2,943 matches
-
timpului sunt sugerate prin sonoritate și imagine. În Mircea cel Bătrân, poetul salută vitejia și gloria străbună, dar rațiunea refuză exaltarea și redimensionează conturul unei vârste a faptei războinice strălucite, prin comparație cu izbânzile progresului: arta, științele, viețuirea înfrățită a națiilor în pace. Totuși sugestia de impasibilă clepsidră cosmică, de mecanică oarbă a universului domină și, prin ea, poemul vădește virtualități eminesciene. În ciuda înălțimii artistice atinse uneori în poemele meditative, A. este dezavantajat de inexperiența poeziei românești în mânuirea unui limbaj
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
ei social sunt teme de incursiune într-o lume a sfârșitului de veac, cu tipuri hieratice, crepusculare, desprinse dintr-un București de stampă: țigăncile florărese, argintarul de lângă Curtea Veche, flașnetarul Giuseppe, cântăreața Gherghina, iconarul de la schitul Darvari. Armonizând cu indulgență națiile, perpetuând candide ori surprinzătoare meserii (Rustem Bostangiul, Ali din Balcic), tradiția istorisirii fabuloase, marcate de tabuuri lângă enigmatice fatalități (Hoți de cai, Arămarul din Küstenge, Fata hogei). Dobrogea, în schimb, mai picturală, va inspira, în rama pitorescului decor, ceva mai
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
caracterizarea lapidară făcută Profesorului de către un filosof și comentator politic contemporan nouă, ca "fascist și rasist" o consider simplistă, nedreaptă și prin acestea, inacceptabilă. Cineva care a definit naționalismul ca "... iubirea naturală care-i leagă între dânșii pe membrii unei nații. Baza naționalismului este familia, iar suprema formă naturală e neamul... Bestial nu este naționalismul încadrat în iubirea socială a neamului tău; bestial devine cel care rupt de această comunitate de iubire, alunecă în aventura revoluțiilor sângeroase, împotriva familiei și neamului
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
cu ADHD, 154.000 de copii cu depresie, 572.000 copii cu tulburări de anxietate și 8.800 copii cu autism, dintre care 73.983 de copii 8 cu certificat de handicap, lucrurile sunt încă și mai neliniștitoare. „Viitorul unei nații se naște în familie”spunea Winnicott (1964). Cu aceste statistici și poate încă și mai mult cu neclaritatea statisticilor, ideea viitorului ar trebui să-i neliniștească și să atragă atenția politicienilor noștri. Desigur, din nefericire, aceiași copii se pot regăsi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de disciplinare utilizate. Comparativ, conform unor statistici din Olanda, în 1988, abuzul fizic comis de părinți era prezent în 11,5% din cazuri. Aceste statistici ar trebui să ne alerteze pe toți, mai ales pe politicienii noștri, căci „viitorul unei nații se naște în familie”(Winnicott, 1964). Ce viitor putem prefigura atunci când marea majoritate a copiilor cresc cu violență în loc de dragoste și respect, sau dublând dragostea și pervertindu-i sensul și manifestările? Copiii maltratați, în cea mai mare măsură, vor deveni
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și înainte de jurnal. Evident, ar vrea să noteze cuvântul după ureche, așa cum îl pronunță francezii. Heliade Rădulescu povestește în singura biografie contemporană că scriitorul a crescut și s-a format la curtea boierului Filipescu, în discuțiile cu străinii "de deosebite nații" care se întâmpla să treacă pe acolo. Așa ajungea să priceapă referințele mitologice de care literatura epocii era plină, așa auzea despre capodopere și mari personalități literare, așa își forma ideile despre poezie. Punea întrebări, iscodea, prindea din zbor, se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un fel de educație"1 spune Heliade Rădulescu. Nu avem niciun semn că geniul ar fi mai mult decât atât, o idee trivializată într-un dialog inteligent. Poate că Mumuleanu a și citit, poate că discuțiile cu străinii "de deosebite nații" au fost completate cu niște lecturi adecvate, poate că văzuse Diderot sau Condillac. Totuși, nu menționează niciun autor. Mai mult, folosește o sintagmă sudată: "Poeții, notează el, sunt cei mai vestiți și lăudați în veacuri pentru jenia și talantul lor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ei sunt proiectați tot pe ecranul "milioanelor". Spune Heliade Rădulescu într-un anunț din Curierul românesc din 1829: "dacă din toate neamurile cele ce se străduiesc a se cultivi au făcut fundații, pentru ce să nu se afle și din nația rumânească care se alcătuiește din 7 milioane de suflete vreo câțiva bărbați avuți care să întemeeze spre nemuritoare pomenire și lauda lor acest fel de fundații"9. "Milioanele" sunt mai mult decât desemnarea unui corp social căruia i se atribuie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Milioanele" sunt mai mult decât desemnarea unui corp social căruia i se atribuie o activitate literară precisă. Reprezintă o funcție fundamentală a literaturii, un fel de corelat obligatoriu. Cezar Bolliac îi scria lui Negruzzi într-o epistolă din ianuarie 1836: "nația noastră e prea mică în bărbați, dacă mărimea se poate înțelege în număr"10. Milioanele exprimă în mod direct puterea creativă a poporului, așa cum evocă puterea lui economică sau pe aceea militară. De aceea, raționamentul care menționează masa populației implică
