5,351 matches
-
importante ale lui lorga și Pamfil Șeicaru. În 1933, Crainic este primit de Mussolini. În 1939, teologul D. Stăniloaie face sinteza între ortodoxie și latinitate pe care le prezintă ca specifice identității românești. BLAGA SAU SALVAREA PRIN STIL. ARHAISM ȘI ORTODOXIE Gîndirea își deschide paginile pentru filosoful și dramaturgul Lucian Blaga, a cărui operă se impune definitiv în perioada dintre cele două războaie. Ca poet, Blaga este apreciat încă de la apariția, în 1919, a primului său volum de versuri. Poemele luminii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
verde al ogrăzilor și al grădinilor, puse ca niște silabe neaccentuate între case. [...] Spațiul mioritic este produsul unei matrici inspirate de spiritualitatea ortodoxă". Într-un text din 1936 despre "spațiul mioritic", Blaga revine la reflecțiile asupra Sofiei ca "Inteligență a ortodoxiei": "Sîntem siguri că spontaneitatea creatoare a popoarelor ortodoxe s-a contaminat de puterea sofianică în multe din manifestările sale". Blaga evidențiază punerea în scenă a elementului creștin al morții ca nuntă din Miorița: "Moartea este o nuntă, este uniunea sfîntă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unei ceremonii de prestigiu implică și o lacună: ce sens are această punere în scenă care impresionează fără să convingă? Carol II este văzut ca modern, iar legitimarea modernității sale este dureroasă cînd împrumută un stil amestecat care asociază prezența ortodoxiei prin demnitarii săi cu gusturile eclectice ale noului îmbogățit. Tulburarea resimțită aici reapare la vederea unei capitale care fascinează și deranjează. Bucureștiul zăpăcește vizitatorul cu contrastele sale și este o enigmă prin eclectismul său. Mahalaua sărăcăcioasă, sordidă și plină de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
publică în 1924 propun analiza acestor cauze și a reizbucnirilor sale uimitoare, de la faza Kerenski din primăvara anului 1917 pînă la luarea puterii de către bolșevici. Stere conferă un rol decisiv țărănimii în desfășurarea revoluționară rusă, depărtîndu-se în același timp de ortodoxia marxist-leninistă și trimițînd la probleme de fond privitoare la societatea românească și la rolul țărănimii în România. Cercetarea teoreticienilor revoluției din secolul al XIX-lea și al XX-lea este continuată de Mihail Ralea, care, în 1923, propune studiul Ideea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care statul etnocratic este un stat moral. Cum nu există alt criteriu al Binelui decît criteriul creștin, statul etnocratic este un stat creștin, aflat sub tutela regelui. În vreme ce Crainic organiza proiectul statului etnocratic, revista Gîndirea îl completa cu articole consacrate ortodoxiei, românismului și monarhismului, pentru a arăta, în septembrie 1939 spre exemplu, că "monarhia nu a reprezentat doar o funcție politică a statului, ci și în același timp o funcție religioasă. Așa cum o crezuseră voievozii [...], România a fost creștină și monarhică
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se angajează ferm de partea Germaniei și exprimă cu forță respingerea bolșevismului, ca și refuzul față de democrațiile occidentale. La fel ca și Crainic, și Radu Gyr începe, în 1943, să pledeze în coloanele Gîndirii pentru transfigurarea românismului. Crainic vorbește despre ortodoxia românească și funcția sa europeană, în alternanță cu teologul Dumitru Stăniloaie. Această susținere ideologică explică fără îndoială energia depusă de Antonescu pentru apărarea armatei și a oamenilor săi împotriva unei anumite indiferențe germane. Antonescu, fiind sigur de propriile sale convingeri
