3,729 matches
-
întrebăm pe bunicul care ar fi adevărul. CUM SE FĂCEA ARMATA Ne povestea bunicul cum „se făcea” armata pe timpul său. Soldații se bărbiereau dar purtau mustață. încălțămintea era opinca. în loc de ciorapi se foloseau obiele. Dimineața, în loc de ceai, li se da ostașilor câte 50 grame de țuică. Zicea bunicul: „într-o toamnă căpitanul companiei lor se pregătea să facă nuntă fiicei sale și a aranjat cu majurul de la magazia de alimente ca să-i facă rost de țuică din rația ostașilor. Din această
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
se da ostașilor câte 50 grame de țuică. Zicea bunicul: „într-o toamnă căpitanul companiei lor se pregătea să facă nuntă fiicei sale și a aranjat cu majurul de la magazia de alimente ca să-i facă rost de țuică din rația ostașilor. Din această cauză, cel ce distribuia ț uica dimineața, nu le mai da ostașilor rația obișnuită, ci-i așeza în rând și avea într-o mână o cană cu țuică iar degetul arătător de la cealaltă mână îl îmuia în țuică
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
companiei lor se pregătea să facă nuntă fiicei sale și a aranjat cu majurul de la magazia de alimente ca să-i facă rost de țuică din rația ostașilor. Din această cauză, cel ce distribuia ț uica dimineața, nu le mai da ostașilor rația obișnuită, ci-i așeza în rând și avea într-o mână o cană cu țuică iar degetul arătător de la cealaltă mână îl îmuia în țuică și ungea/uda mustața fiecărui ostaș și așa plecau la câmpul de instrucție. Câteva
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
distribuia ț uica dimineața, nu le mai da ostașilor rația obișnuită, ci-i așeza în rând și avea într-o mână o cană cu țuică iar degetul arătător de la cealaltă mână îl îmuia în țuică și ungea/uda mustața fiecărui ostaș și așa plecau la câmpul de instrucție. Câteva zile ostașii au făcut haz de procedeu, dar după un timp unii dintre ei au raportat neregula. Căpitanul s-a supărat foc și a cerut să fie pedepsiți cei vinovați. Unul dintre
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
obișnuită, ci-i așeza în rând și avea într-o mână o cană cu țuică iar degetul arătător de la cealaltă mână îl îmuia în țuică și ungea/uda mustața fiecărui ostaș și așa plecau la câmpul de instrucție. Câteva zile ostașii au făcut haz de procedeu, dar după un timp unii dintre ei au raportat neregula. Căpitanul s-a supărat foc și a cerut să fie pedepsiți cei vinovați. Unul dintre reclamanți a ajuns la colonel și colonelul a venit în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
toți miros a țuică. Colonelul „a constatat” că raportul reclamantului era fals și a ordonat să fie pedepsită întreaga companie. Și astfel la nunta fiicei căpitanului au petrecut fericiți și majurul și căpitanul și colonelul. Dar zicea bunicul: „de atunci ostașii nu mai poartă mustață”. BUNICUL JANDARM în nopțile lungi de toamnă ale lui decembrie ne povestea mama despre bunicul, despre întâmplările mai deosebite din viața lui. Bunicul a fost jandarm conștiincios și a fost reț inut ca „reangajat”. Pentru conștiinciozitatea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
satul Prunișor. Compania întreagă mergea încolonată ca și cum ar fi mers către câmpul de instrucție. Probabil că ofițerii noștri nu știua care este linia frontului. „Trupa” cu care intram în linia I-a a frontului însă era formată numai din „elevi” ostași neinstruiț i, pentru că alții nu existau atunci, acolo, unde avansau trupele maghiare. Elevii care alcătuiau aceste plutoane abia lucrau la „deprinderea vederii” și la „triunghiul greșelilor”; ei nu făcuseră nici-o tragere cu cartușe de război. în urma companiei veneau câteva care
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
românii se retrăseseră, iar armata pe care o priveam noi în stânga noastră, era a ungurilor. Era ora 13,30-14. Vedeam în stânga arme puse la rastel sau făcute piramidă și oameni dezbrăcați de cămăși făcând plajă. Noi credeam că aceia sunt ostași români, dar ei erau ostași unguri, în repaos. Deci, noi mergeam cu compania încolonată pe plotoane, pe linia de luptă.(?!?ă Cei din stânga noastră (unguriiă priveau către noi dar erau liniștiți. Noi am intrat în pădure, am început să ne
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe care o priveam noi în stânga noastră, era a ungurilor. Era ora 13,30-14. Vedeam în stânga arme puse la rastel sau făcute piramidă și oameni dezbrăcați de cămăși făcând plajă. Noi credeam că aceia sunt ostași români, dar ei erau ostași unguri, în repaos. Deci, noi mergeam cu compania încolonată pe plotoane, pe linia de luptă.(?!?ă Cei din stânga noastră (unguriiă priveau către noi dar erau liniștiți. Noi am intrat în pădure, am început să ne facem gropi, amplasamente pentru mitraliere