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
română ținând cont de populația ei? X, marea necunoscută, e chiar cifra care exprimă literatura română. Este demonstrația pe care o face Barițiu într-un text din 1838: Dania (peste două milioane de lăcuitori) are o mulțime de scriitori buni [...]. Germania, nația aceasta lățită la 36 de milioane, avu clasicitatea sa pe la capătul sutei 18 și la începutul sutei 19. [...]. Dar voi, genii românilor unde durmitați? Eu crez că încă numa v-ați născut. Creșteți, întăriți-vă zburând și umblând; grăbiți, ieșiți
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a dezvoltat un model de conservare a independenței adaptat microcomunităților monahale, și că e dispusă să garanteze "libertatea", chiar și unui individ, în cadrul unei largi rețele: "a uni individ cu individ, și cetate cu cetate, și popol cu popol, și nație cu nație, după spiritul federativ al ecclesiei"50. * * * De ce insistă Heliade Rădulescu, împotriva contemporanilor săi și împotriva bunului simț, să mențină acest corp social dezagregat? Ce oferă "multitudinile educate" în plus față de "popor"? Aș introduce aici un element de reflecție
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un model de conservare a independenței adaptat microcomunităților monahale, și că e dispusă să garanteze "libertatea", chiar și unui individ, în cadrul unei largi rețele: "a uni individ cu individ, și cetate cu cetate, și popol cu popol, și nație cu nație, după spiritul federativ al ecclesiei"50. * * * De ce insistă Heliade Rădulescu, împotriva contemporanilor săi și împotriva bunului simț, să mențină acest corp social dezagregat? Ce oferă "multitudinile educate" în plus față de "popor"? Aș introduce aici un element de reflecție contemporană, cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de condiția profesionalizată a funcționarului: "Boierii la dânșii era arhonți, după limba greacă, adică "capi" sau "principi", iar nu domnul, și boieria a fost o meserie, iar nu o nobilitate ereditară"62. Într-o piesă din 1861, Două hordii și națio, se vede mai bine care este conținutul acestei noțiuni. E o punere în scenă a unui proces alegoric intentat spoliatorilor țărănimii, cele două "hoarde" fiind liberalii demagogi și fanarioții conservatori. În apărarea țărănimii, ca reprezentanți ai națiunii sunt invocați boierii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a chemat mai înainte acest martiriu eroic, de această victorie ce i-a consacrat numele adevărat ce se cuvenea să aibă. [...] Posteritatea nu-l cunoaște decât după faptele lui ce i se arată în numele ce i s-a dat de la nație. Este un erou drept, virtuos până la ultima consecință? Din gură în gură fama îl proclamă de filiu al aristului Aristide etc.115. Această preocupare pentru motivarea numelor e asociată culturii grecești pentru că de aici provine dialogul platonician Cratylos care a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
faptele cele mai semnificative săvârșite de acea personalitate, un mod de a face, sau o conduită. În cuvintele lui Heliade Rădulescu: "Posteritatea nu-l cunoaște decât după faptele lui ce i se arată în numele ce i s-a dat de la nație"117. Să încercăm să pătrundem în miezul acestei utopii onomastice. Heliade Rădulescu își imaginează că societatea își va "boteza" artiștii în funcție de ceea ce fac, în funcție de atitudinea lor caracteristică și că o percepție colectivă va însoți orice personalitatea creatoare. Nu îi știe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
resorturile ocheanului prin care străbatem fundurile acestei magazii ce o numim memorie și reaflăm subt aceleași forme și colori objetele ce s-au impresionat într-însa rânduri-rânduri. Pentru ce oare se schimbă formele nebuniilor sau ale plăcerilor omului cu vârsta națiilor sau a soțietăților în care trăiește?91. Nu e vorba doar de reamenajarea unei pădurici din Băneasa și de distracțiile pe care aceasta le-a făcut să cadă în desuetudine, ci de intuiția unei accelerări a schimbării, de viziunea tuturor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
