3,918 matches
-
lege care prevede fapta ca infracțiune și o sancționează cu o pedeapsă de o anumită gravitate. De aceea, nu se poate susține că dispozițiile legale examinate ar fi contrare prevederilor art. 23 alin. (11) din Constituție privitoare la prezumția de nevinovăție. Pe de altă parte, garanțiile procesuale pe care legea le oferă inculpatului și, în special, dreptul acestuia de a se plânge împotriva măsurii arestării preventive atestă conformitatea dispozițiilor legale criticate cu prevederile art. 23 din Constituție, care impun ca măsura
DECIZIE nr. 1.328 din 11 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^1, art. 143 alin. 1 şi art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237214_a_238543]
-
sancțiunilor. Articolul 323 (1) Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării analizează cazurile referitoare la încălcarea regulilor de bună conduită în cercetare-dezvoltare, în urma sesizărilor sau prin autosesizare, și emite hotărâri prin care se stabilește vinovăția ori nevinovăția persoanei sau persoanelor în cauză; în cazurile hotărârilor privind vinovăția, hotărârile stabilesc și sancțiunile ce urmează a fi aplicate, conform legii. ... (2) Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării păstrează confidențială identitatea persoanei care a făcut
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235683_a_237012]
-
procurorului de aplicare a unei amenzi judiciare. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile art. 199 și art. 278^1 din Codul de procedură penală încalcă accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil, prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare, întrucât, în cazul în care amenda judiciară este aplicată de procurorul care supraveghează urmărirea penală, persoana amendată nu are posibilitatea de a se adresa instanței de judecată, cererea de scutire sau de reducere a amenzii fiind
DECIZIE nr. 1.232 din 22 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 199 şi art. 278^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236742_a_238071]
-
administrativă, organului judiciar competent." În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumția de nevinovăție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, precum și ale art. 20 referitoare la preeminența tratatelor internaționale privind drepturile omului asupra legilor interne, raportate la prevederile art. 6 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului
DECIZIE nr. 1.232 din 22 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 199 şi art. 278^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236742_a_238071]
-
judecată administrează dovezi care să ducă la dezlegarea pricinii și, în final, la înfăptuirea justiției. Așadar, într-o acțiune în constatare a calității de colaborator, promovată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, pârâtul nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul pe baza căruia să pronunțe soluția. Constatarea calității de colaborator al Securității trebuie să fie rezultatul unei analize minuțioase din partea instanței asupra întregului material depus de Consiliul Național pentru Studierea
DECIZIE nr. 1.416 din 20 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236837_a_238166]
-
neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul părților la un proces echitabil, art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție și art. 45 referitor la libertatea economică. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate reglementează măsurile care pot fi luate împotriva operatorilor economici care recurg la practici comerciale incorecte, astfel cum acestea sunt definite la art.
DECIZIE nr. 1.093 din 8 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi art. 13 din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236344_a_237673]
-
că nu poate fi primită critica privind încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul părților la un proces echitabil, art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție și art. 45 referitor la libertatea economică. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
DECIZIE nr. 1.093 din 8 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi art. 13 din Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236344_a_237673]
-
urgență a Guvernului nr. 195/2002 contravine prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1), "în condițiile în care prevăd două modalități de desfășurare a activității de constatare a contravențiilor", și ale art. 24, deoarece "contravenientul nu beneficiază de prezumția de nevinovăție în timpul etapei administrative în care i se aplică o sancțiune de către un polițist", acuzațiile aduse fiind "acuzații penale în sensul Convenției"; - art. 34 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 înfrânge art. 21 alin. (3) din Constituție și art.
