5,043 matches
-
Turcilor a fost de mult și este prigonitorul creștinătății și în fiece zi cugetă cum ar putea supune și nimici creștinătatea. De aceia facem cunoscut Domniilor Voastre că pela Boboteaza trecută Turcul a trimis în Țara noastră și împotriva noastră mare oaste în număr de 120000 oameni, al cărei căpitan de frunte era Soliman Pașa beglerbegul; împreună cu dânsul fiind și toți curtenii păgânului și toate semințiile din Tracia și Voievodul Țării Românești cu toată puterea, și Asan-beg, și Ali-beg, și Schender-beg, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ivanciu și Alexa Soroca Costea Cernăuț Ion Grumază Roman Șandru Trăia Tăutu logofătul Hrăman bătrânul de la Mare, Ștefu -Vornic Jurj Cozma Șerpe Luca Arbore portar Sucevii Mengli Ghirai han tătărăsc Boldur Bătrânul ia pe Bogdan tânărul la o cercare de oști la atacul asupra Chiliei. Bogdan fusese tăiat la față în luptele Pocuției... Întoarcerea din țara de jos... Domnul ese ca să vadă alaiul, după chinuite zile de podagră, la 80 ani în lumina și înflorirea codrului și a câmpiei... Oști Bătrânul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Radu-Vodă Joi 7 Mart 1471 au intrat Tătarii până la Tg. Siret. 8 Noemvrie împarte Ștefan Steaguri armatei la Milcov 18 Noemv.-20 Noem. Cursul apei Miercuri 24 Noem. Ștefan luă Cetatea Dâmboviței și domnițele și averile și a stat cu oastea în benchet trei zile la 28 Neoembvrie vin Turci dela Giurgiu (13000), dar sunt zdrobiți. La 31 Dechemvrie 170000 turci intră în Moldova și așează tabără la Bârlad dar în primăvară Ștefan restabilește pe Laiotă; Radu fuge în Ardeal, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Moldova și așează tabără la Bârlad dar în primăvară Ștefan restabilește pe Laiotă; Radu fuge în Ardeal, unde moare (în ținutul Făgărașului). La 1474 Ștefan bate pe Laiotă 5 Octomvrie 1474 tocmai atunci intră în Muntenia Soliman Hadâmbul cu mare oaste pentru expediția de pedeapsă contra lui Ștefan-Vodă. Soliman vine de la Scutari. În August 1474 Soliman era la Sofia Fine Dechemvrie 1474 Soliman pătrunde în Moldova. la 10 Ian. 1475 într-o Marți dimineața Ștefan atacă în față cu secuii, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Înălțare copilul Damian Păr Negru, agent tainic vine din când în când la Suceava. harmasar harmasaraș Simion dragoste nouă piticii Domnului Gogolea & Mihu pg. 320 Cea dintău pareche de feciori Cum Gogolea cere întăiu un a comisului iese iar la oaste? căuș de galbeni și pe urmă În orice caz, Simion iese, îl duce pentru nimic în sac pe Mihu. Se mai ridică un slujitor domnesc cu numele Înălțare. lăutari citeră coajă scoarță coaja mămăligii și scoarța copacului scoarța carului scoarța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Sept. 1472 în amurg a sosit D-na Maria din Mangop 18 Noembrie 1473 războiul cu Radu-Vodă. Izvorul Apei trei zile depărtare de București. la 21 urmărire la 23 în preajma Dâmboviței la 24 intrare în Buc. Radu fuge la Giurgiu. Oastea stă în Buc., trei zile. Ștefan ia pe Domnițe. în scaun a fost așezat Basarab cel bătrân Laiotă feciorul lui Dan Voievod, care domnise în Muntenia cu 20 ani în urmă pribeag la Sighișoara cu Basarab cel tânăr. După războiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și o sabie bună." Kadine. Turcii sunt o pedeapsă a lui Dumnezeu pentru păcatele noastre. Fiind dela Dumnezeu pedeapsă, nu se cuvine să ne împotrivim lor, ci să ne supunem. După postul ramadanului, urmează bairamul. Când mula a rostit în mijlocul oștilor numele Prorocului, toată oastea a căzut la pământ într-o singură mișcare, răzămându-și fruntea și buzele în colb. Hafiz ar fi spunând că beția e maică a stricăciunilor; aceeași maică a stricăciunilor, însă, are o sărutare mai dulce decât o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Kadine. Turcii sunt o pedeapsă a lui Dumnezeu pentru păcatele noastre. Fiind dela Dumnezeu pedeapsă, nu se cuvine să ne împotrivim lor, ci să ne supunem. După postul ramadanului, urmează bairamul. Când mula a rostit în mijlocul oștilor numele Prorocului, toată oastea a căzut la pământ într-o singură mișcare, răzămându-și fruntea și buzele în colb. Hafiz ar fi spunând că beția e maică a stricăciunilor; aceeași maică a stricăciunilor, însă, are o sărutare mai dulce decât o fecioară. Mare ticăloșie a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Zografos a recunoscut pe sfânt și i-a reproșat ticăloșia, că a plecat de unde era venind la niște pârliți de greci. L-a amenințat și cu pumnul. Iar sfântul Gheorghe l-a mușcat de deget. Geografia Boieriile și clerul Ceremonialul Oastea Partea sufletului, pentru mănăstiri, e cât dreptul unui copil. Cârmuitor la Cotnari este marele Paharnic Spatarul cel mare Cârmuiește Cernăuții Hatmanul cel mare cârmuiește Suceava Logofătul cel mare peste Cetatea Albă Nechifor Căliman, staroste, ptiu, drace! Onofrei și Samoilă Manole
