2,953 matches
-
din ecuațiile mecanicii cuantice: energia în punctul zero absolut. Această forță ciudată este întrețesută cu ecuațiile matematice ale universului cuantic. La jumătatea anilor 1920, un fizician german, Werner Heisenberg, a observat că respectivele ecuații aveau o consecință șocantă: nedeterminarea. Forța nimicului derivă din principiul de nedeterminare al lui Heisenberg. Conceptul de nedeterminare are legătură cu abilitatea oamenilor de știință de a descrie proprietățile unei particule. De exemplu, dacă vrem să găsim o anumită particulă, trebuie să determinăm poziția și viteza respectivei
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
punctul zero absolut nu poate fi ignorată întotdeauna. Cei doi oameni de știință studiau forțele dintre atomi când și-au dat seama că măsurătorile lor nu se potriveau cu valorile pronosticate. Căutând o explicație, Casimir a realizat că simțise forța nimicului. Secretul forței lui Casimir rezidă în natura undelor. În Grecia antică, Pitagora a sesizat comportamentul specific al vibrațiilor ce se propagau în susul și în josul unei corzi atinse - descoperind că unele note erau permise, altele, interzise. Când Pitagora a ciupit neglijent
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
din aria vizuală. Una își lasă în urmă numai zâmbetul, cealaltă numai atracția gravitațională. JOHN WHEELER În mecanica cuantică, zeroul umple vidul cu o energie infinită. Un zero prezent în cealaltă faimoasă teorie modernă - a relativității - creează un alt paradox: nimicul infinit al găurii negre. Ca și mecanica cuantică, teoria relativității s-a născut din lumină; de data aceasta, viteza luminii a fost cea care a provocat probleme. Majoritatea obiectelor din univers nu au o viteză care să fie apreciată la fel de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
astfel de dispozitiv“, spune el cu tristețe. Legile fizicii, însă, spun că nu poți obține ceva din nimic; asta este problema. Așa cum pânzele unei fregate încetinesc viteza vântului, vela cuantică ar trebui să scadă energia vidului. Dar cum poți modifica nimicul? Harold Puthoff, director la Institute for Advanced Studies, din Austin, Texas, crede că o velă cuantică ar schimba, pur și simplu, proprietățile vidului. (Puthoff este renumit pentru articolul publicat în 1974 în revista Nature, prin care încerca să demonstreze că
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
explică natura mecano cuantică a gravitației, permițându-le să analizeze până și mecanismul creației universului nostru. Tot ce au trebuit să facă a fost să-l interzică pe zero. Teoria a tot ce există este, serios vorbind, o teorie a nimicului. Renunțarea la zero: Teoria stringurilor Problema este că, atunci când încercăm să calculăm absolut tot ce întâlnim în cale până la nivelul unei distanțe nule, ecuația ne explodează în față și ne dă răspunsuri fără sens - de genul infinitului. Chestia asta a
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
care s-au format și apoi s-au unit. Conform acestei teorii a inflației, energia nonzero din punctul de zero absolut a creat stelele și galaxiile. Zero poate deține, de asemenea, și secretul nașterii cosmosului. Așa cum reușesc să creeze particule, nimicul vidului și energia din punctul de zero absolut pot să creeze și noi universuri. Clocotul supei cuantice, nașterea și moartea spontană a particulelor, pot explica originea cosmosului. Poate că universul nu este decât o fluctuație cuantică la scară largă - o
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Pitagora. Teoriile lor matematice pot fi frumoase, solide, dând senzația că ar explica natura universului - dar pot fi și complet greșite. Oamenii de știință știu cu certitudine un singur lucru: cosmosul s-a născut din nimic și va reveni la nimicul din care provine. Universul începe și sfârșește cu zero. Anexa A Animal, legumă sau ministru? Se dau a și b, egale fiecare cu 1. Deoarece a și b sunt egale, b2 = ab (ec. 1) Iar a fiind egal cu el
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
critică literară. După cum pe bună dreptate observa chiar tînărul dramaturg (Cercetare critică asupra teatrului românesc 1878), repertoriul propus scenei naționale cuprindea doar "trei mari categorii: localizări, plagiate și traducții" și după cum traducțiile nu fac o literatură (M. Kogălniceanu), "Afară de "Răzvan" nimic" concluziona Caragiale. Zece ani mai tîrziu, volumul său de Teatru (Socec, 1889) este respins de la premiere în urma raportului lui Hasdeu care motiva neinspirat că dramaturgul "nu este un creator de tipuri, ci un fotograf" ceea ce, probabil, a generat amara concluzie