evoluție care își conține propriul principiu de expansiune și înflorire. Dar în esență "chemarea" pe care o concepe e una secularizată: "misiunea" e gândită pe tiparul vocației care îl orientează pe individul particular în transformarea vieții sale în destin: "orice nație dar, precum orice individ, are o misie a împlini în omenire, adecă a concurge, după natura și geniul său propriu, la triumful științei asupra naturei, la perfecționarea înțelegerii și a sentimentului omenesc potrivit legei divine și eterne care guvernează ursitele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
că comuniștii nu au putut obține consensul populației 6 și, astfel, legitimitatea regimului lor politic altfel decât prin crimă și teroare. Iar intimidarea și frica au trebuit să fie și au fost diseminate, răspândite sistematic în întreg corpul social al nației 7. Acest aspect mi-a fost confirmat și consolidat prin cunoașterea, întâlnirile și discuțiile avute cu foștii deținuți și deportați politici, protagoniști ai interviurilor de față. Niciunul dintre ei nu a fost "dușman ideologic" tradițional al comuniștilor, adică nu au
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de clasă" clar conturat, așa cum pretindea, ba chiar putem afirma că și-a inventat dușmanii discreționar și ori de câte ori a fost nevoie, pe măsura intereselor de moment. Motivul l-am expus mai sus: frica trebuia difuzată în întregul corp social al nației. Mai mult de atât, căutând printre fișele matricole penale persoanele despre care vorbesc intervievații, colegii de suferință de prin penitenciare sau lagăre de muncă, am avut surpriza să descopăr drept dușmani de clasă mai mulți țărani și muncitori decât intelectuali
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sociale, le ofereau contra-cost, benevol sau din diverse alte motive organului de represiune. Starea de suspiciune generalizată precum și acel articol din Codul Penal (Art. 228.) care pedepsea omisiunea denunțului au făcut ca denunțurile să devină parte din viața cotidiană a nației: cel mai adesea celui care denunța îi era frică, ca nu cumva altcineva să denunțe înaintea sa, iar el să fie condamnat pentru omisiune de denunț. Am cerut de fiecare dată, fiecărui fost deținut politic, numele și prenumele celor care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu trecutul părinților lor. Cred că noi ca națiune nu avem un raport normal cu propriul nostru trecut pentru că nu avem un raport firesc cu trecutul părinților noștri, spre deosebire și în comparație cu germanii, cu evreii, cu polonezii sau cu alte nații care au un cult pentru propriul trecut și propria istorie. Și mai cred totodată că fiecare din noi ne-am face datoria și am reuși să ne însănătoșim mai grabnic ca nație dacă am încerca să cunoaștem în mod autentic
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
germanii, cu evreii, cu polonezii sau cu alte nații care au un cult pentru propriul trecut și propria istorie. Și mai cred totodată că fiecare din noi ne-am face datoria și am reuși să ne însănătoșim mai grabnic ca nație dacă am încerca să cunoaștem în mod autentic măcar trecutul părinților noștri și nu am rămâne blocați și încremeniți în apoftegma de largă circulație: "era mai bine înainte!" În acest sens, este exemplară mărturia domnului Bazon cu privire la liniștirea bruscă a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
destinele pe motive de nimic, iar viața lor n-ar fi fost redusă doar la o sălbatică luptă pentru supraviețuire? Cu alte cuvinte, un uriaș potențial uman de cea mai bună calitate, care este principala avuție și resursă a unei nații, a fost intimidat, timorat, zdrobit, nimicit și nu ai cum să nu regreți de asemenea faptul că cei mai buni ani din existența lor au fost irosiți. Și cum să nu te revolte și să nu te indigneze cinismul autorităților
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
poporului român în acest domeniu, susțin Constantin Botez și Adrian Pricop în volumul „Tradiții ale ospitalității româneștiprin hanurile Iașilor", București, 1989, p. 9. „Vechea ospeție românească este un dar sfânt de la strămoși, să-l păstrăm ca unul ce onorează caracterul nației și niciodată să nu-i pară rău străinului că a venit de s-a așezat la vatra noastră", omagia Al. I. Cuza străvechiul obicei al ospitalității (C.C. Giurescu, Istoria românilor, vol. III, p. 678-679). „Numai singuri vasluienii, nu au lauda
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și răspândește în public neșterse nemulțumiri. Neascultătorii sfaturilor D-voastre, oricât în altele ei ar îi capabili, vor trebui a fi înlăturați fără cruțare. Spre a mă rezuma D-le Prefect, puneți-vă bine în gând că noi suntem pentru nație, iar nu nația pentru noi. Povățuiți-vă de principiul că toți trebuie să fie egali dinaintea legei și că dreptatea este a tuturor, fără osebire de partidă, opinie și poziție, fiți mai presus de toate nepărtinitori și fără patimi. Administrația
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]