3,927 matches
-
reviste: „Dar de ce vrei tu să scrii neapărat despre Mincu?“. „Păi, nu scriu despre Mincu, scriu despre Intermezzo... “ „Bun, dar de ce?“ „Cum de ce? Mi-a plăcut cartea“. Răspunsul ăsta n-a făcut decât să dea naștere unei grimase pline de neîncredere. M-am simțit atunci ca un mic arivist, gata să pupe poala oricui pentru a răzbi în societatea secretă a criticilor literari. N-am înțeles nici până astăzi ce favoruri aș fi putut obține din partea lui Marin Mincu, nici ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
hranei de dimineață. Dar mâna mea întârzie slabă, nedumerită-i de mușchii ei ofiliți. Primele trei degete nu se încumetă să-și strângă, neghioabă, puterea la treaba de caligraf. Unghia îmi leșina, palidă, la capătul lor... Desfă-mă de blestemul neîncrederii, scapă-mă de rușinea slăjită în tingirile mucede de vermină. Mă voi spăla îndelung de tristețe și pagubă. Voi îmbrăca veșminte curate și mă voi bucura, cu îngăduință, de soarele spornic, tranșat de un măcelar suav în bucăți late, cărnoase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
și personificare a Sfintei Treimi, este prima teofanie în istoria universală. Promisiunea pe care Oaspetele de taină i-o face lui Avraam stârnește râsul Sarei, cea mult prea înaintată în vârstă pentru a fi mamă. Râsul ei pornește dintr-o neîncredere firească, similară omului obișnuit, am putea spune modern, în timp ce tăcerea lui Avraam vine dintr-o credință mai puternică ca firea. Și împlinirea promisiunii, odată cu nașterea lui Isaac, nu face decât să întărească această credință. Din această perspectivă, a făgăduinței onorate
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
încrederea se alocă diferit de la o instituție la alta, biserica și armata bucurându-se de credibilitate mai mare comparativ cu instituțiile politice precum parlamentul, guvernul sau partidele politice, în toate statele din zonă (Rose, Hearpfer, 1994; Mishler, Rose, 1997). Fenomenul neîncrederii în instituțiile politice nu este un fenomen nou el fiind întâlnit pe scară largă și în democrațiile consolidate din Vestul Europei, unde poate fi considerat mai degrabă un semn al sănătății democrației decât un fenomen îngrijorător (Dogan, 1999). Trăsătura distinctivă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
pus accentul pe relații strânse în cadrul familiei și pe lipsa credibilității statului și a pieței (instituții slab dezvoltate și cu impact slab în societățile formate predominant din țărani), practicile comuniste au distrus și atomizat societatea civilă și au generat o neîncredere profundă în instituțiile formale (Bădescu, Sum, Uslaner, 2004). Din această conjunctură, singurele care au avut de câștigat din punctul de vedere al credibilității au fost biserica și armata. Încrederea în instituții are, conform lui Listhaug și Wiberg (1995) o dublă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
a încrederii, ce scade apoi treptat. Și încrederea în sindicate variază mult de la un moment de tip al altul. Deși considerate reprezentanți ai societății civile, sindicatele au fost în perioada de tranziție destul de implicate politic, ceea ce a atras probabil sancțiunea neîncrederii populare. Figura 5-1 Variația încrederii în Biserică, Parlament și Sindicate, în România, între 1993 și 2005 Sursa datelor: EVS 1993 și 1999, WVS 2005, pentru restul anilor BOP Raportând încrederea în biserică la încrederea în alte instituții, constatăm că societatea
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Tismăneanu, Reinventing Politics. Eastern Europe from Stalin to Havel, Free Press, New York. 77 G. Hermet, Les désenchantements de la liberté. La sortie des dictarures dans les années 90, Fayard, Paris, 1993, p. 20. 78 Ibid., pp. 158-163. O măsură a acestei neîncrederi la P. GRilli Di Cortona, Le Cristi politiche nei regimi comunisti. Ungheria, Cecoslovaccia et Polona da Stalin agli anni ottanta, Franco, Angelico Milan. 79 În timpul campaniei electorale din 2000, președintele Partidului național Liberal, Taleriu Stoica, a proclamat irelevanța politică a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ca un dialog cu o ființă inteligentă, ba chiar nu uitucă, și care nu vă face morală: nu îl veți irita, nu veți suferi nici o pagubă. Interactivitatea astfel proslăvită și pusă în evidență devine un passe-partout, care suprimă spaima și neîncrederea și, prin promisiunea unui dialog care te îmbogățește, te face să înghiți pilula. Dacă într-adevăr așa este, de ce să se renunțe la un raport de creativitate rentabil? Ne apropiem atunci de o analiză în termeni de semiotică socială și
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ultimă poartă de intrare în studiul politicului este legată, în viziunea lui Mattei Dogan, de provocările cu care se confruntă democrațiile occidentale. O serie de studii recente ale autorului 27 vădesc preocuparea sa pentru analiza crizei de legitimitate și a neîncrederii cu care se confruntă atât instituțiile statului, cât și instituții ale societății civile precum sindicatele. Gândirea fenomenului democratic prin prisma diadei încredere-neîncredere în instituțiile fondatoare ale oricărui regim, ca și discreditarea cvasi-generalizată a elitelor politice constituie provocările momentului la adresa formei
