9,222 matches
-
să mă vindec. În timpul acesta, regele Angliei Îi trimise În dar lui Ranjit Singh cinci armăsari imenși. Caii, Încredințați lui Alexander Burnes 136, care Îi transportă pe Indus În sus până În Lahore, erau extrem de admirați pentru dimensiunile și Înălțimea lor neobișnuită. Din păcate, unul a fost pierdut pe drum, iar altul deveni mai târziu faimosul cal al maharajahului - care, fiind foarte scund, semăna, În șaua calului, cu o maimuță călare pe un elefant. La un moment dat, calul i se Îmbolnăvi
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pe deplin Încredințată că În acest fel ministrul cel avar nu va mai ezita să-i pună la dispoziție banii ceruți În schimbul eliberării suveranului, care avea de Îndurat acum o asemenea infamie. Astfel de șiretlicuri, tipic orientale, nu erau ceva neobișnuit pentru Ranjit Singh, dar nu este cazul să le enumerăm aici pe toate 154. Întoarcerea autorului din India În Europa, În 1833-1834 Vaccinarea, introdusă de autor la Dera Ghazi Khantc "Întoarcerea autorului din India În Europa, În 1833‑1834 Vaccinarea
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ținut locul. Însă i-a tratat pe sikhși cu mai multă indulgență, el nefiind suficient de familiarizat cu politica orientală ca Sir H. Lawrence, așa Încât oamenii au Început repede să abuzeze de amabilitatea sa. Doi ofițeri, Agnew și Anderson, amândoi neobișnuiți cu datinile și obiceiurile țării și ignoranți În ceea ce privește metoda potrivită de a trata cu astfel de oameni, au fost trimiși, Însoțiți de un localnic, serdarul Kan Singh, la Multan pentru a fi informați de către Mulraj cu privire la situația existentă, precum și pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și Îi presează cu degetele, precum și cavitățile urechilor și nărilor, căci căldura naturală a corpului poate genera o atare expansiune a gazului Închis șînăuntruț Încât să producă, prin violența presiunii lor, o ruptură a unora dintre acele organe delicate Încă neobișnuite prin practică să o suporte. Acesta e, mi s-a spus, mai ales cazul cu ochii și cu timpanul urechilor. Pentru o mai bună dobândire a acestei puteri, sunt obișnuiți să practice retenția respirației pentru o lungă perioadă 246. Ei
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Chiar dacă stomacul e ghiftuit, nu se manifestă nici un efect negativ; digestia nu e astfel afectată și nu există temeri de constipație. În Bengal Dispensatory (p. 584) se afirmă că o compoziție de Cannabis indica, numită majoon, avea efectele cele mai neobișnuite, producând o fericire extatică, o stare de puternică Încredere, o senzație de zbor, o foame de lup și o intensă dorință afrodiziacă. În același Bengal Dispensatory (p. 594) se menționează mai multe cazuri de reumatism cronic și acut În care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
autorului, În epocă și mai târziu, de a fi Încercat În primul rând să-și asigure o situație materială bună, Într-o epocă În care, cum spunea Jean Filliozat, „averile se făceau și se desfăceau În Orient cu o rapiditate neobișnuită”. Evident, nu i se va putea reproșa lui Honigberger faptul că nu Împărtășea, nici prin temperament, nici prin formație, obișnuința pentru austeritate a lui Kőrösi Csoma sau a altor nume care astăzi se confundă cu originile unor discipline asiatice. 209
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ale călătoriilor lui Honigberger până la 1850, volumul de memorii rămâne cea mai bună sursă. Honigberger s-a căsătorit și a rămas văduv de mai multe ori. Faptul că unele dintre soțiile sale au fost de origine engleză nu e deloc neobișnuit pentru mediul colonial În care a trăit. Una dintre ele, Golabi, era de loc din Lahore, iar Madame Allard devenise Bannou Pan Deï (1814-1884), prințesa indiană care va uimi mediile aristocrate franceze, la Saint-Tropez sau la Paris 3. Soția generalului