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
militare (suliți) ceva mai scurte, și scuturi, și săbii de rezbel care deasemeni nu se prea deosebesc de ale ungurilor. * II. Domnul Petru-Rareș ține pe socoteala sa 3000 de călăreți, care îl însoțesc ori-unde. La nevoe domnul poate ridica o oaste până la 60000 de oameni. * II. Moldova are cai buni, turcești, românești și de Asturia foarte buni. Exportul oprit supt pedeapsă. * II. Principelui moștenitor la naștere i se aplică pe trup o pecete cu fiers ars, ca să nu fie nici-o îndoială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
-i trec destul de repede cu tot calabalâcul. * II. În țară numai moneda veche ungurească are curs, precum și asprii de argint și de aur ungurești și turcești. Monede necunoscute nu se primesc. * II. Tatarii locuitori în Moldova sunt datori domnului cu oști, care luptă de multe ori și cu Tatarii din afară. Națiune foarte sălbatecă. Mânâncă numai carne de cal, desprețuiesc altfel de mâncări, oricât de delicate. * II. Cetatea Romanul-nou, așezată în șes, lângă Siret. Târgu-Romanului iarăși cetate. Siretul le desparte: una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
păr și barbă lungă și nepieptănată, armați numai cu arc și coase; astfel aleargă în mare număr și cu o necrezută îndemânare de-alungul și latul acelor păduri și munți și izbesc deodată din toate părțile, în fruntea, mijlocul și coada oastei inamice, și mai cu seamă nopțile nu lasă de loc în pace pe inamic prin neîncetate năvale și prăzi. * V. Veranțiu Armele principale ale Moldovenilor sunt: scutul, sulița, săgeata, ca la Tătari. Armătură solidă nu are nimeni. Puțini din cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Sinan-celebi e trimis să poftească și pe Petru la sărutatul mânii. La 17, Sinan aduce știre că Domnul refuză 21 Aug. Schela Isaccei. Se aruncă pod peste Dunăre și se trece în Moldova. 22 " Popas. Iahiapașaogli din Semendria sosește la oaste. 23 " Divan. Beglii Rumeliei vin de sărută mâna. Vizirul Mahomed-pașa primește ordin să ia comanda oștilor, până la sosirea lui Rustein pasia beglerbegul Anatoliei. Haider celebi Isaccidede e însărcinat cu supravegherea pdului p. D. 24 " Trupele Anatoliei trec Dunărea. 25 " Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că Domnul refuză 21 Aug. Schela Isaccei. Se aruncă pod peste Dunăre și se trece în Moldova. 22 " Popas. Iahiapașaogli din Semendria sosește la oaste. 23 " Divan. Beglii Rumeliei vin de sărută mâna. Vizirul Mahomed-pașa primește ordin să ia comanda oștilor, până la sosirea lui Rustein pasia beglerbegul Anatoliei. Haider celebi Isaccidede e însărcinat cu supravegherea pdului p. D. 24 " Trupele Anatoliei trec Dunărea. 25 " Se pornește cortul împărătesc. 26 " Împăratul trece peste pod. 27 Marți, popas. 28 Mehuebaschi. 29 Kisilogôl. 30
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
noastră a Moldovei, împăratul Țarigradului Soliman sultan s-au pornit ca să vie cu toată puterea sa în pământul nostru, pentru păcatele noastre, iar mai vârtos ale mele. Atuncea am văzut că nu voiu putea să le stau împotrivă, și lăsând oștile mele am fugit, și am ajuns la M-rea Bistriței și intrând în sfânta biserică, am căzut la pământ înnaintea sfintelor icoane și mult am plâns, așijderea și Egumenul și tot soborul plângea împreună cu mine cu fierbinți lacrimi, și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
îndată trimițând am înnoit din temelie Sf. M-re". VIII Ph. Avril (1698 trece prin Moldova) iezuit francez și misionar În Bucovina codrii mocirloși, nestrăbătuți. În întâmpinarea lui, se trimise careta domnească escortată de 50 călăreți cu fiul marelui logofăt. Oastea, la palat, era în arme, și boierii îl coborâră de subțiori și așa îl duseră la domn, după ce îl urcară treptele palatului. X Lasiki pedepse ...pentru cea mai mică vină-i pedepsea cu moartea, îi belea de vii, îi punea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Faliment fraudulos: văd că așa-i zice. E posibil așa ceva? Am avut toată încrederea în dumneata. Cu neputință! Ba pe onoarea mea, vă rog să mă credeți. Enric IV, trudit de drum lung în graba cu care ducea ajutor de oaste orașului Cambray, avea a trece prin Amiens. Acolo mai-marii orașului se