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
caii ofițerilor noștri, în marginea pădurii, ca să aduc de acolo carul cu muniție. Am făcut cale întoarsă pe drumul pe care venisem. Din partea ungurilor s-au tras focuri de armă împotriva noastră. Ne-am mirat pentru că știam că acolo sunt ostași români, dar am mers mai departe. A mai venit o rafală asupra noastră, care ne-a obligat să ne ascundem într-o groapă cu mărăcini de pe marginea drumului. Când ieșeam din groapă cineva din partea noastră stângă, a strigat: Fugiți că
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
îndemnul pe care mi l-a dat, îndatorirea la care m-a atenționat, au fost prezente în toată viața pe care am trăit-o până am ajuns să scriu aceste rânduri. La întoarcerea de la examenele din februoarie cu trenul, trei ostași ruși mi-au luat cu forța un aparat de radio pe care căpitanu Drăguș m-a rugat să-l iau de la soția sa care se afla în Râmnicul Vîlcea și să i-l predau la Ineu. La refuzul meu de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
fost în sufletul meu, transcriu aici câteva pagini scrise sub apăsarea sufletească de atunci. ÎNSEMNĂRI ZILNICE Volovăț, 24 aprilie 1950. În Duminica Tomii am slujit Sfânta Liturghie și am predicat în biserica din Volovăț. După amiază au venit la biserică „ostașii Domnului”. Am făcut vecernia și după aceea, o rugăciune către Domnul nostru Iisus Hristos. Cei prezenți au suspinat și au vărsat lacrimi în timpul acestei rugăciuni. Oameni cu sete de trăire duhovnicească. Dar ce folos? Ei nu au și nu știu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
face ? Cum îmi pot ajuta soția și copilul ? Când voi primi salariul ? Cât va trebui să plătesc pentru masă părintelui Vasiliu ? Ce mai rămâne? Sâmbătă, la ora 16 am plecat spre Volovăț. Duminică, după masă m-am întâlnit iarăși cu „ostașii Domnului. Luni pe la orele 10,30 am ieșit în sat. Am găsit o bătrânică ce se chinuia să întindă niște sârmă ghimpată ca gard, pentru a nu-i mai strica vitele semănătura din grădină. I-am ajutat până a terminat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
luat inițiativa ridicării monumentului, propunându-mi mie președinția comitetului. Am luat cu plăcere această sarcină, fiind sigur că voi fi ajutat la îndeplinire de întreaga suflare românească. Scrierile lui Eminescu au folosit mult la dezvoltarea și educația conștiinței naționale a ostașilor, stimulând în cel mai înalt grad mândria națională. În timpul luptelor celor mai grele din războiul pentru întregire înflăcăram ostașii cu faptele de arme de la Rovine, descrise atât de sublim de genialul poet. Influența lui Eminescu asupra educației morale a ostașilor
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fi ajutat la îndeplinire de întreaga suflare românească. Scrierile lui Eminescu au folosit mult la dezvoltarea și educația conștiinței naționale a ostașilor, stimulând în cel mai înalt grad mândria națională. În timpul luptelor celor mai grele din războiul pentru întregire înflăcăram ostașii cu faptele de arme de la Rovine, descrise atât de sublim de genialul poet. Influența lui Eminescu asupra educației morale a ostașilor a fost covârșitoare. Prin semnalul de alarmă profetic dat prin „Doină”: „De la Nistru pân’ la Tisa” Eminescu trasează hotarele
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ostașilor, stimulând în cel mai înalt grad mândria națională. În timpul luptelor celor mai grele din războiul pentru întregire înflăcăram ostașii cu faptele de arme de la Rovine, descrise atât de sublim de genialul poet. Influența lui Eminescu asupra educației morale a ostașilor a fost covârșitoare. Prin semnalul de alarmă profetic dat prin „Doină”: „De la Nistru pân’ la Tisa” Eminescu trasează hotarele de astăzi ale României întregite. El este consacrat ca mare educator și apostol, dascăl de energii și profet al neamului. Ridicându
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
inima românului, bun creștin, iar martirii străbuni trași pe roată se zvârcolesc în gropi și nu au odihnă. Jertfa lor, glas de clopot, să ne fie mereu flacără vie! Am 91 de ani. Drumul lung obosește pe călător. Am fost ostaș în armata Crucii lui Hristos, Legiunea Arhanghelului Mihail. Am purtat cămașa morții pe câmpul de luptă al tranșeelor, în furtunile din munți și în temnițele antihristului. Am urcat, am coborât și iar m-am ridicat. Sufletul mi-i împăcat. Acum
