4,483 matches
-
Gruni. Așezările Dărmănești și Mărițeia Mare pornesc de la prima terasă și urcă până la a treia și a patraterasă, fiind străjuite de Dealul Mare la sud-est și de dealul Gruni la vest, despărțite între ele de pârâul Hatnuța. In partea de nord-est a comunei sunt așezate satele Călinești Enache și Călinești Vasilache, mărginite la est de dealul Cetății și la vest de dealul Gruni. Sunt si ele scăldate de pârâul Hatnuța, având legătură bună cu celelalte așezări prin drumul județean, modernizat, ce
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
sate componente: Dumbrăveni și Sălăgeni. Comună Dumbrăveni ocupă o suprafață de 4.477 ha, din care 4.019 ha sunt terenuri agricole. Se observă că teritoriul comunei reprezintă 0,52% din teritoriul județului. Teritoriul comunei este situat în partea de nord-est a României, la limita administrativă a județului Suceava, la granița cu județul Botoșani. Poziția matematică este dată de coordonatele geografice de 47°65’ latitudine nordică și 26°42’ longitudine estică. Teritoriul comunei este situat pe malul drept al râului Siret
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
geografice de 47°65’ latitudine nordică și 26°42’ longitudine estică. Teritoriul comunei este situat pe malul drept al râului Siret, la contactul podișului Dragomirnei( Podișul Sucevei) cu lunca Șiretului. La nord, comuna Dumbrăveni se învecinează cu comună Siminicea. La nord-est, pe o fâșie îngustă, se învecinează cu comună Adâncata. La est se învecinează cu comună Vlădeni din județul Botoșani. Limită estică a fost trasata pe malul estic al râului Siret. În partea de sud, se învecinează cu comună Verești, respectiv
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
Făgețelu este o comună în județul Olt, Muntenia, România, formată din satele Bâgești, Chilia, Făgețelu (reședința), Gruiu, Isaci și Pielcani. Comuna Făgețelu este situată în partea de de nord, nord-est a județului Olt, la o distanță de 54 km de orașul Slatina și la 37 km de orașul Pitești. Are o suprafață de 45 km². Comuna Făgețelu face parte din categoria comunelor care se întâlnesc în Podișul Getic, respeciv Platforma
Comuna Făgețelu, Olt () [Corola-website/Science/301976_a_303305]
-
același nume. Așezat în partea de vest a județului Suceava, spațiul geografic al comunei Sadova se suprapune peste bazinul hidrografic al pîrîului Sadova, afluent al rîului Moldova, fiind situat în marea subunitate flzico-geografică a Obcinelor Bucovinei, subunitate bine individualizată în nord-estul Carpaților Orientali. Intersecția paralelei de 47 grade și 30 minute latitudine nordică cu meridianul de 25 grade și 39 minute longitudine estică, definește poziția matematică a comunei Sadova, fapt ce-i conferă un climat nordic temperat cu puternice influențe baltice
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
conferă un climat nordic temperat cu puternice influențe baltice si est continentale. Teritoriul comunei Sadova se întinde de-a lungul pîrîului cu acelasi nume al cărui curs este orientat pe direcția nord-vest-sud-est pe o lungime de 11 km, încadrat la nord-est de Obcina Feredeului, pe o porțiune cuprinsă între vîrful Pietriș și vîrful Curmătura Boului, unde face hotar cu comuna Vatra Moldoviței. În partea de sud și vest limita se suprapune râului Moldova, trece peste Muncel, urmând creasta complexului muntos Lucina
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
din preistorie, fiind un ținut înconjurat din toate părțile de munți înalți, ca o cetate. În trecut în Ținutul Loviștea nu se putea pătrunde decât pe două căi: pe la sud-est, de la Sălătruc din Județul Argeș prin Comuna Perișani și de la nord-est prin trecătoarea Turnu Roșu- Câineni, dacă se apărau aceste porți, Loviștea era ca o cetate de necucerit. Dovada materială de vechimea locuitorilor din Țara Loviștei o formează descoperirea de la “Cula lui Duroi”, o peșteră strâmtă de dimensiuni reduse unde, în
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
cu munții Făgărașului; la sud, cu comuna Racovița; la sud-est cu comuna Titești și la nord-vest cu comuna Câineni. Ca repere importante ale localității sunt: Cetățeaua și Tătarul, două culmi de deal în formă de mameloane, situate în partea de nord-est a satului Boișoara, despărțite de Valea Mică, unde există o legendă că pe vremuri a avut loc o luptă între tătari și români; Posada este denumirea dată unui loc de trecere mai avantajos dintr-o parte în alta a unui