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
despre Honigberger și fiecare dintre articolele mărunte de interes oriental certifică identificarea și utilizarea tot mai amplă a unei imagini a Asiei: regăsim informații elementare despre botanica asiatică 4 și zoologia rudimentară a observării unor diferențe naturale - deci a unui neobișnuit care Întemeiează percepția 5; mărunte corespondențe geografice care mai poartă Încă, În paginile lor cernite, ceva din funcția inaugurării unei cartografii mentale amplificate 6, precum și articole asupra tutunului și cafelei 7, asimilarea lor masiv europeană Înregistrând fructificări multiple ale unei
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Herz (debutează în 1906, folosind și pseudonimul Dinu Ramură), în vreme ce Mihail Sadoveanu continuă să publice proză. Iorga elogiază poeziile lui Goga („E revărsarea, în forme create năprasnic, a unei dureri care s-a grămădit clipă de clipă într-un suflet neobișnuit de simțitor la sângeroasele jigniri ale dreptății și mândriei neamului nostru, e strigătul de agonie al pieptului pe care-l sfărâmă o stâncă”), dar și scrisul Elenei Farago sau pe cel al lui C. Stamati. Tot el scrie despre proza
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
lirica acestuia ar fi utilizarea stilului epistolar sau a imaginii vizionare, adesea cu semnificația unei parabole: „Domnule v-a căzut privirea strigă un tânăr cu care îmi încrucișasem pașii în plimbarea de seară într-adevăr în urmă rămăsese spațiul acela neobișnuit de gol prin care trecuse deja o împăturisem o pusesem cu grijă în buzunar să o citesc în liniște acasă cu întreaga familie ca pe orice scrisoare de duminică” (Scrisoare de duminică). În Privighetoarea (1989) se accentuează elementul metafizic-vizionar, caracterul
SAVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289516_a_290845]
-
personaj ajunge pe frontul de Răsărit și narează ce vede acolo etc. Romanul are structura unui evantai și îmbrățișează, racordând totul la un punct fix de observație, un număr enorm de fapte și destine. Ideea care stă în spatele acestor evaziuni, neobișnuite în proza românească, este simplă: istoria timpurilor moderne este contagioasă, un fenomen apărut într-un punct geografic tinde să se universalizeze, faptele izolate se leagă între ele ca lichidul în vasele comunicante. Totul este interdependent, și a trăi în afara acestor
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
lor, apăsată și cam vulgară. În general, scrisul lui S. apare dezordonat, învălmășit, surprinzând totuși nu rareori cu vreo metaforă savuroasă ori cu o picantă întorsătură de grai popular și arhaic, colorată de un umor parșiv și răutăcios. Paradoxul acestei neobișnuite arhondologii ar fi că, în loc să aureoleze o clasă și o orânduire pe care paharnicul le venerează, nu a făcut decât să le zugrăvească, în tente adeseori grotești, crepusculul și destrămarea. SCRIERI: Arhondologia Moldovei, pref. Gh. Ghibănescu, Iași, 1892; ed. îngr
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
Arghezi, prin mai amplul ei „coeficient de imaginar”, de publicistica gazetarului, criticul avansează câteva definiții: bunăoară, imaginea mediului monahal (Icoane de lemn) îi apare ca una de „pandemoniu”, realizată cu „o cruzime a observației și o voluptate a dezvăluirii sordidului” neobișnuite, în Tablete din Țara de Kuty o ironică „mască de sobrietate” susține deriziunea, în timp ce amplificarea fantezistă a absurdului, „încrâncenarea voioasă” a satirei au drept ținte ordinea statală, instituții, personaje publice, toate caricate grotesc. Față de astfel de dominante ale pamfletelor, exegetul
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
