43,895 matches
-
de ce iese abia astăzi în public și dă vina pe altii pentru ceea ce constituia responsabilitatea să de căpătai? Dl Ciorbea renunța la muțenie abia după ce speranțele de a se vedea repus în scaunul de frunte s-au ruinat dramatic. Din păcate, nu-l pot crede nici cât negru sub unghie. De n-ar fi decât nefericită demitere a lui Valerian Stan și tot aș avea dubii în legătură cu moralitatea domniei-sale. Dar nu mi-aș fi închipuit niciodată că un om care afișează
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]
-
cu vestită bătălie a lui Napoleon, e transcrisa după vreun ghid al epocii, fiind terna și chiar plicticoasa (că și descrierea statuilor Vienei, a pinacotecii din Dresda, bătălia de la Austerlitz, descrierea orașului Praga, a Boemiei în genere etc. etc.). Din păcate, memorialul lui Filimon e adesea presărat cu astfel de pagini, sărăcindu-l. Voise autorul să-i sporească, pentru destuii neinițiați ai timpului, dimensiunea informativa? E posibil și poate că îndeplinea, atunci, o reală utilitate. Dar, repet, în toate aceste pagini
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
fost intoxicat zeci de ani cu ideea "sacrificiului călăuzitor". Atît sîrbii cît și rușii au trebuit să se "sacrifice pentru binele altora", să "ajute, să administreze, să apere, să moară, la nevoie, pentru binele celor pe care ii ocroteau". Din păcate și sîrbii și rușii au plătit din greu această misiune mesianic-comunistă. Ei, poporul, dar nu și nomenklatura lor. Destrămarea micului imperiu iugoslav și a marelui imperiu sovietic au prea multe lucruri în comun ca să nu poată fi observată o repetare
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
nerv și verva spirituală care le va stimula starea de creatori de imagini și stări fantastice. Citind-o, descoperi noi și noi premise ca să se transforme într-o piesă eliberată de granițe și conjuncturi, plecată clar pe drumul universalității. Din păcate, Noe..., desi bine scrisă, este tributara contextului geo-politic românesc, obsesiilor naționale și conjuncturale, datate și perimate în multe dintre cazuri (de ex.: deținutul 1201 face aluzie la Recomandarea 1201, lucru ce mi-a scăpat complet din vedere, fișa căzîndu-mi absolut
Noe nu mai are Arcă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17952_a_19277]
-
discipolilor lui Nae Ionescu (Eliade, Cioran, Noica etc.) a rămas la nivelul unui modernism agonic. ăProfetii negativiă, pe care nu i-au asimilat suficient pentru ca să nu se poată despărți de ei într-un mod fecund, le-au pecetluit soarta. Din păcate, poartă cu toții ăsemnul Fiareiă. Căci, înainte de toate, din motive filosofice, ei n-au putut să depășească planul terorii istorice. Ca niște oameni atît de ădesteptiă să adoarmă sub privirea hipnotica a unui magician minor precum Nae Ionescu (ca să nu mai
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
care rezultatele analizelor întreprinse de antemergători fac posibile noi inițiative, care se sprijină pe ele și le înglobează oarecum, într-o formă corectata... Nici un om activ din punct de vedere filosofic, nu se poate dispensa fără sancțiune de aceste instrumente". Păcat că dl. Mircea Flonta nu amintește de sistemul plagiatului practicat de Nae Ionescu, intuit de Rădulescu-Motru, si dovedit, în ultimii ani, prin clasică metodă a așezării textelor pe două coloane, de d-l Alexandru George și d-na Marta Petreu
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
faptul că aceste inestimabile comori ale cantului pianistic, oferite cu greu în actualele condiții ale vieții noastre de concert, găsesc o modestă rezonanță în cugetul, în sensibilitatea marelui public animat în primul rând de atracțiozitatea spectacolelor de sunet și lumină. Păcat.