DECIZIE nr. 1.217 din 20 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) şi art. 109 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi ale art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236349_a_237678]
-
acestuia, este contestată chiar prezumția de care se bucură. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii și aflării adevărului, așadar și de a examina probele care stau la baza aplicării sancțiunii contravenționale, obținute cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate
DECIZIE nr. 1.217 din 20 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin. (3) şi art. 109 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, precum şi ale art. 34 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236349_a_237678]
-
166 din 15 martie 2010, prin care Curtea a respins, ca fiind neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor legale menționate. Referitor la susținerea autorului excepției potrivit căreia textele de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece însuși contravenientul trebuie să își probeze nevinovăția în fața instanței, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009, că "procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției se bucură de prezumția
DECIZIE nr. 1.203 din 5 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16, art. 17 şi art. 19 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi ale art. 118 şi următoarele din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235575_a_236904]
-
acesteia, este contestată chiar prezumția de care se bucură. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii și aflării adevărului. [...] Instanțele de judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ
DECIZIE nr. 1.203 din 5 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16, art. 17 şi art. 19 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi ale art. 118 şi următoarele din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235575_a_236904]
-
nu reprezintă o negare a separației între funcția de urmărire și funcția de instrucție, respectiv între funcția de instrucție și cea de judecată, deoarece atunci când va trebui să soluționeze cauza în fond (când va trebui să stabilească existența vinovăției sau nevinovăției inculpatului) același judecător va analiza întreg materialul probator administrat pe parcursul procesului penal, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de cercetare judecătorească. În acest fel, prezumția de lipsă de imparțialitate obiectivă, întemeiată pe aparența existenței unui interes
DECIZIE nr. 8 din 6 iunie 2011 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curţii de Apel Braşov prin Sesizarea nr. 1.304/26 din 25 octombrie 2010, pentru a se stabili dacă "judecătorul care a participat la judecarea recursului împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale devine incompatibil sau nu să soluţioneze cauza în fond, apel ori recurs".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235832_a_237161]
-
108. Fără a invoca expres o excepție referitoare la admisibilitatea acestui capăt de cerere, Guvernul precizează în observațiile sale pe fond că reclamantul nu a adresat instanțelor naționale o asemenea plângere, ci s-a limitat de fiecare dată la invocarea nevinovăției sale. Curtea observă că argumentul Guvernului se aseamănă cu o excepție întemeiată pe neepuizarea căilor de recurs interne de către reclamant, excepție care trebuie examinată separat. 109. În această privință, Curtea observă că reclamantul denunță imposibilitatea lui de a obține audierea
HOTĂRÂRE din 8 februarie 2011 în Cauza Micu împotriva României - definitivă la 8 mai 2011,. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235052_a_236381]
-
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile art. 37 alin. 1 lit. a) și b) din Codul penal încalcă principiul neretroactivității legii, egalitatea în fața legii și a autorităților publice, dreptul la un proces echitabil și prezumția de nevinovăție, întrucât, pe de o parte, permit incidența unei sancțiuni pentru o faptă anterioară, pentru care instanța a aplicat deja o pedeapsă, iar, pe de altă parte, determină agravarea regimului sancționator pentru persoana aflată în stare de recidivă în comparație cu alte persoane
DECIZIE nr. 754 din 7 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 37 alin. 1 lit. a) şi b) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235129_a_236458]
-
privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea în fața legii și a autorităților publice, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 23 alin. (11) referitoare la prezumția de nevinovăție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 37 alin. 1 lit. b) din Codul penal au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la dispozițiile art. 15 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1) și (2
DECIZIE nr. 754 din 7 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 37 alin. 1 lit. a) şi b) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235129_a_236458]
-
16 decembrie 2009, Curtea, respingând ca neîntemeiată critica de neconstituționalitate adusă art. 37 alin. 1 lit. b) din Codul penal, a statuat că dispozițiile de lege examinate nu contravin prevederilor art. 23 alin. (11) din Constituție referitoare la prezumția de nevinovăție. Faptul că săvârșirea noii infracțiuni și starea de recidivă sunt reținute prin rechizitoriul întocmit de organul de urmărire penală nu are semnificația încălcării acestei prezumții, rechizitoriul fiind, potrivit art. 264 alin. 1 din Codul de procedură penală, "actul de sesizare
DECIZIE nr. 754 din 7 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 37 alin. 1 lit. a) şi b) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235129_a_236458]
-
condițiile recidivei. De asemenea, faptul că printr-o hotărâre judecătorească de condamnare nedefinitivă se reține "săvârșirea" unei noi infracțiuni și starea de recidivă nu are semnificația încălcării dispozițiilor art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală, care stabilesc că prezumția de nevinovăție subzistă până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care
DECIZIE nr. 754 din 7 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 37 alin. 1 lit. a) şi b) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235129_a_236458]
-
invocate în motivarea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (5) privind supremația Constituției și a legilor, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 23 alin. (11) privind prezumția de nevinovăție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 privind instanțele judecătorești. Se invocă, de asemenea, dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art.
