14,353 matches
-
sunt foarte mândri de țara lor35. Nici o altă țară industrializată din lume nu se poate lăuda cu așa ceva. Mai puțin de jumătate din cetățenii țărilor democratice occidentale - printre care Marea Britanie, Franța, Italia, Olanda și Danemarca - „se simt foarte mândri de naționalitatea lor”36. Nu este surprinzător, având În vedere ardoarea patriotică americană, că americanii, bărbați și femei, sunt mult mai dornici să lupte pentru țara lor decât cetățenii din treizeci de alte țări, după cum arată un studiu realizat de organizația Gallup
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
despre superioritate culturală, este că printre europeni (și oamenii din alte regiuni ale lumii) sentimentul de mândrie națională este În descreștere de la o generație la alta. America este excepția. Un covârșitor 98% din tineretul american spun că sunt mândri de naționalitatea lor, În comparație cu numai 58% din tineretul britanic și 65% din cel german 42. Majoritatea americanilor privesc aceste cifre ca pe un semnal pozitiv al vitalității republicii. Mulți europeni se Întreabă dacă America este pierdută În trecut. În epoca globalizării, În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ai Uniunii Europene spun că se simt foarte atașați sau destul de atașați, de Europa, În timp ce o treime din tineretul european Între douăzeci și unu și treizeci și cinci de ani spun că „se văd pe ei Înșiși mai mult ca fiind europeni decât de naționalitatea țărilor lor de baștină”7. Studiul făcut de World Economic Forum printre liderii europeni arată că 92% dintre ei văd „identitatea lor viitoare ca majoritar sau parțial europeană, nu națională”8. Cu toate că este dificil de Înțeles, această schimbare extraordinară În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
uman universal acceptate. Sociologul britanic Ernest Gellner a observat diferența inerentă În apartenența la un ideal comun care transcende geografia. El scrie: Ideea existenței unui om În afara unei națiuni pare să depășească imaginația modernă... Un om trebuie să aibă o naționalitate, la fel cum trebuie să aibă un nas și două urechi... Toate acestea par evidente, cu toate că totuși nu sunt adevărate. Însă faptul că a ajuns să pară un adevăr evident este desigur un aspect sau Însuși sâmburele tare al problemei
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Însumând 3,4% din populația totală a Europei, erau dinafara Uniunii Europene. Pentru a face o comparație, În 1985 erau numai 8,4 milioane de imigranți dinafara țărilor Uniunea Europeană totalizând 2,3% din populația Uniunii. În Austria, cei de altă naționalitate reprezintă 9% din populație, iar În Germania aproape 7%. În Franța și Suedia, străinii reprezintă 6% din populație 12. Efectul sociologic al acestei imigrații rapide poate fi Înfricoșător. De exemplu, În Germania În 1960, aproape toți cei care se căsătoreau
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
reprezintă 6% din populație 12. Efectul sociologic al acestei imigrații rapide poate fi Înfricoșător. De exemplu, În Germania În 1960, aproape toți cei care se căsătoreau erau germani. Numai Într-o căsătorie din douăzeci și cinci unul dintre parteneri era de altă naționalitate. În 1994, În una din șapte căsătorii, unul sau amândoi soții erau născuți În altă țară. În 1960, numai 1,3% dintre nou-născuți avea un părinte de altă naționalitate. În 1994, 18,8% dintre aceștia avea unul sau ambii părinți
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Într-o căsătorie din douăzeci și cinci unul dintre parteneri era de altă naționalitate. În 1994, În una din șapte căsătorii, unul sau amândoi soții erau născuți În altă țară. În 1960, numai 1,3% dintre nou-născuți avea un părinte de altă naționalitate. În 1994, 18,8% dintre aceștia avea unul sau ambii părinți născuți În străinătate 13. Căsătoriile mixte par să aibă două efecte contradictorii. Adeseori adâncesc sentimentul de diminuare al culturii germane, conducând atât la o defensivă culturală Înverșunată, cât și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să se poarte cu noi” este expresia operațională a empatiei. La Început, această regulă de aur se aplica numai rudelor și tribului. Mai apoi, ea a fost extinsă la oamenii cu același punct de vedere - cei care Împărtășesc aceeași religie, naționalitate sau ideologie. Astăzi, societatea cu risc global a devenit un uriaș teren de Încercare pentru extinderea domeniului empatiei. Mijloacele de comunicație și transport moderne ne oferă zilnic prilejul de a fi martorii fragilității, vulnerabilității și suferinței celorlalți oameni, precum și a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
drepturi, care sunt universale și definite la nivel planetar și identitățile sociale, care sunt particulare și legate de un anumit teritoriu”13. Cetățenia capătă un caracter din ce În ce mai internațional pe măsură ce activitatea umană devine din ce În ce mai globală. Vechea concepție potrivit căreia cetățenia și naționalitatea se aflau În legătură pare aproape stranie Într-o lume a comerțului global, a mișcărilor transnaționale ale societății civile și a diasporelor culturale mobile. Însuși cuvântul „cetățean” este inadecvat pentru a defini noile drepturi și obligații care apar În societatea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