grup; riscul de morbiditate, reprezentând probabilitatea ca un individ să prezinte la un moment dat o anumită boală psihică. În general, se consideră că factorii morbigenetici au semnificație de factori psihotraumatizanți sau de traumatisme psihice. Traumatismul psihic este un eveniment neobișnuit, subit și violent, care se confruntă cu mecanismele de apărare psihică ale individului (mecanismele de apărare ale Eului), dezorganizând echilibrul personalității acestuia. În ceea ce privește natura psihotraumatismelor, prezentând un mare polimorfism, acestea pot cuprinde următoarele: agresiuni psihice; accidente fizice; situații conflictuale interpersonale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
punctul de vedere psihiatric trebuie completat cu punctul de vedere moral și filosofic (M. Scheler, M. Florian, R. Le Senne, C. Enăchescu). Pentru M. Scheler, suferința este o rezonanță afectivă, o reacție sau o atitudine emoțională a persoanei în raport cu situațiile neobișnuite ale vieții trăite. Ea este o experiență emoțional-afectivă cu semnificație morală. Suferința este resimțită sau, mai exact spus, trăită de individ prin senzațiile și sentimentele pe care le declanșează. În sensul acesta, de acord cu M. Scheler, diferențiem patru grupe
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
imagini de sine sau a unei imagini sociale a sinelui conform cu heterocronia scopurilor. 4. Modelele vieții Viața individului se poate desfășura liniar, simplu și necomplicat sau, dimpotrivă, poate fi întreruptă, complicată, accidentală sau aventuroasă, întreruptă de evenimente psihobiologice sau psihosociale neobișnuite sau traumatizante, boli, infirmități, eșecuri etc. Acestea pot lua diferite aspecte, după cum urmează: boli somatice grave, cronice; boli somatice grave cu sfârșit fatal; boli psihice grave, cu evoluție cronică; boli somatice sau psihice urmate de sechele, infirmități grave; schimbări sociale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cazurile-limită, simptomatologia este dominată prin intrarea în acțiune a „mecanismelor de apărare” ale Eului, față de pericolele care duc la o stare de dezadaptare a persoanei în raport cu evenimentele vieții trăite, așa cum se poate vedea mai jos: Caz-limită Persoană normală Caz-clinic Evenimente neobișnuite ale vieții: PERICOL Situații normale ale vieții: ADAPTARE Cauze patologice: BOALĂ CAZ-LIMITĂ PERSOANĂ NORMALĂ CAZ CLINIC Mecanisme de apărare ale Eului Regim funcțional normal Simptome clinice Trebuie făcută diferența între cazul-clinic și cazul-limită. Elementul de referință pentru definirea ambelor modele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și să sufere. Ea își asumă niște culpabilități, știind că va muri. Aceste patru elemente (lupta, suferința, culpabilitatea și moartea) reprezintă, după K. Jaspers, „situațiile-limită”. Ele sunt „momente-cheie” sau „critice” ale existenței umane, în cursul cărora individul, confruntat cu „evenimentele neobișnuite” ale vieții, va reacționa în mod paradoxal. În acest sens, G. Marcel afirmă că „esența omului este de a fi în situație”. Pentru K. Jaspers o situație de viață devine o „situație-limită” în momentul în care existența se apropie de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
demarcație netă între devianță și comportamentul conform normelor sociale, aceasta fiind extrem de relativă. Normal este considerat comportamentul psihosocial al majorității populației unei colectivități umane, conform normelor social-juridice și valorilor modelului cultural. Tot ceea ce se situează în afara acestor limite-cadru sunt forme neobișnuite de comportament. Unele dintre ele au caracter antisocial (devianța), altele nu. Primele au un caracter rău, negativ din punct de vedere etico-social, celelalte sunt bune, pozitive sub aspect etico-social. Rezultă din cele de mai sus faptul că, în înțelegerea sociopatiilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conforme cu normele se numesc normative, ceea ce însă nu trebuie confundat cu normalul (E. Sagarin, A. Cohen, FOTO schemă p. 144 ACTE ANTISOCIALE (RESPINSE ȘI REPRIMATE DE SOCIETATE) RĂU ACTE NORMALE ACTE ACTE SOCIALE POZITIVE (ADMISE DE SOCIETATE) BUN COMPORTAMENT NEOBIȘNUIT COMPORTAMENT OBIȘNUIT E.E. Schur). Orice individ poate fi o persoană care utilizează, transformă sau creează normele sociale, cum, de asemenea, în egală măsură poate să le violeze. Mulți indivizi sunt angajați în acțiunea de creare a normelor sociale, de inovare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aplică, este mult mai utilă societății, prin rezultatele sale, decât efortul medico-psihiatric de a salva ceea ce s-a pierdut prin boala mintală. Capitolul 27 Psihoigiena situațiilor speciale de criz\ 1. Cadrul problemei În viața comunităților social-umane pot apărea numeroase situații neobișnuite cu caracter psihotraumatizant care strică echilibrul psihosocial, având implicații asupra reacțiilor, conduitelor și acțiunilor membrilor colectivității umane, ducând la dificultăți de adaptare, comnicare, gândire și afectând serios prin aceasta starea de sănătate mintală individuală și colectivă. Aceste stări cu caracter
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anomic, care au ca punct de plecare structura și dinamica mediilor social-umane, reprezintă obiective importante pe care acțiunea de igienă mintală trebuie să le aibă permanent în vedere, instituind măsuri de psihoprofilaxie, dar și de intervenție precoce. Prin caracterul lor neobișnuit, prin brutalitatea apariției și consecințele efectelor pe care le produc, aceste „situații” se prezintă sub forma unor „crize psihosociale” variate ca aspect, intensitate și durată. Crizele psihosociale apar ca niște „situații psihotraumatizante de viață” ale colectivităților social-umane și sunt reprezentate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ci și o profundă criză morală. În fond, medicina este mult mai mult decât ceea ce pare ea în practică. Nu poate fi ignorată latura subiectivă a medicinei. Orice modificare fiziologică sau psihică este resimțită în sfera conștiinței ca un fapt neobișnuit, care creează îngrijorare. Orice suferință stârnește panică sau declanșează anxietatea. Suferința umană, ca boală, este însoțită în toate situațiile de o suferință morală, care exprimă o neliniște ontologică, pentru că orice boală este o amenințare a echilibrul vital, un pericol pentru
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
-și menține echilibrul, există în conformitate cu un sistem de norme care le controlează și le protejează. Avându-și sursa în sistemul de valori ale modelului socio-cultural, ele reprezintă totalitatea măsurilor de igienă mintală, care cuprinde un larg cadru medico-psihosocial. Ceea ce „vedem” neobișnuit pentru noi la alții reprezintă pentru ei acel „firesc” care este specific societății respective. Deși poate părea bizar, complicat, chiar de neînțeles, el reprezintă, ca semnificație, în esența sa niște norme de igienă mintală specifice societății respective, după care aceasta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
se consideră reciproc responsabile - responsabilitate comună. Munca în echipă este capacitatea de a munci împreună pentru a realiza o idee comună. Capacitatea de a direcționa realizările individuale spre obiectivele organizaționale. Este sursa ce le permite oamenilor obișnuiți să atingă rezultate neobișnuite. (Andrew Carnegie Cel mai bogat om din lume în 1901) Munca în echipă sau în grupuri este inclusă în definiția învățării centrate pe elev. Învățarea centrată pe elev are loc atunci când elevii muncesc atât în grupuri, cât și individual, pentru
APLICAŢII ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL TEHNIC , UTILIZAREA ABILITĂŢILOR DE MUNCĂ ÎN ECHIPĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Raicu Daniela, Luca Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_909]