4,413 matches
-
de clișee verbale de proveniență rustică, „idealul“ de iubire pronunțat teluric, definirea în registrul derizoriului (guraliv și de nimic) subliniază antiteza romantică dintre Cătălin și Hyperion. Deși cuprinsă încă de nostalgia iubirii ideale pentru luceafăr, Cătălina învață lecția de iubire pământească a celui deo seamă cu ea (omonimia prenumelor subliniază apartenența la aceeași lume a „devenirii întru devenire“). Cea dea treia parte (strofele 65-85, în care se asociază pastelul cosmic și poemul cosmogonic, elegia și meditația filozofică) este centrată asupra planului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
înscrisă întotdeauna în definiția catolicității. De exemplu, Sfântul Chiril al Ierusalimului (†386) preciza că: „Biserica se numește catolică pentru că este în toată lumea, până la marginile pământului, pentru că învață desăvârșit toate dogmele necesare cunoștinței oamenilor despre lucrurile văzute și nevăzute, cerești și pământești..., pentru că îngrijește și vindecă tot felul de păcate săvârșite de trup și suflet și pentru că în ea sunt tot felul de virtuți în fapte și în cuvinte și în felurite daruri duhovnicești”. La rândul său, Sfântul Ioan Gură de Aur
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a se fixa bine pe această cale, fuge înapoi. Mintea este foarte mobilă, adevăr exprimat de Scriptură, însă și de inimă. De noi atârnă statornicia inimii în bine, urcările, adică gândurile care duc la Dumnezeu sau coborârile, adică toate cele pământești și trupești. Războiul cu duhurile și cu patimile poate fi dus, după spusele părintelui Serenus, folosindu-ne de câteva arme: credința, platoșa dragostei și coiful nădejdii mântuirii. Cu referire directă la diavol și la ispite, Serenus precizează că oamenii sunt
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Bolile rațiunii sunt: slava deșartă, înălțarea orgolioasă sau mândria, prezumția, cearta și erezia. Bolile voinței sunt: furia, nerăbdarea, tristețea, trândăvia, micimea de suflet, cruzimea, lașitatea și nerăbdarea. Bolile sensibilității sau sentimentului sunt: lăcomia, desfrânarea, arghirofilia, avariția și poftele vătămătoare și pământești. Rațiunea atinsă de aceste maladii poate fi tratată de dreapta judecată a discernământului și prin virtutea umilinței (cap. 15-16). Aceată luptă continuă a pustnicului, această încordare extraordinară trebuie întreruptă de ,,acel plăcut răgaz de odihnă și omenie” care, de obicei
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Convorbirea duhovnicească XXI). 2. Contemplația. Contemplația este curăția inimii în acțiune, centrată pe Hristos și spațiul dintre scopul prezent și sfârșitul ceresc. În Cartea a V-a Așezămintelor duhovnicești, Cassian afirmă teza sa fundamentală: contemplația este o depășire a marginilor pământești legate de moarte și o pregustare a cerului. Cel care primește toate lucrurile prezente ca fiind pieritoare și își fixează neclintit privirea minții asupra a ceea ce e nemișcat și veșnic, acela contemplă fericirea vieții viitoare fiind încă în trup. Columba
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în teologia monahală a lui Cassian. Temele majore prezente în scrierile sale sunt legate de fericire precum: curăția inimii, curăția vieții și a inimii, castitatea, singurătatea și liniștea îngerească a anahoretului”. Acest fel de fericire poate începe din viața aceasta pământească, însă ajunge la împlinire doar în cer. La Cassian se estompează uneori granița dintre fericirea cerească a vieții viitoare și fericirea contemplativă posibil de atins în această viață. Contemplația din această viață este asemănare a fericirii desăvârșite și eterne din
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
trăită, mai mult decât în structurile și disciplinele ei ascetice. Născut în epoca triumfului credinței creștine după încetarea prigoanelor și primirea ei ca religie de stat, adică într-o epocă în care împărăția cerească trebuia să urmeze eonului lumesc și pământesc, Sfântul Cassian a pledat prin viața și prin întreaga sa activitate pentru valoarea supremă a vieții pustnicești, ca mijloc de înfrângere a vieții păcătoase, prin depărtarea de lume, și unirea cu Ziditorul a toate prin asceză și contemplare. Așa a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Cassian folosește de mai bine de 60 de ori cuvântul fericire și-i atribuie în general sensul de răsplată ultimă. Fericirea are o orientare eshatologică în teologia monahală a lui Cassian.Acest fel de fericire poate începe din viața aceasta pământească, însă ajunge la împlinire doar în cer. Castitatea devine, la Cassian, simbol al curăției inimii, posibilă doar ca dovadă a lucrării harului lui Dumnezeu în om, și nu în urma unei hotărâri ascetice. În pasajele în care tratează faptele castității, Cassian