stat-națiune. Ce se Întâmpla, atunci, cu Însăși ideea de stat, când drepturile politice ale cetățenilor săi sunt conferite și garantate de un guvern extrateritorial? Filosoful Roger Scruton a sesizat esența. El scria: „Legea internațională nu recunoaște distincția Între cetățenie și naționalitate, considerând-o pe cea dintâi complet determinată de a doua”19. Conferind cetățenia Uniunii Europene celor 455 de milioane de cetățeni ai celor 25 de state membre, Uniunea Europeană a creat o nouă forma de reprezentare politică neteritorială, și totuși cu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ar putea fi o modalitate de a regrupa multitudinea de interese și agende În competiție, care astăzi separă oamenii, Într-un Întreg mult mai coerent. El scrie: „Deoarece o identitate europeană colectivă nu poate fi bazată pe limbă, religie sau naționalitate fără apariția unor fracturi și conflicte majore, cetățenia (europeană) poate fi o opțiune”21. Partea mai dificilă este să-i convingi pe europeni să fie tot atât de pasionați de drepturile universale ale omului, pe cât au fost generațiile anterioare față de drepturile civile
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din istoria tiparului și a tipăriturilor românești de la Brașov) ș.a. Cronicile literare și recenziile sunt susținute de D. Gherghinescu-Vania, C. Constantinescu, Petru Homoceanul, Costel Ionescu, Vasile Diaconescu ș.a. În L. de z. se dau traduceri din scrierile unor poeți ai naționalităților conlocuitoare, ca Szemlér Ferenc, Adolf Meschendörfer, Werner Bossert, realizate de Demostene Botez, D. Gherghinescu-Vania, Mircea Avram. Din literatura universală sunt traduși Lucrețiu, Horațiu, Ovidiu, Shakespeare, Goethe, N.A. Nekrasov, Konstantin Simonov, Serghei Esenin, Ady Endre, Mikszáth Kálman. O mențiune aparte merită
LUCEAFARUL DE ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287864_a_289193]
-
n-a căpătat încă puterea de-a cuprinde într-însul o realitate morală” - O revistă a scriitorilor) și gruparea de la „Viața românească”, atacă (neargumentat) teoriile estetice ale lui M. Dragomirescu și încearcă o definire (fără fundamentare teoretică) a conceptului de naționalitate (Naționalitatea în artă de D. Tomescu). L. l. beneficiază de colaborări prestigioase în domeniul poeziei: O. Goga (Taina, Furtună), St. O. Iosif (Amintire, Regele din Thule, Cântec), Nichifor Crainic, Mihail Sorbul, alături de care sunt prezenți și I.U. Soricu, Mircea
LUMINA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287899_a_289228]
-
a căpătat încă puterea de-a cuprinde într-însul o realitate morală” - O revistă a scriitorilor) și gruparea de la „Viața românească”, atacă (neargumentat) teoriile estetice ale lui M. Dragomirescu și încearcă o definire (fără fundamentare teoretică) a conceptului de naționalitate (Naționalitatea în artă de D. Tomescu). L. l. beneficiază de colaborări prestigioase în domeniul poeziei: O. Goga (Taina, Furtună), St. O. Iosif (Amintire, Regele din Thule, Cântec), Nichifor Crainic, Mihail Sorbul, alături de care sunt prezenți și I.U. Soricu, Mircea Dem
LUMINA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287899_a_289228]
-
asociați, ajutorarea văduvelor și copiilor orfani ai societarilor, precum și a scriitorilor tineri și de talent. S-au stabilit felul membrilor - activi, de onoare și donatori - și condițiile de admitere. În cazul membrilor activi, se preciza că sunt necesare actul de naționalitate română, lista operelor, aderarea la statute. (Cea dintâi condiție va crea unele probleme, întrucât mulți participanți la adunare - originari din Transilvania, Bucovina, Macedonia - aveau cetățenie străină.) S-a hotărât, de asemenea, să fie invitați în societate scriitorii vârstnici și criticii
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
noastre de la Budapesta, meritul principal revenind studenților de origine română întorși de la studii din străinătate. Sport prin esență popular, fotbalul va fi privit cu multe rezerve, elita considerându-l un potențial pericol pentru păstrarea privilegiilor sale. Deși majoritari, transilvănenii de naționalitate română își vor face cu greu loc în echipe, formate în special din jucători de naționalitate maghiară (minoritatea cea mai numeroasă din Transilvania). Este dificil de stabilit cu exactitate anul în care a avut loc primul meci de fotbal pe
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
prin esență popular, fotbalul va fi privit cu multe rezerve, elita considerându-l un potențial pericol pentru păstrarea privilegiilor sale. Deși majoritari, transilvănenii de naționalitate română își vor face cu greu loc în echipe, formate în special din jucători de naționalitate maghiară (minoritatea cea mai numeroasă din Transilvania). Este dificil de stabilit cu exactitate anul în care a avut loc primul meci de fotbal pe teritoriul României de azi. Variante sunt, conform surselor, mai multe: 1884 (Arad, unde se amenajase un