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Textul cu privire la "Legitimitatea politică, între anacronismul teoriilor clasice și definirea unor noi criterii" propune o definiție graduală a noțiunii de legitimitate politică, dar și o rafinare a tipologiei weberiene cu privire la tipurile de legitimitate. Deși favorizată de practici ilicite sau de neîncrederea cetățenilor în instituții, absența legitimității nu se confundă cu acestea. Chestiunea erodării încrederii în instituțiile democratice, ce constituie tema ultimului text din această parte, completează prezentarea principalelor provocări pe care le putem identifica la adresa sistemelor democratice actuale. Dogan arată că
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
năruie, așa cum s-a întâmplat cu dictaturile lui Trujillo în Republica Dominicană, Batista în Cuba, Duvalier în Haiti sau Somoza în Nicaragua 34. Există o corelație semnificativă între gradul de corupție, așa cum apare acesta în rapoartele Transparency International, și nivelul de neîncredere publică, acesta indicând nivelul de legitimitate/delegitimare. În mod paradoxal, scandalurile nu sunt simptome de delegitimare, căci nu se pot produce decât atunci când există o anumită libertate de expresie. Invers, regimurile în care scandalurile pot izbucni nu sunt neapărat ilegitime
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
în ultimă instanță, în aceeași măsură elitelor sociale, intelectuale și religioase cât și contraelitelor cu care acestea rivalizează în plan politic"39. Între numeroasele exemple care pot fi citate, unul dintre cele mai semnificative este, de bună seamă, votul de neîncredere al Consiliului Superior al Partidului Fascist Italian din 1943, prin care Mussolini a fost eliminat. Acest vot a fost o dovadă de delegitimare și un gest de sinucidere colectivă a liderilor fasciști. Raportul lui Hrușciov asupra cultului personalității și denunțarea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
trei decenii, armata a constituit agentul cel mai vizibil al delegitimării în zeci de state în curs de dezvoltare. Astăzi multe regimuri autoritare, în special în Africa și Asia sunt conduse nu de către civili, ci de către ofițeri militari. Legitimitate și neîncredere politică O confuzie apare adeseori între legitimitatea regimului și legalitatea guvernului. Într-o țară democratică, guvernul se schimbă periodic și este considerat ca fiind legitimat tocmai pentru că există reguli formale reglementând înlocuirea unui număr de oficiali cu alții. Ostilitatea față de
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
o astfel de confuzie, este necesară o diferențiere între legitimitatea regimului și încrederea în anumite instituții și decidenți. Nicio instituție nu poate evita critica unui segment al societății. Unanimitatea este o pretenție ridicolă a regimurilor totalitare. La ce nivel al neîncrederii riscă regimul să-și piardă legitimitatea? Care este punctul de avertisment? Italia poate servi drept un exemplu clinic. Dintre toate regimurile europene, Italia este un caz în care în fiecare an putem identifica o proporție importantă de cetățeni care declară
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
empirice semnificative privind democrațiile occidentale ne obligă să facem distincții clare între legitimitatea regimului, încrederea în instituții și popularitatea sau încrederea în conducători. În țările democratice, așa cum arată sondajele, chiar dacă un număr din ce în ce mai mare de oameni se declară nemulțumiți, și neîncrederea rămâne la acest nivel pentru un timp îndelungat pe măsură ce atinge din ce în ce mai multe instituții, legitimitatea regimului nu este în mod necesar pusă sub semnul întrebării, cu excepția cazului unui dezastru economic, miliar sau social. Regimul democratic nu se prăbușește pentru că nu există
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
din Vest este ubicuitatea persistentă a unei părți semnificative a cetățenilor care exprimă o încredere limitată sau o limită a încrederii în instituțiile unei țări și o absență a încrederii în liderii acestor instituții, dar nu contestă legitimitatea sistemului politic. Neîncrederea manifestată față de politicieni de către largi segmente ale populației în aproape toate națiunile (cu excepția Suediei și Norvegiei) nu i-a lăsat indiferenți pe avocații perspectivei sociologice. O distincție semnificativă este făcută de către juristul Bruce Ackerman și este aprofundată de către Randy Barnett
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
ale poliarhiilor de pe ambele maluri ale Atlanticului. Expansiunea geografică a democrației pare a fi însoțită de slăbirea unor mecanisme esențiale ale poliarhiei postindustriale. Utilizez termenul de "erodare" în mod deliberat. Acest cuvânt pare să exprime cel mai bine fenomenul de neîncredere în democrațiile avansate. Cuvintele deziluzie, dezvrăjire, îngrijorare, utilizate de către unii autori, sunt insuficiente pentru a-l descrie. Dimpotrivă cuvintele criză, delegitimare și patologie, utilizate de către alți observatori par excesive. Diagnosticul corect nu este ușor de stabilit pentru că putem recurge la
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