adună și-l întâmpină cu discursurile de rigoare pregătite. Primul magistrat începe cu patos: O prea măritule, prea bunule, prea dreptule, prea milostivule... ... și prea truditule... intervine regele zâmbind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trista stepă a mamei Volga, în contra unei invazii moderne mult mai aspre și mult mai crude. După șase luni de lupte a unei bătălii care e, desigur, cea mai mare din istoria lumii, hitleriștii au fost răzbiți și detunați îndărăt, oastea întreagă a naziștilor a fost încercuită, spartă și prinsă, împreună cu generalul Paulus. După amiază am văzut, la 30 km. în josul fluviului, intrarea în canalul care merge să se unească cu Donul. În acest loc se înalță o statue a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pământul. Pe urmă a crescut și băiatul; a făcut și el brațe de muncă, și așa au plătit frumos toate dările și tot ce-a fost, și pământul l-au scăpat cu cinste. A venit vremea pentru flăcău să facă oaste, a făcut-o; a venit vremea după aceea să se însoare, s-a însurat. Și și-a făcut casă, ș-a durat gospodăria pe locul de el câșligat... Acù are copii, îi gospodar bun între noi. Da' iaca, domnule, pribeagul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
care nu avea mai mult de 22 de ani, i s-au alăturat Șendrea, portarul Sucevii, împreună cu fratele său Ivanco, și alte rude ale viitorului domn care aveau moșii în ținuturile din sudul Moldovei. Cu ajutorul călăreților din Țara de Jos, oastea lui Ștefan s-a ridicat la 5000-6000 oameni, cifră deloc neglijabilă pentru vremea respectivă. Evenimentele s-au desfășurat cu mare repeziciune. Petru Aron a trebuit să părăsească Suceava în mare grabă și să-l întâmpine pe Ștefan la 12 aprilie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
i se închine, mai cu seamă cei care fuseseră alături de Petru Aron, dar care rămăseseră în țară. În ceea ce privește pe boierii mici, curtea măruntă de care pomenește Grigore Ureche, aceasta era în cea mai mare parte de față, ea formând temeiul oastei mici, adică oastea formată numai din boieri. Ștefan a păstrat în Sfatul Domnesc pe cea mai mare parte a boierilor care făcuseră parte din sfatul lui Petru Aron. A trimis salv-conducte celor ce pribegiseră ca să vină în țară. Pornind de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai cu seamă cei care fuseseră alături de Petru Aron, dar care rămăseseră în țară. În ceea ce privește pe boierii mici, curtea măruntă de care pomenește Grigore Ureche, aceasta era în cea mai mare parte de față, ea formând temeiul oastei mici, adică oastea formată numai din boieri. Ștefan a păstrat în Sfatul Domnesc pe cea mai mare parte a boierilor care făcuseră parte din sfatul lui Petru Aron. A trimis salv-conducte celor ce pribegiseră ca să vină în țară. Pornind de la textul lui Ureche
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bogdan, și Transilvania. Cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara, care încerca să refacă unitatea de luptă a românilor pentru a stăvili înaintarea turcilor, Bogdan al II-lea trece munții Moldovei în toamna anului 1449 și, la Tămășeni, pe apa Moldovei, înfrânge oastea pe care Alexandru, nepotul său și omul polonilor, o trimisese împotrivă-i. În anul următor, polonii ridică o nouă oaste în sprijinul lui Alexandrel. Acestuia i se alătura pe pământul Moldovei o parte dintre boierii moldoveni, partizanii lui Alexandru. Bogdan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
înaintarea turcilor, Bogdan al II-lea trece munții Moldovei în toamna anului 1449 și, la Tămășeni, pe apa Moldovei, înfrânge oastea pe care Alexandru, nepotul său și omul polonilor, o trimisese împotrivă-i. În anul următor, polonii ridică o nouă oaste în sprijinul lui Alexandrel. Acestuia i se alătura pe pământul Moldovei o parte dintre boierii moldoveni, partizanii lui Alexandru. Bogdan s-a retras spre sudul țării, unde putea să găsească sprijin temeinic la boierii Țării de Jos și la neamurile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cea de 2000 de galbeni pe care Petru Aron o va plăti turcilor în anul 1456 - polonii se pregăteau să se întoarcă la casele lor, când un boier al lui Bogdan le-a dezvăluit planurile voievodului moldovean. Bogdan își adunase oastea la Crasna, în codrii care mărgineau valea strâmtă și mlăștinoasă a Bârladului. Aici pregătise atacul pe care voia să-l dea prin surprindere asupra călcătorilor de hotare. Dezvăluirea planurilor sale i-a salvat în parte pe poloni. Lupta s-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]