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
dar poate deveni catastrofal. Problemele lumii de azi nu se mai împiedica în dezlegarea enigmelor de genul "Ștefan cel Mare a fost un sfânt, sau un bezmetic, afemeiat și iresponsabil?" Istoria se evaluează după cu totul alte criterii. Și, din păcate pentru noi, ele nu sunt criteriile spațiului Mioritic, ci criteriile spațiului Schengen! Nu e vina Occidentului că în România o clasă politică iresponsabilă (și, în perspectivă, criminală), cu complicitatea unei populații amorfe, multumindu-se cu firimiturile ce i se aruncă
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
ianuarie... și 15 iunie. Pentru oficialitate acest tip de festivism se adaugă la tot ce se construise în materie de naționalism că diversiune politică în acei ani; cultul poetului decretat poet național". Obiceiul, din anii comunismului, s-a păstrat, din păcate, și astăzi, continuîndu-se a se vorbi în formule liturgice: "luceafărul poeziei românești, arhanghelul, arheul, martirul, sfîntul, pînă și Cristul nostru, suflet din sufletul neamului, trecerea lui în eternitate, rostirea poeziilor nu doar că poezii, ci rugăciuni și, nu arareori, mai
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
săgeți care se pierde împlîntîndu-se în imensitate. Și acum cîteva observații asupra "metafizicii" poetului. Aidoma damnaților, Miron Kiropol excelează în supralicitarea carnalității, biciuite de dorinți, excitate și explozive (fantezia să e debordanta de senzualitate), ca un fel de exhibiționism al păcatului, ca o provocare la îndemînă. Trupul cu pornirile sale orgiastice, atît de echivoce în raport cu transcendență, alcătuiește locul cel mai vulnerabil al ființei care aspiră spre mîntuire: S-a făcut frumoasă această licoare/ Ce s-a prăbușit din cer,/ Sîngele tău
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
în iubirea pentru Roxana. Și, că totul să se îmbine la timp, moare intempestiv bogătanul Ceaur. Roxana ar voi să continuie construcția, dar îl invită să locuiască alături de ea, ca stăpîn al ei și al copiilor ei. Înfricoșat de pericolul păcatului, eroul abandonează totul și se călugărește, dar sperînd că, totuși, catedrală e pe cale de a fi isprăvita și altcineva, măi vrednic, vă sluji în ea. Tema păcatului, atît de frecvență în literatura lui Galaction, a căpătat o înfățișare romanesca. Păpucii
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
alături de ea, ca stăpîn al ei și al copiilor ei. Înfricoșat de pericolul păcatului, eroul abandonează totul și se călugărește, dar sperînd că, totuși, catedrală e pe cale de a fi isprăvita și altcineva, măi vrednic, vă sluji în ea. Tema păcatului, atît de frecvență în literatura lui Galaction, a căpătat o înfățișare romanesca. Păpucii lui Mahmud, din 1932, dovedește, înainte de toate, precipitarea autorului în creația romanesca, anunțînd chiar, la apariția Roxanei, că va căpăta înfățișarea unei trilogii, proiect, din fericire, abandonat
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
de vitejiile evocate, vrea să ucidă și el un turc. Îl găsește într-o magazie, lovit de tifos și-l ucide cu un păr. A doua zi, cînd se trezește din abureala vinului, realizează, ca suflet cucernic ce era, marele păcat (moarte de om) săvîrșit. Găsește trupul ucisului, îl căra, pe spate, în cimitirul românesc, și-l îngroapă în cripta părinților săi. După ce și-a revenit din boală de tifos contractata de la cel ucis, sufletul îi este apăsat și se chinuie
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
se mîngîie cu mîntuirea lui Ibraim de pierzania lui Mahmud." Pentru Ibraim, Savu devensie prietenul său sufletesc și, cum și-a vîndut magazinul, dorește să plece la copiii săi în Turcia, unde Savu să-l însoțească. Acesta, după ce își mărturisește păcatul de acum 15 ani, nu acceptă, deocamdată, propunerea de a pleca în Turcia, el avînd încă de împlinit canonul. Trec alți 15 ani, Savu, tot împlinind canonul, salvează alte două vieți și înfiază cinci copii orfani, dintre care pe patru
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
mea, n-am uitat că șunt creștină și am plîns de multe ori la picioarele duhovnicului meu, înțeleptul părinte Vasile...") Evident, prietenul lui Bobîrcă, ascultînd-o, citează din evanghelia lui Ioan pasajul cu întrebarea lui Iisus "Care dintre voi este fără de păcat să arunce cel dintîi piatră asupra ei". Totul se conciliază tacit și finalul vestește o împăcare dintre dr. Taifun și amantă lui, viitoare soție. Românul e, estetic, un eșec și criticii epocii n-au pregetat să o spună. Pompiliu Constantinescu
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
care conțin aluzii mitice specifice nordului. Pentru că nu deținem în structura colectivă profundă o imagine că aceea a regatului etern din piatră, condus de un rege și o regină de piatră, poemele care transfigurează astfel de imagini își pierd din păcate o parte din rezonanță lor originară. Acest lucru nu se întâmplă cu poemele-tablou, foarte numeroase, prezente în fiecare volum antologat. Ele surprind amănunte de culoare dispuse cu simplitate într-o formă minimala sau gesturi banale desfășurate în secvențe memorabile. Așa
