2,887 matches
-
de a nu mai avea nimic: „Judecățile știi când le pornești, dar nu știi când le oprești”; „Din judecată-n judecată, a rămas fără o postată*”; „Judecătorul, ca osia carului: cum o ungi, nu mai scârțâie”; „Legea, ca pânza de păianjen: tăunul o sparge, iar musca se prinde”; „Mai bună-i o pace, decât o sută de procese”; „Vorba de om sărac nimeni n-o ascultă, fie cât de scumpă” etc.) Nu-i rău fără bine. Viața presupune, Într-adevăr, coexistența
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
blessé. Putem citi aici că „atitudinea consumatorului este Într-adevăr considerată Întotdeauna [de către școala de la Frankfurt] a priori conformă cu ceea ce este prescris În program, iar consumatorul se vede redus la avea libertatea unei muște prinsă Într-o pînză de păianjen”. Pe de altă parte, Într-o perioadă refractară la tragic, este limpede cum acesta, pentru a supraviețui, s-a retras În apartament, acolo unde musca nu face decît să Încarneze condiția postmodernă a zborului. Apartamentul și musca trebuie așadar apreciate
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
noncontradicția. Nu este surprinzător să-l vezi circulînd în toate mediile și desemnînd situații la fel de banale precum încropirea unui carnet de adrese, dezvoltarea unui complex de relații, gruparea filialelor întreprinderilor, distribuirea publicațiilor sau a benzinei, și pînă la pînza de păianjen a Mafiei, în timp ce, pe de altă parte, el servește ca suport la construcții abstracte și îndrăznețe în logica matematică. Astfel, în ce privește rețeaua, e vorba nu atît de un strigăt de triumf cît de un compromis, remediu la angoasele lumii contemporane
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
locul simetriei axiale și, dintr-un alt motiv, suprafața de sus a plăcii, văzută dintr-o galerie situată mai sus, a primit un desen diferit, și anume o hartă aeriană stilizată a Kölnului, arătând întru câtva ca o pânză de păianjen. O placă de vreo nouă metri în diametru, suspendată la o înălțime de șase până la șapte metri deasupra podelei, are un unghi vizual de aproximativ 80°. În loc să invite la o contemplare odihnitoare, dintr-o poziție fixă pe podea, aceasta îi
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
unitate și o structură precizată geometric. De asemenea, ea asigură expansiunii spațiale un centru puternic - iar în cazul perspectivei cu două puncte de fugă, doi astfel de centri - la orizont, cu un sistem centric din care o rețea ca de păianjen de vectori străbate compoziția, marcând locul fiecărei particule a tabloului. Există, firește, o ambiguitate ciudată în ceea ce privește localizarea în spațiu a punctului de fugă. În primul rând, există un punct undeva pe pânză. El formează focarul proiecției optice și, prin urmare
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
puritatea logodnei, peste misterul nunții și flacăra ne taie timpul. Dansăm peste clopote mute,/ în pacea din miezul furtunii,/ dansăm peste inima noastră/ Sub lacrima rece a lunii". "Secțiunea de aur" (1973) cuprinde versuri mai cizelate și mai exterioare: "Mâna păianjenului rece/ un fir de noapte mă petrece;/ mâna oracolului tristă/ mă sfarmă ca pe o ametistă,/ mâna cu degete de fum/ destramă un tâlc ce-i trist acum." Imaginile dantelate în jurul unui singur motiv ne trimit la Desnos. Panteismul, metamorfozările
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
univers propice morții. Adevărul pe care-l caută prin lunga meditație încorporează idei semnificative, apropiate de suferința generată de resimțirea limitării libertății, a închistării și a destinului: "E lumea văruită în somn/ mari păsări se lasă/ pe un fir de păianjen/ cât steaua de subțire/ se întunecă și nu știu dacă tu mai semeni cu tine." În "Cartea de nisip", N. Ioana încearcă un alt portret, după ce în volumul "Monologul alb" nu reușise să spună nimic în plus, portret care amintește
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
viitoare,/ văzduh să nu mai împartă/ Pentru coroana ta moartă/ vânturile albastre să le retragă/ Din căpățâna asta bolnavă,/ Să le înăbușe, cuvânt de cuvânt,/ Stelele depuse la temelia ta pământ". Existența este comentată și într-un fel de fabulă, "Păianjenii", în care "mor de boală ori de moarte bună/ și de căldură uneori, și de frig,/ și câteodată, în pliscul uscat al păsărilor cântătoare". Ideea se complică în poemul "Peștii", în care cei răi și puternici îi supun pe cei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
care să te spânzuri" ("Compunere"). Totul este convenție: râsul, plânsul, iubirea, măști grimasate, mișcate pe o imensă scenă, pe harta în care cele cinci continente realizează "O mișcare de rotație în jurul soarelui/ Și alta în jurul morții". Alteori, pământul, omul, sapa, păianjenii, amoeba, semințele, târâtoarele sunt în călduri, sunt în stare de efervescență. Timpul își face loc, distruge stabilitatea, timpul este cel al trecerii "(Pedeapsa"). Se înregistrează tot ce mișcă: iarba, cuvintele, ceasul, lucrurile, porii înhămați în "Herghelii infinite/ tropăind infinitul" ("Mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