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe niște "comunistoizi": ei vedeau în comunism un umanism de salon legat de idealuri umanitare... Reprezentanții minorităților străine, esențialmente ai minorității ungare, sînt numeroși în sînul acestei "generații" care nu vrea să se realizeze în ideologia naționalistă îmbinînd etnicismul și ortodoxia. Prima echipă a primului ziar comunist, Scînteia, care vede lumina zilei în 1944, este compusă dintr-un redactor-șef, Miron Constantinescu, din Demenyi losif Ardeleanu, care cunoștea mai bine ungara decît româna, din Stela Moghioroș, care știa mai bine rusa
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
București unde este așteptat de Groza și Gheorghiu-Dej, care pretind să abdice și să plece. A rămîne însemna să devină prizonierul comuniștilor. Regele părăsește România pe 3 ianuarie 1948, împreună cu regina-mamă, iar Groza prezintă Parlamentului actul de abdicare. ORDINE ȘI ORTODOXIE REVOLUȚIONARĂ Nu mai există un regat al României, ci o Românie care merge spre comunism și care cooperează cu Moscova în meandrele complexe ale unei alinieri, ale unei dependențe și ale unei competiții între centru și periferie. Aceste jocuri sînt
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
promovarea a ceea ce este bun este inseparabilă de denunțarea inamicului, în context, chiaburi, echivalenți cu kulacii (ruși), țăranii bogați. Lozinca " Noi ajutăm țărănimea săracă, facem alianță cu țărănimea mijlocașă și ducem o luptă neîmpăcată contra chiaburimii" este o expresie a ortodoxiei leniniste. Alianța se încheie între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare. Această afirmație teoretică se concretizează într-o practică a terorii la sate, ca și cum pentru conducători, dintre care mulți proveneau dintr-un mediu rural sărăcit, trebuia distrus un trecut rușinos, originile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al Bisericilor. Biserica Ortodoxă Română, care condamnă ecumenismul în chiar termenii condamnării enunțate de patriarhul de Moscova și adresate secretarului general al Consiliului Ecumenic, pe l august 1948, și care aderă la ecumenism în 1961, se află în acord cu ortodoxia rusă. În ansamblu, relația ortodoxiei cu puterea comunistă este caracterizată de o cooperare eficientă, în timp ce asupra Bisericilor Uniată și Catolică apasă interdicția și condamnarea. Concordatul cu Vaticanul este declarat nul în iulie 1948. Motivul invocat era acela că acest concordat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care condamnă ecumenismul în chiar termenii condamnării enunțate de patriarhul de Moscova și adresate secretarului general al Consiliului Ecumenic, pe l august 1948, și care aderă la ecumenism în 1961, se află în acord cu ortodoxia rusă. În ansamblu, relația ortodoxiei cu puterea comunistă este caracterizată de o cooperare eficientă, în timp ce asupra Bisericilor Uniată și Catolică apasă interdicția și condamnarea. Concordatul cu Vaticanul este declarat nul în iulie 1948. Motivul invocat era acela că acest concordat adusese timp de decenii privilegii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acest acces la modernitate se face în colectiv fără ca să fie satisfăcute visele de promovare și aventură individuală. România, sub tirania lui Gheorghiu-Dej și alor săi, se angajează într-o normalitate de tip sovietic, mai ortodoxă și mai autoreprimantă decît ortodoxia stalinistă, extrem de destabilizată încă din 1953 în Uniunea Sovietică. Elitele conducătoare românești își păstrau credința față de angajamentele lor din timpul războiului, dublată de mentalitatea de parveniți privilegiați care se autoproclamă justițiari. Aceste elite se instalează în mentalitatea confortabilă de foști
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