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
bărbați plini de căldură și minunați prin blândețea purtării. Că lucrul stă așa, eu îl știu nu numai printr-o cunoaștere din naștere, ci mi l-a arătat și experiența. Se cunoaște că acolo (în Scythia Minor), într-o comunitate pământească deschisă (exposita terrana congregatione), am fost renăscut cu harul lui Dumnezeu prin Taina Botezului și am fost învrednicit să văd viața cerească în trup fragil a Prea Fericiților Părinți, cu care acea regiune se slăvește ca de o rodie duhovnicească
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
numai la durata unui singur an cade. O altă observație se poate face cu privire la data sărbătoririi Crăciunului. Faptul că, în vechime, răsăritenii o considerau la 6 ianuarie, iar apusenii la 25 decembrie, reflectă armonia unor reguli de comput. Cum vieții pământești a Mântuitorului i se atribuie desăvârșirea printr-un număr rotund de ani, socotindu-se nouă luni de la 25 martie, se obține ziua de 25 decembrie și 6 ianuarie, când se pornește de la 6 aprilie. Din punct de vedere la cronologiei
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
este un partid laic, aconfesional, de inspirație creștină, nu "partidul catolicilor" (...). Credința religioasă este deasupra opțiunilor noastre; ea poate sta la baza acestora, ea este, de asemenea, după părerea mea, o condiție decisivă, dar politica, arta de a guverna lucrurile pămîntești are stilul său propriu (...). Cu siguranță nu putem rămîne insensibili la viața Bisericii. Un partid de catolici cum ar fi Democrația creștină trebuie să reflecteze asupra evenimentelor culturale și istorice importante care se numesc Pacem in terris și Populorum progressio
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
ar fi Tată, ar fi un Dumnezeu lipsit de iubire, de comuniune. Iar dacă ar fi silit să facă ceva, n-ar fi atotputernic, n-ar fi liber. Dacă n-ar exista un Tată ceresc, n-ar exista nici tați pământești, care reprezintă tot ce e mai înalt între oameni. Un Dumnezeu care n-ar fi Tată ar fi o esență panteistă, n-ar indica proprietatea Lui de Dumnezeu liber și iubitor, de adevărat Dumnezeu. (n. s. 1927, p. 1023) 14
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
desigur acest văzduh foarte subțire, totuși nu trebuie să le socotim cu totul netrupești. Ele au un corp în care sălășluiesc, dar cu mult mai fin decât sunt corpurile noastre, potrivit învățăturii apostolului care spune: Și trupuri cerești și trupuri pământești. Și de asemenea: Este semănat trup animal, se înalță trup spiritual. Din acestea se înțelege limpede că nu există nimic fără trup, în afară de Dumnezeu singur și că de aceea numai El poate pătrunde în toate cele spirituale și intelectuale, pentru că
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
234) 58 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Hristos, prin răstignire, nu este înălțat numai fizic pe cruce, ci și spiritual. Căci Se înalță prin aceasta la suprema iubire de oameni și la predarea Lui ca om lui Dumnezeu. Prin renunțarea la viața pământească, dăruindu-Se lui Dumnezeu pentru oameni, Se unește la maximum cu Dumnezeu și cu oamenii, sau Se unește cu Dumnezeu, având alături și pe oamenii care se vor uni cu El. Înălțarea pe cruce e începutul înălțării ca om la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Pr. Stăniloae: Ei judecau trupește, nu vedeau cele spirituale. Căci nu vedeau pe Hristos decât ca om și nu puteau sesiza adâncimile Lui dumnezeiești. (n. s. 1483, p. 780) 60 cap o cunună de spini, care e semn al împărăției pământești. Iar cu mantia de purpură L-au îmbrăcat ca semn al porfirei regale, dar și ca pricină de batjocură, căci veneau către El, zicând: Bucură-Te, regele iudeilor. Am aflat că unora le place să spună despre cununa de spini
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cu alții”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la Psalmul VII, V, în PSB, vol. 17, p. 198) 75 „Socot, însă, că nu vom fi judecați la fel toți cei care am luat de la Dreptul Judecător trupul acesta pământesc, pentru că cele ce vin din afară peste fiecare din noi, care sunt foarte mult diferite, fac să se schimbe judecata. Că păcatele sau ne sunt grele când le facem cu propria noastră voie sau ne sunt ușoare când săvârșirea lor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Ps. 96, 3; Lc. 16, 26; Mt. 25, 39; Mc. 9, 43). Și pe deasupra frica va atârna din văzduh peste toți care așteaptă sfârșitul. Iar îngerii mâniei vor răspândi foc, gata spre pedepsirea a toată fărădelegea. Pe lângă aceștia toată zidirea pământească și cerească, cea din îngeri și din Puterile