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ardelean latinizant à outrance, ci de o trăsătură a ardeleanului pe care el, regățeanul, o vestejea, poate din gelozie și anume seriozitatea." În sfîrșit, întîrzierea lui E. Lovinescu (Lipsa de originalitate a teatrului lui Caragiale Flacăra, 1915) în aprecieri minimalizatoare ("Nimicurile sale nu mă mișcă îndeajuns") aș pune-o pe seama atenuării sensibilității estetice față de anume experiențe care îi deranjau seninătatea imperturbabilă iar cantonarea lui D. Murărașu în revoltă pudibondă ("tipul revoltător de trivial al cetățeanului turmentat") ar putea fi îndatorată unor
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
50]. Că revers al societății de plăcere apare nevroza plictiselii. Plictisul devine o experiență și un motiv literar al timpului. M.-C. Bancquart [p. 213] consideră că el își are sursă în rafinamentul extrem al femeilor, care petrec timpul cu nimicuri. Considerăm că această stare de plictiseală proprie sfârșitului de secol francez, în general, si femeii pariziene în special, care ține și de ne-ocuparea să socială, este totuși una de plictiseală și căutare activă, deoarece Pariziana încearcă cu disperare să
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
numeroase articole în reviste de specialitate. A publicat volumele: Exerciții fenomenologice asupra filosofiei românești interbelice (1999; C. Rădulescu-Motru și proiectul antropologic kantian (2000); Căutarea de sine și chemările tradiției (2002); Topos-ul formal și istoric al silogisticii (2003); Fenomenul și nimicul. Vol. I Proiectul fenomenologic concept și aplicați (2005); Urechea tăcerii (Versuri. 2005); Răstiri către sine. Încercări de ideologie polifonică (2006); Situațiile existențiale (2007). La editura Institutul European, Iași, au apărut: Proiectele filosofiei kantiene (2004); Cetatea sub blocada ideii. Schiță fenomenologică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
său.” (Petre Botezatu) Poate fi dat un exemplu mai potrivit ca acela trăit de Nicolae Labiș?...: „Sunt Îndrăgostit. E un curcubeu deasupra sufletului meu”. Sentimentul sau umanizarea gîndirii, a existenței „Inima are puterea de a da un preț nemaipomenit unor nimicuri.” (H. de Balzac) Pentru că „nimicul afectiv” nu se potrivește cu „nimicul logic”... * „Două iubiri umane fac una divină”. (F.B. Browning). Două iubiri adevărate (sincere) deschid drum spre Încredere reciprocă și armonii creatoare. * „Un gînd seacă mări, dar nu poate usca
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dat un exemplu mai potrivit ca acela trăit de Nicolae Labiș?...: „Sunt Îndrăgostit. E un curcubeu deasupra sufletului meu”. Sentimentul sau umanizarea gîndirii, a existenței „Inima are puterea de a da un preț nemaipomenit unor nimicuri.” (H. de Balzac) Pentru că „nimicul afectiv” nu se potrivește cu „nimicul logic”... * „Două iubiri umane fac una divină”. (F.B. Browning). Două iubiri adevărate (sincere) deschid drum spre Încredere reciprocă și armonii creatoare. * „Un gînd seacă mări, dar nu poate usca o lacrimă.” (Emil Cioran) Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
acela trăit de Nicolae Labiș?...: „Sunt Îndrăgostit. E un curcubeu deasupra sufletului meu”. Sentimentul sau umanizarea gîndirii, a existenței „Inima are puterea de a da un preț nemaipomenit unor nimicuri.” (H. de Balzac) Pentru că „nimicul afectiv” nu se potrivește cu „nimicul logic”... * „Două iubiri umane fac una divină”. (F.B. Browning). Două iubiri adevărate (sincere) deschid drum spre Încredere reciprocă și armonii creatoare. * „Un gînd seacă mări, dar nu poate usca o lacrimă.” (Emil Cioran) Mai mult chiar, excesul de logică poate
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
spus facă-se voia Ta în mine sau în el, sau în noi, ci pe întreg pământul. Adică să se dezrădăcineze orice rătăcire și să se sădească adevărul, să fie izgonită răutatea și să se întoarcă bunătatea și prin aceasta nimic să nu deosebească cerul de pământ. Dacă toate acestea s-ar petrece cu adevărat, atunci pământul nu s-ar mai diferenția cu nimic de cele înalte, deși în ordinea calității, ele ar rămâne deosebite. Atunci pământul ne-ar arăta un
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
fost scăparea noastră din neam în neam. Mai înainte de a se naște munții și de a se zidi pământul și lumea, din veșnicia veșniciilor, Tu ești Dumnezeu. Tu întorci pe muritori în țărână și zici „întoarceți-vă fiii oamenilor, în nimicul de unde ați ieșit”. Căci înaintea ochilor Tăi mia de ani ca ziua de ieri ce a trecut și ca o strajă de noapte. Ca un șuvoi îi iei și viața lor e ca un vis, ca iarba, ce răsare dimineața
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
egală și atunci când n-au o rezervă mare de timp pentru a căuta o soluție mai bună. Este situația când combatanților le convine soluția intermediară pentru o anumită perioadă de timp. Compromisul este, adeseori, arta de a ne certa pentru nimicuri ("mai dai tu, mai las eu..."). Între participanți există o relație cooperantă. Fiecare crede în celălalt. Acest stil se folosește (și este recomandabil) atunci când: • scopurile ambelor părți au o imporatnță moderată și nu merită să se forțeze nota pentru a