patrii. Reflexele de denunțare din era Ceaușescu persistă și sînt fie spontane, fie manipulate de conducători. Opoziția suferă că vorbește limbajul liberalismului, care este considerat ca străin tradiției românești, că vorbește despre democrația creștină care aduce atingere voinței monopolistice a ortodoxiei, că se exprimă în numele liberalismului economic în timp ce populația de rînd suferă șocurile unei privatizări pe jumătate. Este imposibil să fie condamnată o întreagă populație, deoarece nici o epurare nu a avut loc. Această ambiguitate a unui discurs radical anticomunist și a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în secolele XVI-XVIII, București, Editura Academiei, 1983. Sturdza, Dimitrie A., Acte și documente relative la istoria renașterii României publicate de Dimitrie A. Sturdza și C. Golescu, București, Institutul de arte grafice "Carol Göbl", 1900. CAPITOLUL IV: Rezistență și filiații europene. Ortodoxie, Reformă și Contrareformă Bernath, Mathias, Habsburg und die Anfänge der Rumänischen Nationsbildung, Leiden, E.J. BrilI, 1972. Billington, James H., The Icon and the Axe. An interpretative History of Russian Culture, New York, Vintage Books Edition, 1970. Bocșan, Nicolae, Contribuții la istoria
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mai 1932, document inedit. Scurtu, loan, Din viața politică a României. 1918-1926, București, Editura Litera, 1975; Viața politică din România, București, Editura Albatros, 1982. Spector, Sherman David, Roumania at the Paris Peace Conference, New York, Bookman Associates Inc., 1962. Stăniloaie, Dumitru, Ortodoxie și românism, Sibiu, 1939. Unirea Transilvaniei cu România, Institutul de Studii istorice și social-politice de pe lîngă C.C. al P.C.R., București, 1970. Ursu, J., Pourquoi la Roumanie a fait la guerre?, Paris, Payot, 1918. Zeletin, Ștefan, Burghezia română, București, Editura Humanitas
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Crépuscule des pensées, Paris, L'Herne, 1991; Le Livre des leurres, Gallimard, Arcades, 1992. Istrati, Panait; Rolland, Romain, Correspondance (1919-1935), în Cahiers Panait Istrati, Valence, Fundația Panait Istrati, 1987. Crainic, Nichifor, "George Coșbuc, poetul rasei noastre", în Gîndirea, mai 1935; "Ortodoxia", în Gîndirea, ianuarie 1937; "Elogiul lui Octavian Goga", în Gîndirea, iunie 1941. Creangă, Horia, 1892-1992. Centenar Horia Creangă, Uniunea Arhitecților din România, București, 1992. Eliade, Mircea, Les Hooligans, Paris, L'Herne, 1987; Mémoire I. Les promesses de l'équinoxe, Paris
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lui Iordan Chimet, vol. III, Dacia, Cluj, 1992; Scrieri, vol. 3, București, Editura Minerva, 1981. Rebreanu, Liviu, Jurnal, București, Editura Minerva, 1984; "Liviu Rebreanu", în Cahiers roumains d'études littéraires, București, Editura Univers, 1/1985; Răscoala, București, 1932. Stăniloaie, Dumitru, "Ortodoxie și latinitate", în Gîndirea, aprilie 1939. Stere, Constantin, Scrieri, București, Editura Minerva, 1979; În preajma revoluției, București, Editura Cartea Românească, 1991. Vianu, Tudor, Masca Timpului. Schițe de critică literară, Arad, 1926; Estetica, I-II, București, 1934-1936. CAPITOLUL III: Deruta economică și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
23 În numele limbii . . . . . . 29 Întemeierea statelor . . . . . . 31 Capitolul 3 Istoria unui statut și a unui stil . . 34 Vecinătatea ungară . . . . . . 34 Dinastiile . . . . . . . 36 O moștenire bizantină? . . . . . . 37 Principatele și Imperiul otoman . . . . . 39 Dracula . . . . . . . 42 Cruciada . Capitolul 4 Rezistență și filiații europene Ortodoxie, Reformă și Contrareformă . . . 47 Compromisul sau rezistența . . . . . 48 Unirea cu Roma: Salvare sau înstrăinare . . . . 53 Despotism luminat și manifestări populare . . . . 57 PARTEA A II-A EXPERIENȚELE MODERNITĂȚII Capitolul l Principatele Moldova și Țara Românească ca miză a chestiunii orientale . . . . 67
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
căutarea unei reprezentări unitare. . . . . 190 Construirea securității și riscurile sale . . . . 195 Capitolul 2 Ambianța culturală dintre cele două războaie . . . . . 198 Războiul, durere și șansă a modernității . . . . 198 Între apărare și revoluție fascistă . . . . . 204 Blaga sau salvarea prin stil: arhaism și ortodoxie . . . 209 O cultură națională: ambivalență și multiplicități . . . 211 Capitolul 3 Deruta economică și socială a anilor '30 . 215 Alarma socială . . . . . . . 215 România tuturor forțelor de dreapta . . . . . 220 Carol II joacă și pierde . Capitolul 4 România în război . . . . 235 Costul alianței