mai presus de îngeri și cea din oameni va sta de față așteptând cu cutremur arătarea înfricoșătoare a judecății dumnezeiești. În fața tuturor se vor citi faptele noastre ale tuturor și se vor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Pr. Stăniloae: Varietatea în fericire și în strălucire va fi potrivită cu numărul celor ce vor ajunge la viața viitoare întru fericire, lângă Hristos, a Cărui lumină iubitoare îi va umplea pe măsura apropierii duhovnicești de El, sporită în viața pământească. Dar cei mai fericiți în iubirea gustată, nu se vor simți 85 „Pentru că precum felurită este viața sfinților, așa e și a cununilor, Dumnezeu măsurând răsplata potrivit cu faptele fiecăruia”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Închinare în Duh și Adevăr, Cartea a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu rămân mereu la ei, ci zboară mai iute ca vântul. Iar de se întâmplă (ca aceste bunuri) să rămână puțin, apoi numai în viața aceasta își arată dragostea; n-au putere să ne însoțească mai departe. Dacă aceste bunuri pământești pricinuiesc atâta bucurie celor ce le au, ce bucurii socoți că vor simți acele suflete chemate la miile de bunătăți din ceruri! Nu numai atât! Ci ele sunt atât de bune față de cele de aici, ci ca mulțime, ci ca
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
173) „Vrednicia Bisericii atunci strălucește, când credincioșii păstrează unitatea trupului ei”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre schimbarea numelor, cuv. IV, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 70) 96 Notă Pr. Bodogae: Efes. 4, 13. Biserica pământească e icoana Bisericii cerești. (n. s. 340, p. 94) 97 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Unde este iubire este unitate. Din Hristos izvorăște iubirea, căci e Unul din Treimea supremei comuniuni. Deci din Hristos izvorăște puterea unificării noastre în El. (n. s.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
despre Dumnezeu, mărturisită prin credință; e curată, întrucât strălucește de lumina și de slava virtuților; e neîntinată, nefiind pătată de nici o murdărie a patimilor; e neprihănită, ca una ce nu are atingere cu nici unul din duhurile rele. Trăind în împrejurările pământești, ea nu e înnegrită de rugina păcatului. În sfârșit, ea rămâne nemicșorată și neîmpuținată, deoarece, cu toate că e arsă din vreme în vreme în cuptorul prigoanelor și încercată de răscoalele necontenite ale ereziilor, nu suferă sub povara încercărilor nici o slăbire în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
spulberă, cele închise se deschid, cele întunecate se luminează, ceea ce înainte mi se părea greu devine ușor, socoteam că pot înfăptui ceea ce este imposibil. Era astfel ușor de recunoscut că tot ce aveam trupesc și supus greșelilor venea din lumea pământească și că a început a aparține lui Dumnezeu ceea ce era de acum însuflețit de Duhul Sfânt”. (Sf. Ciprian, Către Donatus, IV, în PSB, vol. 3, p. 417) „Noi am crezut și cunoaștem că Botezul acela, pe care l-a vestit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 324) 102 Notă Prof. I. Ivan: Care nu se înșeală și nu poate fi înșelat. (n. s. 5, p. 209) 103 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Deși au plecat din viața pământească, Moise și Ilie sunt totuși vii pentru că sunt lângă Dumnezeu. Morți sunt cei ce s-au despărțit de Dumnezeu prin aplecarea spre patimi. Patimile reprezintă uitarea de Dumnezeu, uitarea teoretică și practică a țesăturii raționale a lumii, prin care se
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Biserică. Același preot mai spunea că pentru păstrarea bisericii au pledat, insistent și la toate nivelurile, regretatul profesor Petru Brânzei și Iustin Moisescu, mitropolitul de atunci. Împrejurul acestei biserici, sub pământ, se află un adevărat sanctuar: "Cimitirul medieval", cu rămășițele pământești ale unor mari personalități, unele dintre acestea menționate mai sus, pentru perioada Seminarului (1803-1886), și credem noi chiar și Sfinte moaște ale unor sfinți viețuitori din această lavră și sanctuar moldav, unde s-au rugat, au postit și au preamărit
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
cu atenție și asupra interdicției care, conform art. 439 Cod. civ., putea fi făcută pe bază de "suverani apreciatori" (judecători). Nu se pare oare spune Zosin prea scoborâtă din altă sferă această suverană apreciere și că-i mai omenește, mai pământesc și totodată mai util și mai drept a nu se trece peste părerea experților, singura ce în cazul special s-ar putea socoti suverană?"105 El se pronunță, de asemenea, pentru utilizarea datelor diferite de grafologie ca element ajutător al
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]