2,791 matches
-
reptile cu specii de: ivoraș-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata", specie aflată pe lista roșie a IUCN), broască roșie de munte ("Rana temporaria"), triton cu creastă ("Triturus vulgaris"), șarpe de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara") și păianjeni cu specii de "Pardosa amentata", "Trochosa terricola", "Pirata hygrophilus" și "Tetragnatha montana". Flora este reprezentată de plante cu specii de: peștișoară ("Salvinia natans"), o specie rară de mușchi ("Drepanocladus vernicosus"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), pipirigul-cerbilor ("Scheuchzeria palustris"), buzișor ("Corallorhiza trifida
Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI) () [Corola-website/Science/330331_a_331660]
-
ul ("haemagioma") reprezintă o dilatare a vaselor de sânge și în condiții normale este inofensiv. ul este o pată violacee care are o constituție plată, proeminentă, rotundă sau de forma pânzei de păianjen și poate apărea pe piele sau mucoasă. Este cauzat de dilatarea cavernoasă sau uniformă a vaselor de sânge care aparțin pielii. Vasul de sânge care suferă modificarea poate fi de orice fel: arteră, venă sau capilară. Mai este numit și
Hemangiom () [Corola-website/Science/329257_a_330586]
-
ce reprezintă o dilatare a capilarelor și se aseamănă cu un semn din naștere. Este o pată proeminentă de mărimea unui bob de mei, de culoare roșie aprinsă, plată și care conține spre margine prelungiri care aduc a pânză de păianjen. Este frecvent la vârstă înaintată. Poate apărea după vârsta de 20 de ani fiind frecvent la sexul masculin. Este o bășică plină cu sânge, de mărimea unui bob de mei sau de mazăre și se întâlnește rar. Poate avea origine
Hemangiom () [Corola-website/Science/329257_a_330586]
-
de mazăre și se întâlnește rar. Poate avea origine ereditară dar poate fi cauzată și de anomaliile de dezvoltare a unor țesuturi, modificări în timpul sarcinii sau afecțiuni hepatice. De cele mai multe ori cauza hemangiomului este necunoscută. Hemangiomul de tip Pânză de păianjen se poate vindeca prin tratament cu laser, iar cel cavernos cu radiații roentgen(embolizarea vaselor de sânge). Celelalte tipuri se retrag de la sine, iar în cazul semnelor din naștere se poate apela la unguente cosmetice.
Hemangiom () [Corola-website/Science/329257_a_330586]
-
mușchi, la poalele copacilor, în scorburi, vizuini sau sub pietre. Hrana brotăcelului constă din diferite insecte și larvele lor (coleoptere, diptere), predominând formele zburătoare, pe care le prinde printr-un salt, cu ajutorul limbii sale protractile și lipicioase. Consumă și arahnide (păianjeni) și acarieni. Are ca dușmani păsările răpitoare și șerpii. Reproducerea brotăcelului are loc în aprilie-iunie în apă, unde el este un foarte bun înotător. În această perioadă masculii intră în apă; femelele îi urmează mai târziu și pentru o perioadă
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
iar picioarele lungi. Este aproape incapabil să zboare din cauza penelor sale moi, însă aleargă bine. Duce o viață diurnă, noaptea stând ascuns în arbori. Scoate sunete ascuțite, care se aud de la distanță. Se hrănește cu larvele nevertebratelor, viermi, melci, amfipode, păianjeni, diverse insecte (chilopode, ortoptere, blatodee, diplopode, coleoptere) și șopârle. Ponta conține doar un singur ou pe an, de mărimea celui de găină. Această specie a fost descoperită de Verreaux și Des Murs în 1860; în prezent este pe cale de dispariție
Kagu () [Corola-website/Science/331910_a_333239]
-
mărului. De exemplu, "Trichogramma evanescens" parazitează pe ouăle dăunătorilor culturilor de varză, porumb, mazăre, tomate, sfeclă etc. Dipterele din familia Culicidae sunt reprezentați de speciile Aedes vexans, Ochlerotatus annulipes, Dahliana geniculata, Culex modestus etc. Arahnofauna este reprezentată în special de păianjeni și acarieni. Printre păianjeni se întâlnesc specii vagabonde și țesători. Cele mai numeroase forme țesătoare sunt păianjenii din familia Lyniphidae ("Erigone atra", "Linyphia hortensis", "Linyphia triangularis", "Neriene montana"), care țes pânze orizontale, fiind urmați de reprezentanții "Parasteatoda lunata", "Steatoda bipunctata