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
aceștia, ca și la cei din sudul Dunării, conștiința alterității (față de cei din jur) s-a transformat, prin aceleași idei istoriciste ale originilor, în aspirații naționale. Alteritatea se definea prin latinitate, iar aceasta din urmă genera militantism politic pentru recunoașterea �naționalității" (fie și �minoritară", după cum sugerează Matilda Caragiu Marioțeanu, DIARO, p. 443). Dacă la nordul Dunării dezideratele au fost împlinite, în sudul Dunării ele își așteaptă încă rezolvarea. Dar drumul parcurs a fost același: lungul drum al afirmării în istorie a
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Atanasie Stanu, devenit ulterior Stanovici. Se înscrie în 1851 la liceul maghiar din Arad sub numele Sztánovics Imre Vazul. La Viena, unde în 1858-1859 studiază la Facultatea de Drept, optează definitiv pentru numele Stănescu, cu intenția de a-și sublinia naționalitatea. Licența a obținut-o însă în 1864 la Universitatea din Buda. A profesat ca avocat la Arad, având printre stagiari pe Ioan Slavici. La Viena se pare că s-a împrietenit cu At. M. Marienescu, la îndemnul căruia va publica
STANESCU-ARADANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289878_a_291207]
-
Luminatoriul”), cât și cele din România („Unitatea națională”, „Carpații”) dezavuează măsurile abuzive luate. Își ridică glasul și ziarul de limbă germană din Sibiu, „Siebenbürgisch-deutsches Tageblatt”, care afirmă că persecuțiile împotriva tineretului studios român lovesc, în același timp, și în celelalte naționalități. Sosesc telegrame de solidaritate din toate regiunile țării. Publicația social-culturală „Noi” (1913-1914), „organ al studențimii române” din Transilvania, având ca director pe Eugen Bianu, apoi ca redactor responsabil pe Lazăr Isac, va continua activitatea asociației. P.D.
SOCIETATEA DE LECTURA „IULIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289750_a_291079]
-
tinerilor prin cultură: citirea și discutarea unor scrieri literare originale, disertații, declamări, seri de teatru și poezie, concerte, coruri, dansuri sau baluri. Cele mai așteptate erau serile literare și cele „de cunoștință”, când studenții luau contact cu colegi de alte naționalități. S-a înființat și un cabinet de lectură, mai ales pentru presa curentă, care, prin ajutoare și donații, a ajuns să aibă abonamente la multe publicații. În preajma primei conflagrații mondiale biblioteca număra aproximativ trei mii de volume și peste o
SOCIETATEA ACADEMICA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
cu toată uniformitatea lui să-l facă mai uniform, culegând credințele și datinile din toate părțile, să le răspândească iarăși în toate părțile”, relevând că asociația „este și va fi un scut de care să se lovească novatorii și corupătorii naționalității române”. Creația populară fiind o importantă expresie a românismului, N.V. Scurtescu pledează pentru culegerea ei: „Nu este de folos ca literatura poporană să fie culeasă? Este cel mai mare folos pentru două argumente: întâi, că poporul a conservat-o instinctiv
SOCIETATEA ROMANISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289769_a_291098]
-
orice beneficiu pentru cel care-l practică. Filantropia este una dintre principalele virtuți morale, desemnând „iubirea de oameni” (etimologie: În greacă philos = a iubi, anthropos - omă. Semnificația sa În Antichitate era de iubire pentru oameni, fără deosebire de rasă sau naționalitate. În epoca modernă, ea desemnează mai mult interesul teoretic și practic pentru fericirea umanității. Filantropiei i se opun acele atitudini morale contrarii care sunt filautia (În greacă philautia = iubirea de sine, egoismulă și mizantropia (În greacă misanthropia = absența iubirii pentru
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
solidarității naționale, lansează lozinca „Pentru toți românii, soarele la București răsare”. Animat de principiile filosofiei pozitiviste și ale moralei tolerante a lui Confucius - pe care o cunoscuse prin intermediul lui Schopenhauer -, s-a opus șovinismului, fiind adept al conviețuirii pașnice a naționalităților. Considera că în Transilvania românii nu sunt asupriți de poporul maghiar, ci de nobilimea maghiară (Rase ori clase?, 1893). Junimist se arată S. în cea mai mare parte a opiniilor sale despre literatură și artă, expuse cu deosebire în cronicile
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
câțiva vizitatori englezi, pe care i-a tratat cu cea mai mare ospitalitate. Câțiva dintre ei veniseră de la Simla prin Tibet 313. În acea vreme, ca și mai Înainte, era obiceiul ca fiecare european care vizita valea Kashmirului, de orice naționalitate ar fi fost, să fie primit ca un oaspete și tratat ca atare, din clipa intrării sale În țară și până În momentul plecării. Chiar și hamalii care cărau bagajele pe dealuri - căci e imposibil să folosești animale mult Încărcate, din pricina
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]