În cele zece ore cât stătuse la tarabă fusesem prima lui clientă și m-a invitat să sărbătorim evenimentul; numărul unu fugise de vreo lună, eu eram atât de singură, mă prinsesem în privirea lui ca într-o pânză de păianjen, cum să-l refuz? Discutam despre negustorii din piață. Deși ar putea părea o pradă ușoară pentru manageri ca noi, școlite pe afară și căutate de head-hunteri, aceștia trebuie tratați cu maximum de atenție. Primitivi cum sunt (dacă vă puteți
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
căci pot duce de la om la om boala grea numită tifos exantematic, de care cu atîta groază scriu ziarele. Boala aceasta vine cu căldură mare, iar pe piele ies niște pete”.1 ) Despre rîie spunea că e provocată de un păianjen minuscul (numit, în jargon științific, „acarianul parazit Sarcoptes scabiei”), care odată pătruns sub piele își face numeroase canale iritante. în anii de școală elementară, începuți după celălalt război, am fost terorizat de posibilitatea de a fi găsit cu păduchi. Mi-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
resturi de mîncări și escremente de pisici, odaia de consumație murdară, gunoi, mesele murdare, cu diferite resturi de mîncăruri pe ele, paharele nespălate și aruncate în dezordine pe tejghea; toate odăile hotelului murdare: praf pe pereți și (pereți) plini cu păianjeni, toate cearșafurle și fețele de perni murdare, pe sub pături nemăturat și diferite resturi de mîncăruri, urină prin oalele de noapte”10). în crîșmele și hotelurile/hanurile din cartiere mizeria era și mai groasă. De altminteri, în acel moment, ea era
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu sandalele moi. Mai apar "duhuri cu suflet de mireazmă, dulci fantasme", purtînd pe corpurile lor diafane lungi pînzării ușoare, ce scînteie în umbră. Altă dată, zîna Dochia, "cu picioarele-i de omăt", trece ușoară, pe un pod, țesut de păianjeni de smarald. Ea cheamă o pasăre măiastră, cu pene de păun, la a cărei cîntare lumea rîde de bucurie. Zîna se urcă într-o luntre, la care se înhamă lebedele. Acestea "spintecă argintul apei". Zîna, fiind culcată pe jumătate, visează
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ei obiectuală formează, spre exemplu, un demonic schelet exterior: trupul-carapace este marele despărțitor, marele separator ("nesimțitorul trup ca o carapace mă ascundea de binecuvântătoarea-binecuvântare cerească" Moarte curată), la fel cum casa, ascunsă de regulă sub un înveliș de pânze de păianjen, nu apare niciodată ca spațiul protector bachelardian. În aceste condiții, spiritul tentat de libertate al artistului nu are decât speranța supraviețuirii (firește, ipotetice) prin creație. Dacă un cititor funciar optimist ține cu tot dinadinsul să caute undeva în carte lumina
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
scrie fratele Atichin" (V. Celălalt Kiril). "Celălalt Ferapont seamănă pe jumătate cu mine, pe jumătate cu primul frate Ferapont. Pe spate are o pereche de aripi și-o cruce care-l apasă greu înăuntru. Poartă barbă și seamănă cu un păianjen. El stă și transcrie tot ce a scris Atichin. El transcrie în aur psaltirea. După ce scrie o pagină, îi dă foc la opaiț, iar cenușa o presară pe trupul lui Lazăr. Pe rănile celuilalt Lazăr" (VII. Celălalt Ferapont); "Dedesubtul celuilalt
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
vară: "cu tălpile în lutul bucătăriei de vară/ ne-am afundat copilăria în curtea lucreției/ în mijlocul ierbii vasile priponea fulgerele/ scăpate de cerul rupt din omăt/ iar noi țeseam din coada minodorei/ vioară și țambal/ și cântam în cerdacul cu păianjeni/ greierii noaptea se ascundeau/ în găurile de șarpe/ și căutau ouă să își ascută glasul// (...)// până când a venit toamna/ și au căzut frunzele prin praful verii/ și ne-am dus toți în curtea bisericii/ să numărăm cruci/ până când a venit
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