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Costul alianței germane . . . . . . 235 România lui Antonescu . . . . . . 242 Războiul cu Germania . . . . . . 243 Capitolul 5-23 August 1944 . . . . 249 PARTEA A IV-A SUPLICIILE SECOLULUI XX Capitolul l Războiul și revoluția . . . . 263 Cucerirea puterii . . . . . . . 269 Cei care fac dreptatea . . . . . . 274 Ordine și ortodoxie revoluționară . . . . . 276 Capitolul 2 Urmașii lui Stalin . . . . 283 Succesele și erorile unei mișcări . . . . . 283 Un proiect integrat prometeic . . . . . 285 în zbuciumul istoriei unei democrații populare . . . 292 Capitolul 3 Frumoșii ani'60 . . . . 301 Un nou avînt sau revoluție instituționalizată? . . . . 301 Timpul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
încă din adolescență, către un scop, un reper, fie ele și religioase. Nu pot, într-un subsidiar concluziv, să nu pun această infimă formă de toleranță, de permisivitate confesională, alături de vizita Papei în România, ca gest civilizat și mărinimos al Ortodoxiei noastre aflată, din nou, pe un început de făgaș normal. Și astăzi, în trecerile mele prin scuarul dintre Mitropolie și Teatru, continuu să văd tineri care au ales haina preoțească și să le urmăresc mișcările, gesturile, mimica, vocea, dintre cele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lui bizară, de cosmonaut pe scoarța Lunii, omul, simbol cald-impasibil al creștinătății, față ușor congestionată, mai degrabă congestia vîrstei decît a emoției: asist la o minune, pînă ieri nesperată. Tot minune, stranie minune, prezența, pe același scaun mobil, a patriarhului ortodoxiei noastre. Frenezia mulțimii cu stegulețe ale Vaticanului. Miraculoasa și calma frenezie a unei nații atît de, în sfîrșit, permisiv-înțeleaptă. Mă pot întoarce fericit la Iași. Să-mi ascut, iar și iar, creionul. 23 iunie Agapa din seara asta e prodigă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
numită azi "tranziție"). Problema cîinilor pe care Primăria Capitalei voia s-o soluționeze, acum 70 de ani, prin ordonanță... de urgență, chestiunea sîrbilor ("de meserie războinici"), eforturile Papei Pius al XI-lea de a încerca o "deschidere", un dialog cu ortodoxia, problema ștrandurilor, stabilimente care, atunci, intrau în conflict cu draconismul Patriarhiei, calitatea apei pe litoral, "Tîrgul cărților", cu remarca atît de actuală că, deși "în criză", standurile sînt burdușite cu noile apariții (ca la recenta " Săptămînă a cărții" de la Teatrul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în U.T.M.! În Băile Harghita sunt șapte-opt vile. Tatăl se ocupa cu vânătoarea, mama servitoare. De unde să aibă contact cu mediul muncitoresc? A fost respins”. Astfel de obiecții nu rămâneau fără replică din partea responsabililor de la Centru, însărcinați cu menținerea „ortodoxiei” politice. În cazul citat, maiorul Dumitru Popescu, șeful Direcției Cadre din D.G.S.P., a replicat: „Unii tovarăși cred că poate fi încadrat un om care s-a înscris în Partid, n-a fost legionar și atâta tot. În această categorie au
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
se poate spune așa, la o tehnică a elaborării și negocierii planurilor de rapturi și divizări teritoriale în virtutea echilibrului de forțe. Marile puteri uzează și de arma ideologică într-o gamă relativ restrânsă, pe primul loc situându-se, în zona ortodoxiei balcanice, religia pentru că dușmanul este unic, „păgân” și neconvertibil. Aceasta a fost, ce-i drept, o puternică armă ideologică, nu însă hotărâtoare, de vreme ce în spatele ei se ascundeau țeluri pământene ușor detectabile. Ludovic al XIV-lea, de pildă, persecuta protestanții din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]