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
Regatul Spaniei () sau () este o țară situată în sud-vestul Europei, membră a Uniunii Europene. Este constituită în statul social și democratic de drept, al cărui formă de guvernământ este monarhia constituțională. Are capitala în Madrid. În nord-est se învecinează cu Franța și Andorra, de-a lungul Munților Pirinei. Face parte din Peninsula Iberică împreună cu Portugalia și Gibraltar, având de asemenea două arhipelaguri, situate unul în Marea Mediterană (Insulele Baleare) și celălalt în Oceanul Atlantic (Insulele Canare). De asemenea, de aparțin
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
al cărui diametru este de 12,5 m. El este constituit din 114 stâlpi de andezit: 101 subțiri și înalți și 13 scunzi și lați. Accesul în acest sanctuar se făcea, ca și în cazul precedent, de pe o platformă orientată nord-est - sud-vest, care se sfârșește în preajma edificiului. Alături, pe aceeași linie cu micul sanctuar rotund, întâlnim încă două sancuare, de această dată de formă rectangulară construite din stâlpi și coloane de andezit. În prezent, toate aceste piese sunt decapitate, urmare a
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
circa 16 km, față de orașele Cluj-Napoca și Turda. Se învecinează la est cu Boju-Catun și Iuriu de Câmpie, la sud cu Lobodaș, iar la sud-vest cu Aiton. În partea de vest se învecinează cu satul Gheorgheni și Pată, iar la nord-est cu Cojocna și Căra. În anul 1346 satul Boju, alături de Pată și Rediu, erau parte integrantă a moșiei nobilului ungur Chech de Rediu. Conform unei statistici din 1720 satul se întindea pe o suprafață de circa 700 iugăre, din care
Boju, Cluj () [Corola-website/Science/300320_a_301649]
-
specie de caracudă în 3 culori (albastru, galben și verde), specie aflată pe cale de dispariție. Comuna este alcătuită din 9 localități: Boteni, Chesău, Crișeni, Falca, Ghirișu Român, Roșieni, Turmași, Zorenii de Vale și centrul de comună Mociu. Se învecinează la nord-est cu comuna Pălatca, la nord-vest cu comuna Geaca, la est cu comuna Cămărașu, la sud-est cu orașul Sărmașu, la sud cu comuna Frata, la vest cu comuna Suatu, iar la nord-vest cu comuna Căianu. Comuna este traversată de DN 16
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
10 km de Turda. Este formată din satele Tureni, Ceanu Mic, Comșești, Mărtinești și Micești, ocupând o suprafață de 74,04 km, din care 55,4 km sunt suprafață agricolă și 5,34 km intravilan. Comuna se învecinează la nord - nord-est cu comuna Aiton, la sud și sud-est cu comuna Petreștii de Jos, la vest și sud-vest cu comuna Ciurile, în nord-vest cu comuna Feleacu, iar în est și sud-est cu comuna Săndulești. Relieful este unul deluros, tipic zonei dintre Munții
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
Sic (în , în trad. "Scaun de judecată", în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna Sic este situată în partea de nord-est a județului Cluj, la distanță de 60 km de Cluj-Napoca și 15 km de Gherla. Comuna se extinde pe o suprafață de 56,4 kmp și are în componență doar satul Sic, atestat documentar din anul 1291, când era considerat
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
dezvoltării de ferme zootehnice cât și organizarea de drumeții specifice turismului rural. Satul Suatu se află în partea se sud-est a județului Cluj, la 36 km. de Cluj-Napoca. Se învecinează la nord cu Căianu Mic și Ghirișu Român, respectiv Mociu (nord-est) și cu satul Aruncuta în partea de sud. În partea de est se învecinează cu satul Bercheșiu, iar la vest cu satul Dâmburile. Predomina cernoziomurile și solurile brune de pădure, dispuse în general în mari platouri ce oferă condiții excelente
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
tip continental-moderat. Temperatura medie anuală a aierului este de 8,5 °C. Media lunii ianuarie este de -40 °C, iar a lunii iulie de +18 °C. Cantitatea medie a precipitațiilor anuale este de 700-800ml. Direcția dominantă a vânturilor este Nord - Nord-Est. Curenții sunt canalizați pe valea Someșului. Amplitudinile medii termice variază între 22-23 °C. Resursele minerale sunt puține: nisip și pietriș în albia Someșului, piatră de calcar în pădurea de pe Huhu, odinioară intens exploatată și saramură.
