4,294 matches
-
Meritul deosebit al învățătorului Ion Alexandrescu,un om cutezător și plin de răspundere, este de a fi luptat pentru emanciparea țăranilor din comună, sprijinind pe cei răsculați în 1907, a înființat și condus banca populară Alexandru Ioan Cuza, a înființat obștea agricolă și Cooperativa de consum Frăția din Hudești. într-un alt raport întocmit de căpitanul C. Răceanu către Inspectoratul general al jandarmeriei Rurale, București se arăta că: Asemenea în comuna Hudeștii-Mari, trei dascăli de la biserica acelei comuni au declarat căpitanului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de netăgăduit al mir-ului: „Nimeni pe lume nu poate renega mir-ul”, „Tot ceea ce a decis mir-ul trebuie dus la îndeplinire”, „Numai Dumnezeu poate judeca mir-ul”, „Mir-ul este ceva măreț” (Haxthausen, 1853, vol. III, 131) ș.a. Obștea este după Haxthausen o extensie a familiei patriarhale, „o familie fictivă” (Haxthausen, 1847, vol. I, IV), ai cărei membri posedă bunuri în comun și sunt conduși de un șef (starosta) care exersează asupra lor o autoritate absolută, patriarhală: „Rusia aparține
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
extensie a familiei patriarhale, „o familie fictivă” (Haxthausen, 1847, vol. I, IV), ai cărei membri posedă bunuri în comun și sunt conduși de un șef (starosta) care exersează asupra lor o autoritate absolută, patriarhală: „Rusia aparține națiunii ruse subdivizate în obști, ca unei singure familii, sub autoritatea șefului sau tatălui, Țarul, care dispune în mod legitim de tot și a cărui putere este absolută” (Haxthausen, 1847, vol. I, IX). Din punct de vedere evolutiv, mir-ul nu este decât „o fază
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în care a fost realizat studiul. Invocarea spiritului de sociabilitate slav corespunde întru totul abordărilor de psihologie a popoarelor (Völkerpsychologie) ce încep să se răspândească în spațiul german din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În cazul românilor, obștea, fără a avea un caracter sacru, se bucura de un mare respect din partea membrilor săi, conștienți de faptul că, apărând interesul colectiv, aceasta protejeaza interesele fiecăruia în parte. Aceste aspecte sunt surprinse tot de proverbele populare: „Ca oare-ce să fie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
avea un caracter sacru, se bucura de un mare respect din partea membrilor săi, conștienți de faptul că, apărând interesul colectiv, aceasta protejeaza interesele fiecăruia în parte. Aceste aspecte sunt surprinse tot de proverbele populare: „Ca oare-ce să fie bine pentru obște, trebue să privească la folosul obștii”, „Pă unul din obște de vei supăra, toată obștea ai supărat’o că mădular obștii să înțelege. Ferește-te d’o asemenea urmare”, „Acela ce la obște folosesce șî nooă în parte ne folosesce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de un mare respect din partea membrilor săi, conștienți de faptul că, apărând interesul colectiv, aceasta protejeaza interesele fiecăruia în parte. Aceste aspecte sunt surprinse tot de proverbele populare: „Ca oare-ce să fie bine pentru obște, trebue să privească la folosul obștii”, „Pă unul din obște de vei supăra, toată obștea ai supărat’o că mădular obștii să înțelege. Ferește-te d’o asemenea urmare”, „Acela ce la obște folosesce șî nooă în parte ne folosesce, că fieș-care în parte din obște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
din partea membrilor săi, conștienți de faptul că, apărând interesul colectiv, aceasta protejeaza interesele fiecăruia în parte. Aceste aspecte sunt surprinse tot de proverbele populare: „Ca oare-ce să fie bine pentru obște, trebue să privească la folosul obștii”, „Pă unul din obște de vei supăra, toată obștea ai supărat’o că mădular obștii să înțelege. Ferește-te d’o asemenea urmare”, „Acela ce la obște folosesce șî nooă în parte ne folosesce, că fieș-care în parte din obște să socotesce. Pentru obște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
faptul că, apărând interesul colectiv, aceasta protejeaza interesele fiecăruia în parte. Aceste aspecte sunt surprinse tot de proverbele populare: „Ca oare-ce să fie bine pentru obște, trebue să privească la folosul obștii”, „Pă unul din obște de vei supăra, toată obștea ai supărat’o că mădular obștii să înțelege. Ferește-te d’o asemenea urmare”, „Acela ce la obște folosesce șî nooă în parte ne folosesce, că fieș-care în parte din obște să socotesce. Pentru obște să te silesci”, „Cele dă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