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
evanescens" parazitează pe ouăle dăunătorilor culturilor de varză, porumb, mazăre, tomate, sfeclă etc. Dipterele din familia Culicidae sunt reprezentați de speciile Aedes vexans, Ochlerotatus annulipes, Dahliana geniculata, Culex modestus etc. Arahnofauna este reprezentată în special de păianjeni și acarieni. Printre păianjeni se întâlnesc specii vagabonde și țesători. Cele mai numeroase forme țesătoare sunt păianjenii din familia Lyniphidae ("Erigone atra", "Linyphia hortensis", "Linyphia triangularis", "Neriene montana"), care țes pânze orizontale, fiind urmați de reprezentanții "Parasteatoda lunata", "Steatoda bipunctata", "Theridion varians", "Enoplognatha ovata
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
Dipterele din familia Culicidae sunt reprezentați de speciile Aedes vexans, Ochlerotatus annulipes, Dahliana geniculata, Culex modestus etc. Arahnofauna este reprezentată în special de păianjeni și acarieni. Printre păianjeni se întâlnesc specii vagabonde și țesători. Cele mai numeroase forme țesătoare sunt păianjenii din familia Lyniphidae ("Erigone atra", "Linyphia hortensis", "Linyphia triangularis", "Neriene montana"), care țes pânze orizontale, fiind urmați de reprezentanții "Parasteatoda lunata", "Steatoda bipunctata", "Theridion varians", "Enoplognatha ovata" cu pânze spațiale haotice. Printre țesători se remarcă și păianjenul viespe ("Argiope bruennichi
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
forme țesătoare sunt păianjenii din familia Lyniphidae ("Erigone atra", "Linyphia hortensis", "Linyphia triangularis", "Neriene montana"), care țes pânze orizontale, fiind urmați de reprezentanții "Parasteatoda lunata", "Steatoda bipunctata", "Theridion varians", "Enoplognatha ovata" cu pânze spațiale haotice. Printre țesători se remarcă și păianjenul viespe ("Argiope bruennichi"), păianjenul de casă ("Tegenaria domestica") cu pânze conice din familia Agelenidae și păianjenul cu cruce ("Araneus diadematus") din Araneidae cu pânză circulară. De obicei, țesători își țes pânzele printre ierburi, arbuști. Formele vagabonde de asemenea sunt variate
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
din familia Lyniphidae ("Erigone atra", "Linyphia hortensis", "Linyphia triangularis", "Neriene montana"), care țes pânze orizontale, fiind urmați de reprezentanții "Parasteatoda lunata", "Steatoda bipunctata", "Theridion varians", "Enoplognatha ovata" cu pânze spațiale haotice. Printre țesători se remarcă și păianjenul viespe ("Argiope bruennichi"), păianjenul de casă ("Tegenaria domestica") cu pânze conice din familia Agelenidae și păianjenul cu cruce ("Araneus diadematus") din Araneidae cu pânză circulară. De obicei, țesători își țes pânzele printre ierburi, arbuști. Formele vagabonde de asemenea sunt variate, diversitate înaltă prezintă familii
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
țes pânze orizontale, fiind urmați de reprezentanții "Parasteatoda lunata", "Steatoda bipunctata", "Theridion varians", "Enoplognatha ovata" cu pânze spațiale haotice. Printre țesători se remarcă și păianjenul viespe ("Argiope bruennichi"), păianjenul de casă ("Tegenaria domestica") cu pânze conice din familia Agelenidae și păianjenul cu cruce ("Araneus diadematus") din Araneidae cu pânză circulară. De obicei, țesători își țes pânzele printre ierburi, arbuști. Formele vagabonde de asemenea sunt variate, diversitate înaltă prezintă familii păianjenilor săritor (Salticidae) ("Salticus scenicus", "Siticus terebratus", "Marpissa muscosa", "Evarcha arcuata", "Heliophanus
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
