9,387 matches
-
în zugrăvirea lui Nae Peruzescu, fante de mahala, arhivar și publicist, fanfaron și incult, folosindu-se de o frazeologie ce trimite la Rică Venturiano. Cu istorisirile sale, uneori naive, alteori înțelepte, mereu atrăgătoare, G. poate fi socotit unul dintre maeștrii nuvelei românești. În afara volumelor de Novele (I-II, 1880), bibliografia scrierilor lui în proză mai cuprinde Pagini răzlețe (1901), Pacate mărturisite (1904), Spice (1909). Sunt adunate aici articole, discursuri și, bineînțeles, suveniruri. O meditație, Mângâiere (din volumul Spice), cotropită de melancolia
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Poezii, Iași, 1893; Pagini răzlețe, Iași, 1901; Zile trăite, Iași, 1903; Pacate mărturisite, Iași, 1904; Bogdan Petriceicu Hasdeu, București, 1909; Spice, București, 1909; Aliuță. Șanta, București, [1916]; Petrea Dascălul, București, [1916]; Amintiri (1848-1891), îngr. și introd. I. Șiadbei, Craiova, [1942]; Nuvele, îngr. Teodor Vârgolici, pref. Șt. Cazimir, București, 1959; Comoara de pe Rarău, îngr. și pref. Ilie Dan, București, 1971; Scrieri, îngr. Ilie Dan, pref. Șt. Cazimir, București, 1979; Privighetoarea Socolei, Iași, 1990; Stejarul din Borzești, București, 1993. Traduceri: Dante Alighieri, Divina
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Sebastian face, aproape număr de număr, cronică dramatică la spectacolele de la Naționalul bucureștean, de la teatrele Studio, Victoria, Savoy, Colorado, Modern, Alhambra, Teatrul Mic și de la Teatrul Muncitoresc „I.C. Frimu”. Sunt reproduse fragmente dintr-un roman de Emil Ludwig, mai apar nuvela lui Edgar Wallace, Omul din noapte, schițe ale scriitorilor Myrna Lowell și Tom Bailey. Se mai traduc fragmente din jurnalul contelui Ciano, din memoriile de război ale lui Émile Pyle și din cele ale generalului francez Henri Giraud, o evocare
GAZETA FAMILIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287194_a_288523]
-
Bellu. Proza feminină e publicată frecvent sub pseudonim. Emilia Tailler, în ciuda numelui occidental, este autoarea românului cu subiect românesc Văduva de război, tipărit în foileton, aceeași autoare semnând și schița cu personaje autohtone Cum s-au întâlnit. Reta Laby semnează nuvelă Divorțata, în vreme ce Thérèse Bally, în povestirea O stranie întâmplare, aduce în prim-plan viața unui foarte neaoș Matei Ionescu. Henriette Yvonne Stahl e prezenta cu La bătălia de la Port Arthur (Depozit de coloniale și băuturi spirtoase), fragment din volumul de
GAZETA FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287195_a_288524]
-
Divorțata, în vreme ce Thérèse Bally, în povestirea O stranie întâmplare, aduce în prim-plan viața unui foarte neaoș Matei Ionescu. Henriette Yvonne Stahl e prezenta cu La bătălia de la Port Arthur (Depozit de coloniale și băuturi spirtoase), fragment din volumul de nuvele Mătușa Matilda, distins cu Premiul Femina pe anul 1932. Maria Borșanu traduce un fragment din nuvelă Bate la ușă de Carmen Sylva. Fragmente de român au că autori pe Ovid Brădescu-Râmnic și Florin Chiru-Nanov. Dintre comentatorii prozei, fie această românească
GAZETA FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287195_a_288524]
-
neaoș Matei Ionescu. Henriette Yvonne Stahl e prezenta cu La bătălia de la Port Arthur (Depozit de coloniale și băuturi spirtoase), fragment din volumul de nuvele Mătușa Matilda, distins cu Premiul Femina pe anul 1932. Maria Borșanu traduce un fragment din nuvelă Bate la ușă de Carmen Sylva. Fragmente de român au că autori pe Ovid Brădescu-Râmnic și Florin Chiru-Nanov. Dintre comentatorii prozei, fie această românească sau străină, Mihai A. Blăjeni se oprește asupra lui D.H. Lawrence cu Amantul doamnei Chatterley, Luminița
GAZETA FEMEII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287195_a_288524]
-
corespondență). Potrivit acestei ipoteze, basmele europene ar fi de origine indiană ori, în general, orientală; adaosul original al cercetătorului român constă în ideea că „o mare parte din basmele actuale, dacă nu cea mai mare parte, s-au dezvoltat din nuvele și povestiri, pe care poporul, cu încetul, le-a schimbat în basme, înzestrându-i pe eroii acelor povești cu trăsături fantastice și cu facultăți supranaturale, luate sau din credințele vechi, sau din cercurile literaturii apocrife și romantice”. Credincios acestei optici
GASTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287172_a_288501]
-
Aron Cotruș (Aurel Bugariu, Câteva clipe alături de Aron Cotruș), G. Topîrceanu (Pavel Bellu, George Topârceanu. 1890-1937. Observațiuni, analize și reflecții cu ocazia morții). În mai multe numere succesive, Ion Mioc publică epigrame. Cât privește proza, revista conține un fragment din nuvela Orașul omorâtor de suflete de Aurel Bugariu. I.I.
