șieu Sfântu din județul Bistrița Năsăud, cele din Almașu Mic, Alun, Chimindia, Baștea, Tomnatecu de Jos, Sălciva și Vălari din județul Hunedoara, Ilimbav din județul Sibiu, Grânari din județul Brașov, Mura Mare, Bobohalma, Mădărășeni, Troița, Cuci, Cuștelnic din județul Mureș, Frătești, Horezu, Pleșa, Boia, Lintea, Stroești, Cornetu și Slămnești, toate numai din județul Gorj, Budurăști, Chicirea-Leurda, Măgureni, Șirineasa, Sinești și Urși din județul Vâlcea, Vișina și Oncești din județul Dâmbovița, Chiojdeanca
Biserici de lemn din România () [Corola-website/Science/307978_a_309307]
-
după modelul biblic al perechii unice în grădina raiului. Cadrul natural este însă autohtonizat: e „gura raiului” din cântecul popular, cu luminișuri, cu stânci gata să se prăvale în prăpastie, cu izvoare care plâng, cu trestii înalte și foi de mure, cu soare și lună. Autohtonizat este și limbajul copilei, care se alintă în spiritul oralității țărănești: "”de ce m-ai uitat încalte”", "„voi cerca”", "„mi-oi desface”", "„cine treabă are”". „Povestea” fetei reprezintă în fapt o alternativă existențială împotriva durerii de
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
mai întâi, spațiul artistic care formează cadrul limitat și echilibrat al idilei. Noțiunile care-l compun, exprimate prin substantive-singure sau în construcții specifice- se circumscriu unei geografii a ruralității semi-montane: cadrul de verdeață, izvoare, stânca, bolta cea senină, foi de mure, sat, vale, al porții prag. Sunt cuvinte care aparțin fondului lexical de bază al limbii române, de o mare concretețe, accentuată deseori prin determinări substantivale (ochiu de pădure, foi de mure, bolți de frunze) sau adjectivale (bolta cea senină, trestia
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
de verdeață, izvoare, stânca, bolta cea senină, foi de mure, sat, vale, al porții prag. Sunt cuvinte care aparțin fondului lexical de bază al limbii române, de o mare concretețe, accentuată deseori prin determinări substantivale (ochiu de pădure, foi de mure, bolți de frunze) sau adjectivale (bolta cea senină, trestia cea lină), care devin epitete sugestive, ornate pentru a picta o natură bogată, paradisiacă. Acest cadru, care reface imaginea Edenului cu unele elemente autohtone, se află în antiteză cu cel sugerat
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
Chiper, Editura Fides, Iași; 2005: "Când o femeie pleacă", (poezii), Editura Axa, Botoșani(volum finanțat de către Ministerul Culturii) Volume colective 1992,Incertitudes, Editura Humanitas Canada, Montreal, Canada, prefațata de Axel MAUGEY, membru al Academiei Europene; 2007: "Wall of Silence / El Muro del Silencio/ Zidul tăcerii", antologie de poezie română contemporană, ediție bilingva româno-spaniolă, Editura Huerga Fierro, Spania, traducător: Angelica Lambru;(10 poeți români antologați: Liviu Antonesei, Emil Brumaru, Mircea Cărtărescu, Train Ț. Cosovei, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Alexandru Mușina, , Matei Visniec
Dorin Popa () [Corola-website/Science/308420_a_309749]
-
Căpșune (altele decât fragii) 3 0,2 0,5 0,05* 0,05* 0,05* (c) Fructe de ruguri (altele decât cele sălbatice) 0,1* 10x 0,05* 0,5 0,05* Dude 0,5 0,5 Dude de tufiș Mure Fragi 0,5 0,5 Altele 0,05* 0,05* (d) Alte fructe mici și bace (altele decât cele sălbatice) 0,1* 0,05* 0,05* 0,05* Afine (fructe din specia Vaccinium myrtillus) Răchițele 2 Coacăze (cu ciorchini albi
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88861_a_89648]
-
Struguri de masă Struguri de vinificație (b) Căpșune (altele decât fragii) 0,1* 0,02* 10 2 1 5 (c) Fructe de ruguri (altele decât cele sălbatice 0,1* 0,02* 5 0,05* 0,05* Dude Dude de tufiș Mure Fragi 10 Altele 0,02* (d) Alte fructe mici și bace (altele decât cele sălbatice) 0,1* 0,02* 0,05* 0,02* Afine (fructe din specia Vaccinium myrtillus) 10 Răchițele Coacăze (cu ciorchini albi, roșii sau negri) 10 5
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88861_a_89648]
-
de lumină cu ajutorul unui pigment, utilizându-se oxidul de titan ca semiconductor. Ca pigmenți se utilizează în principiu legături complexe al metalului rar ruthenium, dar în scop demonstrativ se pot utiliza și pigmenți organici, de exemplu clorofila, sau anthocian (din mure) (dar au o durată de viață foarte redusă). Modul de funcționare al acestui tip de celule nu este încă pe deplin clarificat; este foarte probabilă utilizarea comercială, dar tehnologia de producție nu este pusă la punct. Celule solare din compuși
Celulă solară () [Corola-website/Science/304419_a_305748]
-
importanță deosebită în economia țării, fiind singura regiune cu ieșire la Marea Adriatică. Cel mai important port este Koper. Spre deosebire de restul populatței locuitorii din această zonă își câștigă existența din pescuit și turism. Prekmurje Prekmurje și-a primit denumirea dupa râul Mura. Regiunea este plată și favorizează practicarea agriculturii. Cei doi poli de putere sunt orașele Murska Sobota și Lendava. Regiunea se întinde pe o suprafață de 1000 km,aproape 90.000 de oameni ocupand-o. În afară de sloveni, populația este formată și
Geografia Sloveniei () [Corola-website/Science/310990_a_312319]
-
Fructele de pădure reprezintă fructe mici, rotunde, viu colorate, dulci sau acrișoare, cu semințe și comestibile. Printre cele mai comune fructe de pădure se numără zmeura, afinele, murele, coacăzele, etc. Spre deosebire de alte produse ce se găsesc pe piață, piureul, nectarul și concentratele realizate de direcția silvică, sunt în procent de 100% naturale, fără ingredienți sintetici, având baza de materie primă (fructele de pădure), certificată din punct de vedere
Fructe de pădure () [Corola-website/Science/309098_a_310427]