protejeaza interesele fiecăruia în parte. Aceste aspecte sunt surprinse tot de proverbele populare: „Ca oare-ce să fie bine pentru obște, trebue să privească la folosul obștii”, „Pă unul din obște de vei supăra, toată obștea ai supărat’o că mădular obștii să înțelege. Ferește-te d’o asemenea urmare”, „Acela ce la obște folosesce șî nooă în parte ne folosesce, că fieș-care în parte din obște să socotesce. Pentru obște să te silesci”, „Cele dă obște nu cam supără pă nimeni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
populare: „Ca oare-ce să fie bine pentru obște, trebue să privească la folosul obștii”, „Pă unul din obște de vei supăra, toată obștea ai supărat’o că mădular obștii să înțelege. Ferește-te d’o asemenea urmare”, „Acela ce la obște folosesce șî nooă în parte ne folosesce, că fieș-care în parte din obște să socotesce. Pentru obște să te silesci”, „Cele dă obște nu cam supără pă nimeni, iar cele în parte pă toți dă obște”, „Cel ce pentru obște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
obștii”, „Pă unul din obște de vei supăra, toată obștea ai supărat’o că mădular obștii să înțelege. Ferește-te d’o asemenea urmare”, „Acela ce la obște folosesce șî nooă în parte ne folosesce, că fieș-care în parte din obște să socotesce. Pentru obște să te silesci”, „Cele dă obște nu cam supără pă nimeni, iar cele în parte pă toți dă obște”, „Cel ce pentru obște mult să sârguesce, pentru sineși muncesce, că șî el parte din obște este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
obște de vei supăra, toată obștea ai supărat’o că mădular obștii să înțelege. Ferește-te d’o asemenea urmare”, „Acela ce la obște folosesce șî nooă în parte ne folosesce, că fieș-care în parte din obște să socotesce. Pentru obște să te silesci”, „Cele dă obște nu cam supără pă nimeni, iar cele în parte pă toți dă obște”, „Cel ce pentru obște mult să sârguesce, pentru sineși muncesce, că șî el parte din obște este”, „Din cele dă obște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ai supărat’o că mădular obștii să înțelege. Ferește-te d’o asemenea urmare”, „Acela ce la obște folosesce șî nooă în parte ne folosesce, că fieș-care în parte din obște să socotesce. Pentru obște să te silesci”, „Cele dă obște nu cam supără pă nimeni, iar cele în parte pă toți dă obște”, „Cel ce pentru obște mult să sârguesce, pentru sineși muncesce, că șî el parte din obște este”, „Din cele dă obște nici cel mai mic lucru să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
urmare”, „Acela ce la obște folosesce șî nooă în parte ne folosesce, că fieș-care în parte din obște să socotesce. Pentru obște să te silesci”, „Cele dă obște nu cam supără pă nimeni, iar cele în parte pă toți dă obște”, „Cel ce pentru obște mult să sârguesce, pentru sineși muncesce, că șî el parte din obște este”, „Din cele dă obște nici cel mai mic lucru să nă-l însușesci pentru al tău în parte interes”, „Dă obște trebuința cea mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
obște folosesce șî nooă în parte ne folosesce, că fieș-care în parte din obște să socotesce. Pentru obște să te silesci”, „Cele dă obște nu cam supără pă nimeni, iar cele în parte pă toți dă obște”, „Cel ce pentru obște mult să sârguesce, pentru sineși muncesce, că șî el parte din obște este”, „Din cele dă obște nici cel mai mic lucru să nă-l însușesci pentru al tău în parte interes”, „Dă obște trebuința cea mai mare dă mâncare să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
din obște să socotesce. Pentru obște să te silesci”, „Cele dă obște nu cam supără pă nimeni, iar cele în parte pă toți dă obște”, „Cel ce pentru obște mult să sârguesce, pentru sineși muncesce, că șî el parte din obște este”, „Din cele dă obște nici cel mai mic lucru să nă-l însușesci pentru al tău în parte interes”, „Dă obște trebuința cea mai mare dă mâncare să socotește șî la obște privesce. D’aceea pentru îndestularea obștii mai mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
obște să te silesci”, „Cele dă obște nu cam supără pă nimeni, iar cele în parte pă toți dă obște”, „Cel ce pentru obște mult să sârguesce, pentru sineși muncesce, că șî el parte din obște este”, „Din cele dă obște nici cel mai mic lucru să nă-l însușesci pentru al tău în parte interes”, „Dă obște trebuința cea mai mare dă mâncare să socotește șî la obște privesce. D’aceea pentru îndestularea obștii mai mult să ne silim, că în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pă toți dă obște”, „Cel ce pentru obște mult să sârguesce, pentru sineși muncesce, că șî el parte din obște este”, „Din cele dă obște nici cel mai mic lucru să nă-l însușesci pentru al tău în parte interes”, „Dă obște trebuința cea mai mare dă mâncare să socotește șî la obște privesce. D’aceea pentru îndestularea obștii mai mult să ne silim, că în obște șî noi înșine ne găsim” (Zanne, 1900, 80, proverbele nr. 1401-1403, 1405-1406 și 1408-1409). Fără