un înger/aruncă petarde: Poc! Poc! Poc!/ Pe piept are tatuată bomba atomică./ O parte a mulțimii aplaudă./ O parte hulește./ O parte își înnoadă șireturile./ O parte fumează pur și simplu,/ O parte consemnează/ reacția părților// Mii milioane de păianjeni/ veghează / panorama". Aceasta e, fără nici o îndoială, înfățișarea unui univers al îngemănărilor de contrarii; pe orizontala exteriorității (largi) și pe verticala interiorității (profunde) totul îi apare, astfel, poetului ca un furnicar amețitor în care conviețuiesc, aici dizarmonic ori chiar haotic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pe orizontala exteriorității (largi) și pe verticala interiorității (profunde) totul îi apare, astfel, poetului ca un furnicar amețitor în care conviețuiesc, aici dizarmonic ori chiar haotic, oameni și câini, obiecte și păsări, sunete și culori; sub ochii de Argus ai păianjenilor, bizari judecători ai Morții neiertătoare, actantul central, un înger pe acoperiș(ul fierbinte?), își dezvăluie pornirile ucigașe, distrugând cu voluptate noua grădină a desfătărilor perverse, rod al unei puteri nu mai puțin malefice. Din acest punct de vedere, demersul poetic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
tîrăște, tot ceea ce se infiltrează, tot ceea ce se pitește. Se adună și tot ceea ce este lunecos și vîscos, tot cea ce este văzut murdar și nesănătos: șarpele, șobolanul, lipitoarea, caracatița... În centrul acestei colcăieli respingătoare, agil, negru, vorace și păros, păianjenul pare a fi imaginea simbolică cea mai importantă: extrem de răbdător, el întinde curse, își învelește victima în firele sale, o înghite încetul cu încetul. "Ce frumos spectacol, nu-i așa, spune rîzînd unul dintre cei mai importanți eroi iezuiți aduși
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
la nivelul unității". În eseul său despre reprezentările caracatiței, Roger Caillois arată, foarte bine, că există o înrudire ce unește în imaginar monștrii ce sug sîngele: caracatița cu tentaculele și ventuzele sale face parte din același univers mitic ca și păianjenul și vampirul" (R. Caillois, Caracatița, Paris, La Table Ronde, 1973). Este evidențiată, fiind legată de memorie, de murdărie, obsesia sîngelui. Acest sînge, scrie Edgar Poe citat de Durand, acest cuvînt suprem, acest cuvînt-rege, atît de misterios, plin de suferință și
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
povestiri au depins de dispunerea locurilor în care s-au petrecut, este absolut necesar să oferim o descriere minuțioasă, fără de care deznodămîntul ar fi dificil de înțeles. EXERCIȚIUL A.5. De asemenea, este posibil să alegem o temă-titlu unică (aici "păianjenul") și diferitele realizări textuale. De exemplu, un articol extras din Grande Encyclopédie Larousse (text A) și două texte literare, respectiv narativ (o nuvelă fantastică de H. Heinz Ewers intitulată "L'araignée" (Păianjenul) în Anthologie du fantastique, Gallimard, 1966, textul B
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este posibil să alegem o temă-titlu unică (aici "păianjenul") și diferitele realizări textuale. De exemplu, un articol extras din Grande Encyclopédie Larousse (text A) și două texte literare, respectiv narativ (o nuvelă fantastică de H. Heinz Ewers intitulată "L'araignée" (Păianjenul) în Anthologie du fantastique, Gallimard, 1966, textul B) și poetică (poem de F. Ponge extras din Recueil, Pièces, Poésie-Gallimard) intitulat de asemenea "L'araignée" (Păianjenul), (textul C); a se vedea "La nouvelle araignée" (Noul păianjen). Din lipsă de spațiu ne
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
două texte literare, respectiv narativ (o nuvelă fantastică de H. Heinz Ewers intitulată "L'araignée" (Păianjenul) în Anthologie du fantastique, Gallimard, 1966, textul B) și poetică (poem de F. Ponge extras din Recueil, Pièces, Poésie-Gallimard) intitulat de asemenea "L'araignée" (Păianjenul), (textul C); a se vedea "La nouvelle araignée" (Noul păianjen). Din lipsă de spațiu ne este, bineînțeles, imposibil să redăm în întregime aceste texte. Pentru a coordona lectura acestor texte, putem cere să le clasăm în funcție de importanța acordată, de exemplu
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Heinz Ewers intitulată "L'araignée" (Păianjenul) în Anthologie du fantastique, Gallimard, 1966, textul B) și poetică (poem de F. Ponge extras din Recueil, Pièces, Poésie-Gallimard) intitulat de asemenea "L'araignée" (Păianjenul), (textul C); a se vedea "La nouvelle araignée" (Noul păianjen). Din lipsă de spațiu ne este, bineînțeles, imposibil să redăm în întregime aceste texte. Pentru a coordona lectura acestor texte, putem cere să le clasăm în funcție de importanța acordată, de exemplu: a) aspectualizării și tematizării; b) asimilării și transferurilor izotopice; c
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
orientate în jos; la Labidognate bazele celicerelor sînt verticale și acele, orientate spre un plan simetric, se întîlnesc, închizîndu-se. Ochii simpli, sau ocelle șase sau opt în general se află deasupra capului; numărul și dispunerea lor este simetrică. În comportamentul Păianjenilor, rolul lor este destul de limitat, atît pe timp de zi, cît și noaptea. Universul senzorial al acestor Antropode este dominat de simțul olfactiv ei pot să emită, dar și să detecteze mirosuri dar mai ales de cel tactil: corpul și
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]