GENERAŢIA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287211_a_288540]
-
Al. Vlahuță, N. Beldiceanu, Matilda Cugler-Poni, Ana Ciupagea, Smara, Gheorghe din Moldova, Carol Scrob, Raul Stavri, Th. D. Speranția, I.N. Roman, Radu D. Rosetti, Corneliu Botez, N. Burlănescu-Alin, N.A. Bogdan ș.a. În primii ani N.A. Bogdan este prezent și cu nuvele inspirate din viața satului moldovenesc, cu încercări dramatice și însemnări de călătorie. Deosebit de interesantă prin informații, reconstituirea atmosferei și autenticitatea evocării este Povestea vieții mele, scriere în proză a boiernașului moldovean Teodor Vârnav, descoperită și publicată de Artur Gorovei, și
GAZETA SATEANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287206_a_288535]
-
călătorie. Deosebit de interesantă prin informații, reconstituirea atmosferei și autenticitatea evocării este Povestea vieții mele, scriere în proză a boiernașului moldovean Teodor Vârnav, descoperită și publicată de Artur Gorovei, și el colaborator al revistei. Sofia Nădejde a tipărit aici mai multe nuvele, precum și numeroase articole privitoare la învățământ, situația femeii etc. O bogată activitate publicistică a susținut I. Nădejde, care discută un variat registru de probleme sociale și științifice. Mai colaborau Ioan Adam, titularul rubricii „Poznășii țărănești”, și, rar, V. Pop sau
GAZETA SATEANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287206_a_288535]
-
activitatea la revista lui C.C. Datculescu în iarna anului 1897, trimițând directorului o scrisoare prin care își anunță viitoarele colaborări. Caragiale va da aici cu regularitate material literar până în 1902, începând chiar cu numărul din decembrie 1897, în care apare nuvela Cănuță om sucit. Vor urma La hanul lui Mânjoală, Două bilete pierdute, În vreme de război, La conac, precum și note, recenzii, articole. Tot în numărul din decembrie 1897 se tipărește și prima parte a studiului Țăranul în literatură de C.