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pentru sineși muncesce, că șî el parte din obște este”, „Din cele dă obște nici cel mai mic lucru să nă-l însușesci pentru al tău în parte interes”, „Dă obște trebuința cea mai mare dă mâncare să socotește șî la obște privesce. D’aceea pentru îndestularea obștii mai mult să ne silim, că în obște șî noi înșine ne găsim” (Zanne, 1900, 80, proverbele nr. 1401-1403, 1405-1406 și 1408-1409). Fără a intra în complicata problematică a caracterului „familial” al satelor devălmașe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
parte din obște este”, „Din cele dă obște nici cel mai mic lucru să nă-l însușesci pentru al tău în parte interes”, „Dă obște trebuința cea mai mare dă mâncare să socotește șî la obște privesce. D’aceea pentru îndestularea obștii mai mult să ne silim, că în obște șî noi înșine ne găsim” (Zanne, 1900, 80, proverbele nr. 1401-1403, 1405-1406 și 1408-1409). Fără a intra în complicata problematică a caracterului „familial” al satelor devălmașe românești, menționăm faptul că în cazul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
nici cel mai mic lucru să nă-l însușesci pentru al tău în parte interes”, „Dă obște trebuința cea mai mare dă mâncare să socotește șî la obște privesce. D’aceea pentru îndestularea obștii mai mult să ne silim, că în obște șî noi înșine ne găsim” (Zanne, 1900, 80, proverbele nr. 1401-1403, 1405-1406 și 1408-1409). Fără a intra în complicata problematică a caracterului „familial” al satelor devălmașe românești, menționăm faptul că în cazul românilor conștiința rudeniei de sânge se regăsește în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
egalitate de drepturi. Atâta vreme cât este reunită, șeful său este tatăl familiei; odată ce acesta moare, primul născut dintre fii [devine șef și - n.n.] dispune de întreaga proprietate, atribuind, fără a se consulta cu nimeni, partea ce revine fiecărui membru al familiei. Obștea este familia în mare: ea posedă pământul, fiecare individ neavând decât uzufructul părții sale, iar partea fiecăruia este egală [cu a celuilalt - n.n.]. Lotul tatălui nu revine prin moștenire fiilor săi, dar fiecare dintre aceștia poate să reclame o parte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
părți” (Haxthausen, 1853, vol. III, 149-150). „Rusia (...) supune pământul său unei împărțiri continue, ea dă fiecăruia dintre fiii săi un drept egal de uzufruct asupra pământului, care nu este (...) proprietatea exclusivă a individului, ci proprietatea colectivă a poporului reprezentat de obște. Rusia dorește ca fiecare individ din popor să beneficieze de o bucată de pământ și ca această beneficiere sau drept de posesiune să fie perfect identic pentru toți membrii” (Haxthausen, 1847, vol. I, 129). „Sentimentul de unitate al națiunii, al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Rusia dorește ca fiecare individ din popor să beneficieze de o bucată de pământ și ca această beneficiere sau drept de posesiune să fie perfect identic pentru toți membrii” (Haxthausen, 1847, vol. I, 129). „Sentimentul de unitate al națiunii, al obștei și al familiei constituie baza vieții naționale ruse. Toate particularitățile poporului se topesc în această unitate, la fel ca toate proprietățile, îndeosebi cele asupra pământului. Nimeni în Rusia nu deține o proprietate veritabilă, cu excepția națiunii și a reprezentantului ei, Țarul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
familiei constituie baza vieții naționale ruse. Toate particularitățile poporului se topesc în această unitate, la fel ca toate proprietățile, îndeosebi cele asupra pământului. Nimeni în Rusia nu deține o proprietate veritabilă, cu excepția națiunii și a reprezentantului ei, Țarul. Restul, proprietatea obștilor, familiilor etc., nu este decât o proprietate temporar concesionată ce nu se sprijină pe principiul stabilității. În toate epocile și în toate relațiile de viață, se poate vedea cum comuniunea de bunuri este principiul fundamental al societății rusești, în timp ce la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]