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
Reci (în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de nord-est a județului, în Depresiunea Sfântu Gheorghe. In anul 1964 fostul sat Comolău a fost contopit cu localitatea Reci, astfel că in zilele noastre "Comolău" constituie partea nordică a acesteia. Localitatea Reci este situată în partea centrală a județului Covasna, pe
Reci, Covasna () [Corola-website/Science/300382_a_301711]
-
anii 1967-1985) cu vită de vie. Se învecinează la nord cu Suatu și Dâmburile (nord-vest), cu Soporu de Câmpie (sud) și Iuriu de Câmpie (sud-vest). În partea de vest se învecinează cu Cojocna (fermă Erdănima), iar la est cu Berchieșu (nord-est) și Frata (sud-est). Din punct de vedere administrativ, după unirea Transilvaniei cu România din 1918, Aruncuta se regăsește în structura organizatorică a județului Cojocna, plasa Mociu. În anul 1930 Aruncuta figurează în județul Cluj, plasa Mociu, iar în 1941 în
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
administrativ al comunei Breasta se află situat la intersecția meridianului de 23o-40o longitudine estică cu paralela de 44o-21o latitudine nordică, fapt care îl plasează în partea centrală a județului Dolj, învecinându-se la Nord cu comuna Coțofenii din Dos, la Nord-Est cu comuna Ișalnita, la Sud cu comuna Bucovăț, la Est cu Municipiul Craiova și la Vest cu comunele Terpezița și Predești. Comuna Breasta este străbătută de următoarele drumuri județene: D.J. 606 Craiova-Predești, D.J. 606A Coțofenii din Dos, D.J. 606B Breasta-Grecești
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
județului, la contactul Piemontului Oltețului cu Câmpia Romanați, pe cursul superior al râului Teslui, la 20 km est de municipiul Craiova. Se învecinează cu localitățile: nord - comuna Pielești, vest - comuna Coșoveni, sud - comuna Leu, sud-est - comuna Drăgotești. În est și nord-est se află județul Olt. De câmpie piemontană. Caracter temperat-continental de câmpie, cu temperatura medie anuală de 11° grade C. Temperatura medie a celei mai reci luni (ianuarie) este de -2° grade C, iar media celei mai calde luni (iulie) de
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
satul Tâmburești dăinuie de peste 200 de ani, în stânga Jiului, lângă șoseaua Craiova - Bechet. Vecinii cei mai apropiați sunt cei de la Rojiște, la Nord (la circa 3 km), Murta - la Sud, Padea - la Apus și Mârșani - la Răsărit. Nisipurile din partea de Nord-Est au fost strunite în trecut doar prin munca grea a unor ogoare care nu primeau decât secară și lubenițe. Metodele noi de exploatare a pământului au adus vii îngropate, livezi de pomi fructiferi și lanuri cu spice bogate, sisteme de
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]
-
cel din vatra satului Uzunu (ambele aparținând culturii Boian din neolitic); situl de la „Gropile lui Sulă” ( est de Brăniștari), cuprinzând tot o așezare neolitică a aceleiași culturi, precum și una medievală; și situl de „la Beci”, aflat pe terasa Neajlovului, la nord-est de Hulubești, și conținând urme de așezări din Epoca Bronzului (cultura Tei), perioada Latène (cultura geto-dacică) și din Evul Mediu Timpuriu. Alte opt sunt monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Gheorghe” (sfârșitul secolului al XIX-lea) din sud-estul satului Brăniștari; biserica
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
secolul al XIX-lea), astăzi muzeu; moara Varthiadi (începutul secolului al XX-lea); biserica de lemn din cimitir (secolul al XIX-lea; ultimele cinci din satul Călugăreni); ruinele unui beci din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea aflate la nord-est de Hulubești; și biserica „Sfinții Voievozi” (1840-1842) aflată în partea de vest a aceluiași sat. Obeliscul comemorativ al lui Mihai Viteazul (1901) aflat pe DN1 la Crucea de Piatră este clasificat ca monument de for public, iar ultimele două sunt
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]
-
Dunării, la limita cu județul Călărași și la granița cu regiunile Ruse și Silistra din Bulgaria. Este străbătută de șoseaua națională DN41, care leagă Giurgiu de Oltenița. Lângă Greaca, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN5A care duce spre nord-est la Adunații Copăceni (unde se termină în DN5). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Greaca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,03%). Pentru
Comuna Greaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300435_a_301764]
-
intersectează cu DN61), Bolintin-Vale, Bolintin-Deal și mai departe în județul Ilfov la Ciorogârla (unde se termină în autostrada A1), și spre sud-vest în județul Teleorman la Videle. Lângă Mârșa, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ412C, care duce spre nord-est la Bucșani (unde se intersectează cu DN61) și Ogrezeni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mârșa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,64
Mârșa, Giurgiu () [Corola-website/Science/300440_a_301769]