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ceasul când scriu, când visul înălța fruntea mea până la cer, am fost aruncat în groapa cu lei. În pieptul meu, confrate, cu chinul camarazilor mei s-au grămădit torturi și umilințe și strigă din adâncul pivnițelor și grotelor comuniste. Legionarii, ostașii lui Hristos, strigătul, chemare sfântă, cântec de vioară, continuă neîntrerupt pe strune de foc într-o lume împovărată de greul chin al așteptărilor. Am adunat necontenit mireasma cântecului nostru, rănilor noastre, petale de lumină înconjurate cu sârmă ghimpată și turnuri
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de marș, direcția Bisericii Sf. Spiridon. Acolo s-a oficiat o rugăciune pentru pomenirea sufletelor: Ștefan Voievod, Domnul Moldovei, Mihai Viteazul, Mircea, Ion Vodă, Horea, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, Domnul Tudor, Regele Ferdinand și pentru pomenirea tuturor voievozilor și ostașilor care au căzut pe câmpurile de bătaie pentru apărarea pământului românesc contra năvălirilor vrăjmașe. Solemnitatea depunerii jurământului În marș, cântând imnul Legiunii, ne-am întors la cămin. Acolo a avut loc duioasa solemnitate a legământului celor dintâi legionari. Pământul strămoșesc
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
până ici la locul ce se zice Râul Alb... unde am și făcut mare război cu dânșii în luna lui iulie 26, și cu voia lui Dumnezeu au fost biruiți creștinii de către păgâni și au căzut acolo mulțime mare dintre ostașii Moldovei.” (Istoria Românilor de Floru, pag. 184 -185) S-au adus și s-a turnat apoi ȚĂRÂNA de la SARMISEGETUZA (scrisoare) Declarație: „Subsemnații atestăm că în ziua de 17 octombrie 1927 am vizitat săpăturile de la Costești ale cetății Sarmisegetuza și am
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de război și răvășită de secetă și de pierderea provinciilor Bucovina de Nord, Basarabia, Ardealul de Nord și Cadrilaterul, iar „miopul” I. Antonescu aruncă în chinuri și bezna celulelor tineretul naționalist care nu făcea altceva decât că se pregătea ca ostași fideli ai neamului pentru zilele viitoare. Această faptă nedreaptă și păgubitoare pentru viitorul neamului își avea resortul în miopia sa politică și nebunia de a se considera un trimis al Cerului, credea că prin dispariția sa, se pierde neamul românesc
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
diavolească, suntem osândiți, ținuți în afara legii de aceiași dușmani lipsiți de viață sufletescă, corbi care rod din carnea noastră chinuită, pângărind sfintele oseminte ale morților noștri sfinți, oase fărâmate de aprige prigoane sau grele bătălii pe care le-au purtat ostașii crucii cu lupii beznelor, lipsiți de lumina cerului, rătăcitori în noapte ca într-o afundă pădure fără cărări, turmentați de noi cuceriri pământești. Câte crime înfiorătoare, câte răni fără leac au adus Patriei și Neamului, ucigându-i pe legionari și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
durerii, nici examenul bărbăției, nici examenul credinței... nu poate fi legionar.” Deci, cine va parcurge acest material arătat mai sus, placă turnantă, va cunoaște adevărul și lupta noastră dusă sub sceptrul Arhanghelului Mihail, nu sub acuzația de fascism, ci ca ostași ai lui Hristos și fii devotați ai neamului nostru românesc și creștin. Acești fericiți vor abandona imaginea capcană, legionarofobia, cu care ne împresoară comuniștii, neocomuniștii, toți nelegiuiții și semidocții. Nu ei decid asupra noastră ci faptele noastre, istoria și Dumnezeu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
din Ardeal la luptele din Galiția”. Rănit, spitalizat la Sibiu, pleacă la sfârșitul lui aprilie 1915 la București. Colaborează la „Epoca” (rubrica „Vorbește Ardealul”), „Capitala”, „Tribuna” (București). Participă ca ofițer la luptele de la Oituz și Mărășești, e prezent în „Gazeta ostașilor” și în „România” (Iași), se află între fondatorii Ligii Poporului. După război e ales membru al Marelui Sfat Național din Ardeal, în 1919 este deputat de Tulgheș, un an mai târziu devine ministru al Comerțului, Industriei și Lucrărilor Publice, iar
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
Perahim, București, 1969, Trei poeme de dragoste, București, 1970, Poeme, îngr. și pref. Ion Vasile Șerban, București, 1973, Octombrie, îngr. Tamara Gane, București, 1977; N. Maslin, Maiakovski, București, 1951 (în colaborare cu Elena Constantinescu); Aleksandr Tvardovski, Vasili Tiorkin. Carte despre ostaș, cu ilustrații de Perahim, București, 1953; Antologia poeziei bulgare, București, 1956; William Blake, Poeme, București, 1958, Poems and Gravas - Poeme și gravuri, ed. bilingvă, pref. trad., București, 1999; Wladyslaw Broniewski, Versuri alese, București, 1960; Lino Curci, Raport din Cosmos, București
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]