GAZETA SATEANULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287206_a_288535]
-
închis). În ce privește proza, un fragment din Romanul lui Mirel de Anton Holban e prezentat de E. Lovinescu: „Ceea ce-l caracterizează [pe autor] sunt supravegherea de sine împinsă până la sterilitate, observația acidă, rea, lipsa de lirism și avânt.” Tot aici apare nuvela Decor Grand-Guignol de Ticu Archip, despre care face notații F. Aderca: „Un stil a cărui perfecție de expresie, după o îndelungată elaborare, poate alcătui azi o adevărată lecție de severitate artistică și o concepție al cărei complex nu poate fi
GAZETA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287201_a_288530]
-
Cuza, Carol Scrob, N. Țincu, Smara, autori de elegii, romanțe, alegorii morale în manieră tradițională. Corneliu Botez, Sc. Orăscu ilustrează influența eminesciană. Rareori, semnează I.L. Caragiale, G. Coșbuc, Al. Macedonski. Se retipăresc poezii de V. Alecsandri și M. Eminescu, o nuvelă postumă a lui Al. Hâjdeu, câteva din scrierile lui I. Ghica. Proza, satirică (D. Teleor), lirică (G. Nicolescu), de „documente omenești” (G. Russe-Admirescu) și „copii după natură” (I.S. Spartali), este de nivel minor. Excepție fac schițele lui I.A. Bassarabescu
GENERAŢIA VIITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287213_a_288542]
-
Tudor Arghezi și V. Demetrius, revista „Linia dreaptă” (15 aprilie 1904), în care semnează pentru prima dată cu pseudonimul Gala Galaction. Numit inspector bisericesc (defensor ecleziastic), scriitorul cunoaște, în satele străbătute, lumea pe care o va transpune mai târziu în nuvelele și povestirile sale. Semnează frecvent proză în „Viața socială”, „Vieața nouă”, „Viața românească”, „Flacăra”, scrie și în alte periodice. În 1914 îi apare cea dintâi culegere de nuvele, Bisericuța din Răzoare. Obține Premiul pentru literatură „I. Heliade-Rădulescu” al Academiei Române. În
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
în satele străbătute, lumea pe care o va transpune mai târziu în nuvelele și povestirile sale. Semnează frecvent proză în „Viața socială”, „Vieața nouă”, „Viața românească”, „Flacăra”, scrie și în alte periodice. În 1914 îi apare cea dintâi culegere de nuvele, Bisericuța din Răzoare. Obține Premiul pentru literatură „I. Heliade-Rădulescu” al Academiei Române. În 1915-1916 îl secondează pe Arghezi la conducerea săptămânalului „Cronica”. În timpul primului război mondial publică la „Scena”, „Renașterea”, „Cronicarul”, „Lumina”, „Biblioteca copiilor și a tinerimei”, în 1918 conduce revista
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
narațiuni și articole, însă granițele dintre specii sunt, la autorul Bisericuței din Răzoare, cu totul fluide. Scrierile clasabile sub genericul „articole” includ, dacă nu sunt (integral sau în bună parte), evocări lirice, reverii, note de călătorie, amintiri, portrete, confesiuni; povestirile, nuvelele și romanele conțin poezie, reflecție, comentariu, adesea cu iz de predică. Epicul e inundat, nu rareori, de lirism, istorisirea integrează frecvent descripții, în special tablouri de natură, uneori cu valoare aproape autonomă. În primele două volume, alături de scrierile cu osatură
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
minuni, a unui demnitar mahomedan. Dionis grecoteiul e povestea unui copil sărman, obligat să tragă sacaua împreună cu un asin și care va ajunge arhiepiscop al Constantinopolului. Andrei Hoțul narează pocăirea unui tâlhar de drumul mare. O categorie aparte o compun nuvele precum Maica Rahila și sora Veronica, „Calipso greaca, fecioara”, Maica Frăsina, cu personaje feminine din ambianța monahală. Eminamente valide literar sunt însă prozele de inspirație profană, în special unele dintre ele, ca Moara lui Călifar, De la noi, la Cladova, Gloria
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
un fantastic de sursă folclorică. În narațiunile de concepție realistă, mobilurile acțiunilor și ale mișcărilor sufletești sunt setea de avuție și pasionalitatea erotică. Uneori, acestea se întrepătrund. În funcție de ponderea manifestării uneia sau alteia, cele două patimi decid caracterul preeminent al nuvelelor: social sau psihologic. Exemplificând efemeritatea bunurilor materiale, a bogățiilor pământești, în lumina învățăturii cristice, nuvela Gloria Constantini învederează mijloace care o situează în linia epicii lui Ioan Slavici și a lui Ion Agârbiceanu. Teza e devorată, sublimată de creație. Fiu