Birgitta Trotzig în româneste by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18016_a_19341]
-
la jovialitatea josnica a existenței, la cinism și nu mai rămîne din ea nimic decît o coloană de scrum că a unui muc aruncat pe jos și care de la un anumit moment s-a consumat singură, - țigară..." * * * "Cel mai mare păcat, păcatul capital, este nerăbdarea. Din cauza lui am fost izgoniți din rai și tot din cauza lui nu ne mai putem întoarce în el." (Kafka). * Nu mai construim Turnul lui Babel..." Noi construim puțul lui Babel". Introspecția abisala. (Tot Kafka, martie 1965
Putzul lui Babel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18028_a_19353]
-
jovialitatea josnica a existenței, la cinism și nu mai rămîne din ea nimic decît o coloană de scrum că a unui muc aruncat pe jos și care de la un anumit moment s-a consumat singură, - țigară..." * * * "Cel mai mare păcat, păcatul capital, este nerăbdarea. Din cauza lui am fost izgoniți din rai și tot din cauza lui nu ne mai putem întoarce în el." (Kafka). * Nu mai construim Turnul lui Babel..." Noi construim puțul lui Babel". Introspecția abisala. (Tot Kafka, martie 1965) * * * "Malraux
Putzul lui Babel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18028_a_19353]
-
de atunci, oarecum în continuare firească a cărții. Iar destinul ulterior al celor mai mulți poate fi dedus, în bună parte, din citirea acestui schimb de scrisori. Mă gîndesc, bineînțeles, la ideile lor și la întruchiparea lor în diverse acțiuni publice. Din păcate, n-am loc să intru în amănunte de acest fel. Aici e multă materie epica, la fel ca și în Epistolar, deși, trebuie spus, cartea nu se citește deloc că un roman - impune pauze de reflecție, pe care lectură cu
Metamorfoza Epistolarului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18032_a_19357]
-
foarte bine reprezentat. După onorabilul remake O crimă perfectă, a venit rîndul lui Psycho să intre în colimator. Mărturisesc de la început că mult mai palpitanta mi s-a părut pledoaria regizorului Gus Van Șanț, decît filmul propriu-zis, care cade în păcatul vulgarizării, în primul rînd prin... colorizare și calc stereotip și nu neapărat prin ambiția cineastului de a apărea și el în același cadru în care - ca de obicei - Hitchcock își "semna" opera printr-o scurtă apariție, Van Șanț discutînd chiar
Trei filme si-o parodie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18041_a_19366]
-
datorită eroinei secundare interpretată cu aplomb și fină ironie de Courtney Cox, ambițioasă și întreprinzătoare reportera tv, dispusă chiar și la o idila în noaptea peisajului montan ca să-și poată continua investigațiile și în pagini de carte, avînd ideea (din păcate neexploatata pînă la capăt) de a-si asezona emisiunea cu imagini în direct de la viitorul loc al crimei. Perseverînd în acest mise en abîme al filmelor în film, dar și al poveștilor despre, poti descoperi pe cont propriu că Robert
Trei filme si-o parodie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18041_a_19366]
-
român. Nu știu de ce ea a fost omisa din traducere, poate că sînt considerente editoriale foarte concrete la mijloc. Dar omisiunea ei s-ar fi cuvenit suplinita printr-o altă postfața sau prefață, făcută de un germanist român, ceea ce din păcate nu s-a întîmplat. Cîteva vorbe frumoase despre Simmel pe coperta cărții, plus datele absolut esențiale despre el nu-i fac neapărat o intrare adecvată în cultura română. Această colecție de eseuri nu a fost concepută întîmplător în forma în
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
asupra celui economic, pentru că oricât ne-am iluziona, nici una din aceste țări nu se poate compara (și nu vor putea să se compare multă vreme) cu Occidentul. Rămân, însă, alte două componente la care, în această competiție, noi suntem, din păcate, corijenți: elementul istoric și elementul civic. Elementul istoric constituie, de-acum, o fatalitate. Ca să fiu cinic, bineînțeles că era de preferat, în vechime, să fi fost ocupați cu toții de Occident, si nu de Asia (fie ea musulmană, fie ortodoxă). Asta
Medalia N.A.T.O., clasa a II-a by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18034_a_19359]
-
Rodica Zafiu În bibliografia lingvistică românească sînt din păcate destul de puține lucrările de sinteză, accesibile, aduse la zi, care să-i asigure cititorului, fără risipă inutilă de timp și energie, familiarizarea cu starea actuală a studiilor dintr-un domeniu. Sintezele sînt greu de făcut, mai ales că, dacă sînt
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
specialiști: amintindu-le romaniștilor că nu pot izola interpretările lor de contextul romanic - si romaniștilor că nu se pot lipsi, în discuția fenomenelor din celelalte limbi romanice, de exemplele oferite de română. Chiar dacă par evidente, aceste condiții nu sînt din păcate totdeauna respectate în cercetările lingvistice.
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]