DECIZIE nr. 1.084 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15, 19, 21 şi 34 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235173_a_236502]
-
celui care afirmă ceva în instanță, iar nu celui care a întocmit procesulverbal de contravenție. De asemenea, cu referire la susținerea autorului excepției în sensul că textele de lege criticate sunt neconstituționale deoarece instituie obligația contravenientului de a-și dovedi nevinovăția în legătură cu fapta reținută în sarcina sa de către organul constatator, Curtea a statuat - prin Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie 2009, respectiv prin Decizia nr. 520
DECIZIE nr. 1.084 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15, 19, 21 şi 34 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235173_a_236502]
-
acesteia este contestată chiar prezumția de care se bucură. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii și aflării adevărului. Chiar dacă art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 face referire la dispozițiile Codului de procedură civilă, instanțele de judecată nu pot face aplicarea strictă
DECIZIE nr. 1.084 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15, 19, 21 şi 34 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235173_a_236502]
-
nu asigură protecția concurenței loiale, deoarece numai unele societăți comerciale beneficiază de exceptarea prevăzută de textul de lege criticat. În ceea ce privește dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 , susține că sunt neconstituționale prin utilizarea constantă a noțiunii de "contravenient", încălcând prezumția de nevinovăție care se aplică și în materie contravențională, nu doar penală. Arată că actul normativ menționat nu respectă principiul statului de drept care presupune existența unor instanțe independente și imparțiale constituite în scopul soluționării cauzelor pe cale judecătorească, cu respectarea garanțiilor procesuale privind
DECIZIE nr. 958 din 12 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) şi art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum şi a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235203_a_236532]
-
activității unității pe o perioadă de 3 luni." În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 1 alin. (3) care enumeră caracteristicile statului român, art. 23 alin. (11) care instituie prezumția de nevinovăție, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 73 alin. (3) lit. k) care prevede că prin lege organică se reglementează contenciosul administrativ, art. 115 alin. (1) privind legile de abilitare a Guvernului în vederea emiterii
DECIZIE nr. 958 din 12 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) şi art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum şi a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235203_a_236532]
-
să asigure libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție. De asemenea, se invocă și prevederile art. 6 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la prezumția de nevinovăție. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat, prin numeroase decizii, asupra prevederilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 . Exemplificativ pot fi menționate Decizia nr. 91 din 7 februarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial
DECIZIE nr. 958 din 12 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) şi art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum şi a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235203_a_236532]
-
acestuia, este contestată chiar prezumția de care se bucură. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii și aflării adevărului." În acest sens sunt Decizia nr. 1.096 din 8 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 15 octombrie
DECIZIE nr. 958 din 12 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) şi art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum şi a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235203_a_236532]
-
a stabilit - de exemplu, prin Decizia nr. 183 din 8 mai 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 17 iunie 2003 - că utilizarea de către legiuitor a noțiunii de contravenient (...) nu are semnificația înfrângerii prezumției de nevinovăție consacrate de art. 23 alin. (11) din Constituție. Întrucât în cauza de față nu au fost evidențiate motive noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, își mențin valabilitatea considerentele și soluția pronunțată prin deciziile citate. Pentru considerentele expuse mai
DECIZIE nr. 958 din 12 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) şi art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum şi a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235203_a_236532]