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o puternică reacție de respingere, iar teza sa e în continuare obiectul preferat al caricaturilor: este momentul să ne aplecăm cu seriozitate asupra textelor filosofului irlandez 166. Ce este o cireașă? "Văd cireașa, o ating, o gust; sunt sigur că nimicul n-ar putea fi nici văzut, nici atins, nici gustat; cireașa este, deci, reală. Dați la o parte senzația de moliciune, de umiditate, de roșeață, de aciditate și veți da la o parte însăși cireașa, pentru că ea nu e nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
proza, chiar atunci când evocă întâmplări crunte și nenorocite răsuciri de destin (ca, de pildă, în nuvelele din Mărin ocnașul, 1923), e moleșită într-un sentimentalism fără speranță. Emotiv ca un adolescent întârziat, „trubadurul”, invadat de amintiri duioase și atașat de „nimicuri dragi”, are - ca și în stihuirile lui - „ochii scăldați în lacrămi”. Așa, în schițele și în însemnările pretins epistolare din Priveliști și amintiri (1912), Floarea iubirei (1914) și Dragostea unui trubadur (1916). Printre înduioșări, înfrigurări, deprimări, o „inimă tristă” bate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287285_a_288614]
-
este cea mai elocventă exemplificare a raționalității. Se știe exact care sunt regulile, modul de reacție al fiecăruia poate fi prevăzut, principiile după care se acționează sunt aceleași pentru toți: principiul hedonistic și interesul individual. Nimic mai simplu și totodata nimic mai eficient, totul desfășurându-se conform principiilor declarate ale liberalismului. Capitolul II Bazele istorice ale problematicii II.1. Conceptul de libertate în istoria filosofiei II. 1.1. Conceptul de libertate în Antichitate În istoria gândirii filosofice, întrebarea dacă omul poate
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
de dispoziție, de stare... până la urmă avem o relație enter-delete...uite aici un enter: am înțeles starea ta de oboseală, și aia de agresiune pe post de apărare... însă nu m-am prins ce vrei... pe unde ne aflăm? între "nimic" și "destul", via "ceva acolo"? și aș putea să îl citez pe prietenul nostru, care își încheie toate mesajele cu "vă iubesc, deci comunic"... nu știu cum să iau ceea ce-mi spui și poate nu ar trebui să mă gândesc acum
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
e floarea care crește în deșert... Frumusețea ei arată nu doar contrastul profund cu mediul înconjurător în care răsare, dar, în același timp, accentuează fragilitatea proprie ființei, întruchipând imaginea geniului a cărui misiune e de a arăta puterea distrugătoare a nimicului care înconjoară și învăluie tot. (ital.) 72 Giacomo Leopardi (1798-1837), unul dintre cei mai mari poeți italieni. La ginestra sau Floarea deșertului, poem publicat postum, e considerat testamentul spiritual al scriitorului. 73 Așa cum grozama e născută pe lava împietrită. (ital
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
a majorităților cu tradițiile și preferințele lor. Aflăm aici o bună cale de echilibru și armonizare socială în plan local dar și în cel global, o glocalizare dar și o grobalizare, așa cum sînt ele statutate de George Ritzer în Globalizarea nimicului (lucrare pe care am comentat-o în "Convorbiri literare", numerele 5, 6/ 2011). Asistăm, la nivel planetar, la un accentuat dezechilibru între dezvoltarea materială și evoluția spirituală a omenirii; context ce impune necesitatea concentrării eforturilor noastre: "În restabilirea normalității proporțiilor
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
credit nu va să zică a-și pune amanet averea și veniturile pentru a căpăta bani; credit adevărat are numai acela care, prin tranzacțiile sale corecte, dovedește că nu e capabil nici de-a-și hazarda averea, nici de-a o risipi pe nimicuri, credit are numai cel economicește puternic". Sîntem noi astăzi în măsură a fi considerați puternici economicește și implicit de încredere pentru cei care ne creditează? Asta o cunosc mai bine guvernanții, FMI-ul și Banca Mondială, în aceste săptămîni aflați
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
prin esență și definiție. Atunci în viața aceasta de azi suflă aerul uniform si fad al lumii viitoare" (P.Z.). Lumea viitoare profețită de Paul Zarifopol, dacă privim cu atenție, este una care a și venit, se manifestă în proliferarea nimicului globalizant, pe toate palierele sociale, sub dominația imperialismului economic. Divagînd în marginea neînțelegerilor inocente între public și artiști, încearcă să definească arta, artistul și să elimine multiplele confuzii care bîntuie așteptările omului obișnuit. "Oamenii care au cercetat de aproape istoria
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]