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
sufletești sunt setea de avuție și pasionalitatea erotică. Uneori, acestea se întrepătrund. În funcție de ponderea manifestării uneia sau alteia, cele două patimi decid caracterul preeminent al nuvelelor: social sau psihologic. Exemplificând efemeritatea bunurilor materiale, a bogățiilor pământești, în lumina învățăturii cristice, nuvela Gloria Constantini învederează mijloace care o situează în linia epicii lui Ioan Slavici și a lui Ion Agârbiceanu. Teza e devorată, sublimată de creație. Fiu al țăranului Tudor Fierăscu și al unei turcoaice, Constantin e, spre deosebire de potolitul Badea, fratele său
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
se împlini simultan. Săpând într-un bordei din curte, Constantin găsește o comoară din care țâșnesc flăcări. Acestea se aprind într-un dans fantastic, infernal: scenă antologică. Cumnata, vrăjită și ea de priveliștea aurului pâlpâitor, îi cade în brațe. Finalul nuvelei e de tragedie shakespeareană: Constantin își ucide fratele apărut în fața ușii bordeiului; el și Frusina încearcă să treacă, peste Dunăre, în Bulgaria, dar sunt împușcați de grăniceri. Sensul moral încifrat în narație e simbolizat ironic de inscripția de pe o monedă
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
încearcă să treacă, peste Dunăre, în Bulgaria, dar sunt împușcați de grăniceri. Sensul moral încifrat în narație e simbolizat ironic de inscripția de pe o monedă romană lipită de fruntea însângerată a lui Badea Fierăscu: „Gloria Constantini”. Note accentuat sociale individualizează nuvelele de evocare istorică. Înspăimântată de năvălirea turcilor în sat, o țărancă se refugiază la stâna din munți a tatălui ei, urcând cu un copil în cârcă, unul în poală, altul de mână, pe cărarea cea mai scurtă, dar și cea
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
a lui G. pe tema goanei după avere. Bogățiile și plăcerile lumești nu sunt, în viziunea scriitorului, decât, cum spun textele sfinte, „umbră și vis”. Un fantastic desfășurat cu o intenție pilduitoare mai estompată include povestirea În pădurea Cotoșmanei. Dintre nuvelele cu eroi stăpâniți de eros, cea mai izbutită e De la noi, la Cladova. Abordând tema din perspectiva creștină, scrierea înfățișează o biruință a principiului moral asupra ispitei vinovate. Preotul Tonea e iubit nebunește de tânăra sârboaică Borivoje, de care se
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
cu subiect sadovenian, Copca Rădvanului: ea, fiică de boier, el, țigan lăutar rob. În Soleima, eroina titulară, o cadână, este împușcată de soțul ei pentru o presupusă infidelitate, fie și numai visată. Dintre romanele lui G., două dezvoltă problematica din nuvele, în special pe cea erotică. Scris la persoana întâi, Roxana e confesiunea unui tânăr preot celibatar, pus de viață într-o situație similară celei din nuvela De la noi, la Cladova. Paroh al unui cartier muncitoresc, recent hirotonit, Abel Pavel, animat
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
presupusă infidelitate, fie și numai visată. Dintre romanele lui G., două dezvoltă problematica din nuvele, în special pe cea erotică. Scris la persoana întâi, Roxana e confesiunea unui tânăr preot celibatar, pus de viață într-o situație similară celei din nuvela De la noi, la Cladova. Paroh al unui cartier muncitoresc, recent hirotonit, Abel Pavel, animat de idealism creștin, năzuiește să întemeieze o mănăstire și să construiască o „catedrală a săracilor”. În demersurile pentru colectarea de fonduri el obține sprijinul nesperat a
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
București, 1926; Meditare la Rugăciunea Domnească, adică la „Tatăl nostru”, Arad, 1927; Răbdare și nădejde, București, 1928; Caligraful Terțiu, București, 1929; Roxana, București, 1930; Scrisori către Simforoza. În Pământul Făgăduinței, București, 1930; Papucii lui Mahmud, București, 1932; Doctorul Taifun, București, 1933; Nuvele și schițe, București, 1934; La răspântie de veacuri, I-II, București, 1935; Elemente (în colaborare cu Vasile Radu), București, 1935; În grădinile Sf. Antonie, București, 1942; Rița Crăița, București, 1942; Vlahuță, București, 1944; Din legăturile bisericești româno-ruse altădată și azi
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]