de casă ("Tegenaria domestica") cu pânze conice din familia Agelenidae și păianjenul cu cruce ("Araneus diadematus") din Araneidae cu pânză circulară. De obicei, țesători își țes pânzele printre ierburi, arbuști. Formele vagabonde de asemenea sunt variate, diversitate înaltă prezintă familii păianjenilor săritor (Salticidae) ("Salticus scenicus", "Siticus terebratus", "Marpissa muscosa", "Evarcha arcuata", "Heliophanus cupreus") care vânează prada cu ajutorul săriturilor realizate chiar și de pe suprafețe verticale, asigurându-se inițial cu un fir de mătase. La fel de reprezentativi sunt și păianjenii carb din Thomisidae ("Xysticus
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
diversitate înaltă prezintă familii păianjenilor săritor (Salticidae) ("Salticus scenicus", "Siticus terebratus", "Marpissa muscosa", "Evarcha arcuata", "Heliophanus cupreus") care vânează prada cu ajutorul săriturilor realizate chiar și de pe suprafețe verticale, asigurându-se inițial cu un fir de mătase. La fel de reprezentativi sunt și păianjenii carb din Thomisidae ("Xysticus cristatus", "Ozyptila atomaria", "Diaea dorsata"), păianjenii lupi din Lycosidae ("Alopecosa cuneata", "Pardosa paludicola", "Pardosa palustris", "Trochosa ruricola"). Aceste familii au câte un reprezentat care pot fi evidențiați - "Misunema vatia" (Thomosidae) își poate schimba culoarea corpului din
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
terebratus", "Marpissa muscosa", "Evarcha arcuata", "Heliophanus cupreus") care vânează prada cu ajutorul săriturilor realizate chiar și de pe suprafețe verticale, asigurându-se inițial cu un fir de mătase. La fel de reprezentativi sunt și păianjenii carb din Thomisidae ("Xysticus cristatus", "Ozyptila atomaria", "Diaea dorsata"), păianjenii lupi din Lycosidae ("Alopecosa cuneata", "Pardosa paludicola", "Pardosa palustris", "Trochosa ruricola"). Aceste familii au câte un reprezentat care pot fi evidențiați - "Misunema vatia" (Thomosidae) își poate schimba culoarea corpului din alb în galben și invers, iar "Lycosa singoriensis" (Lycosidae) este
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
Alopecosa cuneata", "Pardosa paludicola", "Pardosa palustris", "Trochosa ruricola"). Aceste familii au câte un reprezentat care pot fi evidențiați - "Misunema vatia" (Thomosidae) își poate schimba culoarea corpului din alb în galben și invers, iar "Lycosa singoriensis" (Lycosidae) este cel mai mare păianjen din raza orașului ajungând până la 3,5 cm lungime. Păianjenii enumerați vânează prada din ambuscadă și nu folosesc pânze speciale. În locuințele umane sunt răspândite așa specii ca: "Pholcus phalangioides", "Holocnemus pluchei", pânza cărora se acumulează, "Dysdera crocata" etc. Se
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
au câte un reprezentat care pot fi evidențiați - "Misunema vatia" (Thomosidae) își poate schimba culoarea corpului din alb în galben și invers, iar "Lycosa singoriensis" (Lycosidae) este cel mai mare păianjen din raza orașului ajungând până la 3,5 cm lungime. Păianjenii enumerați vânează prada din ambuscadă și nu folosesc pânze speciale. În locuințele umane sunt răspândite așa specii ca: "Pholcus phalangioides", "Holocnemus pluchei", pânza cărora se acumulează, "Dysdera crocata" etc. Se cunosc și specii care habitează în bazine acvatice: "Dolomedes fimbriatus
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
Reptile și amfibieni: gușter ("Lacerta viridis"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broască roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"); Nevertebrate (gândaci, păianjeni, fluturi, molii): rădașca ("Lucanus cervus"), cosaș de stepă ("Saga pedo"), un păianjen din specia Hogna radiata; precum și mai multe specii de fluturi și molii; printre care: "Aedia leucomelas, Argynnis pandora, Brenthis daphne, Brenthis hecate, Calymma communimacula, Catocala hymenaea, Catocala promissa
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