încrederea. Contestă acest deficit de încredere legitimitatea regimului actual? Problema încrederii-neîncrederii este mai întâi de toate o chestiune politică, dar care are repercursiuni asupra societății civile, pentru că multe instituții non politice (Biserici, sindicate, marile corporații, armata, poliția) sunt privite cu neîncredere de către o parte semnificativă a cetățenilor. Neîncrederea atinge, de asemenea, multe alte profesii de la avocați la agenți imobiliari. În ciuda diversității țărilor, instituțiilor și variabilelor, mă voi abține de la un exercițiu statistic sofisticat, pentru că datele disponibile nu permit mai mult decât
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
regimului actual? Problema încrederii-neîncrederii este mai întâi de toate o chestiune politică, dar care are repercursiuni asupra societății civile, pentru că multe instituții non politice (Biserici, sindicate, marile corporații, armata, poliția) sunt privite cu neîncredere de către o parte semnificativă a cetățenilor. Neîncrederea atinge, de asemenea, multe alte profesii de la avocați la agenți imobiliari. În ciuda diversității țărilor, instituțiilor și variabilelor, mă voi abține de la un exercițiu statistic sofisticat, pentru că datele disponibile nu permit mai mult decât alcătuirea unui tabel de distribuție. Într-adevăr
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
beneficiază de cea mai înaltă cotă de încredere este familia, în ciuda faptului că în Europa și în Statele Unite una din trei căsnicii sfârșește astăzi în divorț. Totuși, familia poate servi ca punct de referință pentru acest studiu. Patru caracteristici ale neîncrederii Din comparația țărilor europene se desprind cu claritate unele caracteristici comune ale națiunilor, ca diferențe semnificative în multe domenii, rezultând în mare parte din istoriile naționale. Documentația disponibilă arată că erodarea încrederii are patru caracteristici. Mai întâi, aceasta nu este
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
să devină cronică. Criza de încredere nu este doar una cronică și internațională, ci este, de asemenea, structurală în sensul în care privește cele mai importante instituții. Aceasta afectează aproximativ cincisprezece instituții, minând respectabilitatea și reducând autoritatea guvernului. În sfârșit, neîncrederea pare să aibă o tonalitate rațională. Pentru majoritatea celor chestionați, o astfel de încredere nu are o natură ideologică, ci mai degrabă pragmatică. Într-adevăr atitudinile de neîncredere variază foarte puțin pe axa liberalism-socialism. Persistentă, internațională, structurală și rațională, criza
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
afectează aproximativ cincisprezece instituții, minând respectabilitatea și reducând autoritatea guvernului. În sfârșit, neîncrederea pare să aibă o tonalitate rațională. Pentru majoritatea celor chestionați, o astfel de încredere nu are o natură ideologică, ci mai degrabă pragmatică. Într-adevăr atitudinile de neîncredere variază foarte puțin pe axa liberalism-socialism. Persistentă, internațională, structurală și rațională, criza de neîncredere s-a înrăutățit în paralel cu dificultățile economice din anumite țări europene, în special cu șomajul structurant. Neîncrederea pătrunde toate straturile sociale Putem remarca astăzi anumite
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
să aibă o tonalitate rațională. Pentru majoritatea celor chestionați, o astfel de încredere nu are o natură ideologică, ci mai degrabă pragmatică. Într-adevăr atitudinile de neîncredere variază foarte puțin pe axa liberalism-socialism. Persistentă, internațională, structurală și rațională, criza de neîncredere s-a înrăutățit în paralel cu dificultățile economice din anumite țări europene, în special cu șomajul structurant. Neîncrederea pătrunde toate straturile sociale Putem remarca astăzi anumite trăsături sociologice comune, traversând frontierele naționale. Peste tot, tinerii sunt mai puțin înclinați decât
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
ci mai degrabă pragmatică. Într-adevăr atitudinile de neîncredere variază foarte puțin pe axa liberalism-socialism. Persistentă, internațională, structurală și rațională, criza de neîncredere s-a înrăutățit în paralel cu dificultățile economice din anumite țări europene, în special cu șomajul structurant. Neîncrederea pătrunde toate straturile sociale Putem remarca astăzi anumite trăsături sociologice comune, traversând frontierele naționale. Peste tot, tinerii sunt mai puțin înclinați decât cei în vârstă să aibă încredere în instituții și în liderii acestora. Importanța vârstei în dinamica valorilor a
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
educație, clasă, gen, vârstă, rasă, politica stânga-dreapta, ocupația, apartenența la organizații voluntare), dar există o tendință slabă de a se regăsi în tipurile sociale. Aceasta este cel mai adesea exprimată de către "câștigătorii" din societate, mai degrabă decât de către "perdanți""2. Neîncrederea reciprocă dintre indivizi Neîncrederea politică trebuie să fie interpretată într-un context caracterizat de absența încrederii între indivizi. O neîncredere profundă față de ceilalți, cu excepția membrilor propriei familii, a fost observată în sudul Italiei în anii '50 de către Edward Banfield, care
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]