de uscat ("Salamandra salamandra"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broască roșie de pădure ("Rana dalmatina"), broască râioasă brună ("Bufo bufo"); Nevertebrate (gândaci, păianjeni, fluturi, molii): rădașca ("Lucanus cervus"), cosaș de stepă ("Saga pedo"), un păianjen din specia Hogna radiata; precum și mai multe specii de fluturi și molii; printre care: "Aedia leucomelas, Argynnis pandora, Brenthis daphne, Brenthis hecate, Calymma communimacula, Catocala hymenaea, Catocala promissa, Catocala puerpera, Chelis maculosa, Chrysodeixis chalcites, Colias erate, Cucullia fraterna, Cucullia tanaceti
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
auzise anterior numai că avea o mărime de a șaisprezecea parte dintr-un țol. Imediat se uită pe geam și vede dihania, arătându-i-o protagonistului. „Monstrul” era doar o insectă mică, care urca pe un fir de pânză de păianjen și, din cauza apropierii de ochi, crea o iluzie optică că ar avea o dimensiune disproporționată. "Sfinxul" a fost publicată în ianuarie 1846 în revista "Arthur's Ladies' Magazine". Prima traducere în limba română a fost realizată de Ion Vinea și
Sfinxul (povestire) () [Corola-website/Science/334176_a_335505]
-
din cauza promiscuității, poate și să procure avantaje pentru supraviețuirea hibernală. Marmota este "cecotrofă", adică ea își digeră de două ori alimentele ingerându-și unele din propriile balegi / "crotine". Marmotele alpine se hrănesc cu vegetale erbacee, semințe și mici nevertebrate (insecte, păianjeni, viermi). Ele preferă mlădițe fragede și își țin hrana cu membrele anterioare. Împerecherea marmotelor are loc în aprilie - mai, aproape imediat după ce acestea apar la suprafața pământului după hibernare. Uneori împerecherea are loc probabil și până la ieșirea lor din galeriile
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
mari, se împart în grupuri mai mici. Masculii stabilesc o ierarhie prin luptă; cei mai puternici masculi domină și conduc grupul. Magoții sunt omnivori. Ei se hrănesc cu fructe, frunze, ierburi, muguri și rădăcini, dar, de asemenea, și cu insecte, păianjeni sau scorpioni. În lunile reci de iarnă o parte importantă a hranei sunt scoarța și acele de copac. În primul rând, femelele se împerechează cu masculi de rang superior. Nu există nici un anumit sezon de reproducere; acest lucru depinde de
Magot () [Corola-website/Science/334379_a_335708]
-
și de iernare. Se hrănesc în principal cu rozătoare mici, mai ales cu șoareci de câmp ("Microtus") și lemingi ("Dicrostonyx", "Lemmus"). Se hrănesc și cu păsări (porumbei de pădure, presuri, potârnichi, mai ales cele bolnave), alte vertebrate, inclusiv pești, insecte, păianjeni și hoituri (pasări moarte etc.), mai ales când hrana principală (rozătoarele) este limitată. Vânează ziua, ocazional în amurg. Planează jos sau zboară pe loc pentru a observa prada, ori se așază în locuri puțin mai înălțate, de unde pândește rozătoarele. Sunt
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
la Răscruce 12. Majordomul Negru OVA-uri: 1. Ciel în Țara Minunilor - Partea 1 2. Bine ați venit la Phantomhive 3. Realizarea Black Butler 2 4. Ciel în Țara Minunilor - Partea 2 5. Povestea lui Will, Zeul Morții 6. Intenția Păianjenului Episoade: 1. Majordomul său, dându-se în spectacol 2. Majordomul Său, pe scenă 3. Majordomul Său, angajat 4. Majordomul Său, un coleg de muncă 5. Majordomul Său, zboară 6. Majordomul Său, negociator 7. Majordomul Său, purtând de grijă 8. Majordomul
Lista episoadelor din anime-uri () [Corola-website/Science/335644_a_336973]
-
1969 a fost reabilitat și numit din nou cercetător principal. A întocmit o numeroasă colecție de exemplare de amfibieni și reptile, care a fost transferată la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. s-a ocupat și de sistematica "Araneae" (Păianjenii). A tradus operele lui Charles Darwin și a colaborat cu scenariști, în calitate de consultant științific, la filme de scurt metraj, având o temeinică pregătire filozofică și cunoscând mai multe limbi (română, engleză, franceză, germană). Între anii 1950-1987, a publicat peste 80
Ion E. Fuhn () [Corola-website/Science/332047_a_333376]