3,524 matches
-
sârguința preotului Mihai Popovici, sfăt Popa Ștefan în anu 1818...zile. Au zugrăvit Simion Darabant pentru pomenirea sufletelor"". În absida altarului, în partea de sud găsim următorul text: „"Acest sfânt altar s-au făcut cu cheltuiala părinte(lui) Popovici Mihai paroh în Totoreni în anul 1818 iunie"". În anul 1927, acoperișul de șindrilă este înlocuit cu cel de acum din țiglă și tablă pentru turn. Aceste modificări survenite determină aspectul de azi al acoperișului. Locuitorii satului Totoreni ocupă partea stângă a
Biserica de lemn din Totoreni () [Corola-website/Science/312402_a_313731]
-
unor monahi vrednici în a relua viața mănăstirească a Dejanului cu tot ceea ce ținea de reconstrucția mănăstirii. Primii pași spre însemnarea acestui loc cu o troiță i-a făcut, cu puțin timp înainte să moară, părintele Aurel Popa din Făgăraș, parohul bisericii „Adormirea Maicii Domnului“ din cimitirul vechi. Un efort susținut și asiduu pentru revigorarea și reconstrucția mănăstirii a fost depus și de părintele Ioan Ciocan, actualul protopop al Făgărașului, legat pe atunci atât de parohia Dejani cât și de cea
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]
-
P.S. Mitropolitul Nifon Criveanul. În 1960, Schitul Logrești a fost desființat, în urma unui decret dat de comuniști, devenind biserică a parohiei Logrești. În anul 1976, biserica schitului de la Logrești a fost declarată monument istoric. Au început reparațiile, sub conducerea preotului paroh Ioan I Popescu, s-au acoperit cu șiță de brad: biserica, clopotnița și casa stăreției. Abia pe la începutul anului 1990, în așezarea monahală din Logrești se repun bazele vieții monahale, la inițiativa ÎPS Nestor Vornicescu, mitropolitul Olteniei din acea vreme
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
a fost numit în anul 1907 în funcțiile de subdirector și profesor de dogmatică la Seminarul Teologic din Saratov și canonic al bisericii catedrale din aceeași localitate. În anul 1916, a fost transferat în orașul Chișinău, unde a fost numit paroh și decan al Basarabiei. Apoi în perioada 1917-1920, a îndeplinit funcția de vicar general al Basarabiei. A rămas în Basarabia și după unirea acesteia cu România în anul 1918. El a desfășurat o activitate deosebită și ca urmare a fost
Marcu Glaser () [Corola-website/Science/312864_a_314193]
-
aprobată de Episcopia Aradului prin hotărârea nr. 1941/1921. În urma demersurilor lui Emanuil Ungurianu, în 1925 Primăria Timișoarei a donat parohiei un teren de 1319,8 m în Piața Asănești în vederea construirii bisericii, iar Guvernul a aprobat plata unui preot paroh de la bugetul de stat. Primul preot paroh ales, în urma unui concurs organizat în 22 iulie 1927, a fost Ioan Imbroane, profesor de religie la liceul Carmen Sylva, actual liceu pedagogic. Acesta începe strângerea fondurilor din donații pentru construcția bisericii. În
Biserica ortodoxă din Iosefin (Timișoara) () [Corola-website/Science/312900_a_314229]
-
1941/1921. În urma demersurilor lui Emanuil Ungurianu, în 1925 Primăria Timișoarei a donat parohiei un teren de 1319,8 m în Piața Asănești în vederea construirii bisericii, iar Guvernul a aprobat plata unui preot paroh de la bugetul de stat. Primul preot paroh ales, în urma unui concurs organizat în 22 iulie 1927, a fost Ioan Imbroane, profesor de religie la liceul Carmen Sylva, actual liceu pedagogic. Acesta începe strângerea fondurilor din donații pentru construcția bisericii. În 8 octombrie 1929 mecenatul Emanuil Ungurianu și-
Biserica ortodoxă din Iosefin (Timișoara) () [Corola-website/Science/312900_a_314229]
-
episcopul unit Iuliu Hossu. În anul 1948 Parohia Greco-Catolică din Tăuți a fost desființată, iar biserica din lemn a fost trecută în folosința Bisericii Ortodoxe Române. În prezent fosta biserică parohială este filie a Parohiei Ortodoxe Sălicea. Din inițiativa preotului paroh Liviu Rus s-au făcut lucrări de consolidare și reparație a bisericii în anul 1996. S-a înlocuit în întreginme acoperișul cu un altul din șindrilă de brad. Pereții exteriori și acoperișul au fost dați cu ulei de in pentru
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
iertăciune." În altar apare inscripționat un pomelnic, alcătuit la cererea preotului, în care nu este exclus ca, în înțelegere cu comanditarul, să-și fi inclus și prenumele propriu și pe acelea ale altor membri ai familiei, alături de nume din familia parohului local: „Cine s-ar întâmpla să fie preot la această s. b. să fie dator a pomeni pe acești oameni: popa Ioan, [cu soția] Marie, Costan, Andrei, Dimitrie, Barbara, Teodor, Barbara, Ioan și tot neamul." Iconostasul prezintă o pictură pe
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
vecerniei și sfințirea clopotului noii biserici P.S.episcop-vicar Vasile Flueraș-Someșeanul - 24 octombrie 2010 slujba Vecerniei și binecuvântarea bisericii noi.. - Simion, preot ortodox - îl întâlnim în 1777; - Marian Galle - pomenit în 1805, fusese hirotonit la Arad în 1800; - Toma Stan (1842-1873), paroh în Luna de Sus; - Atanasiu Teotelecan, 1873, paroh în Panic, administrator; - Simion Teotelecan (1873-1881), paroh în Someșu Rece, administrator; - Teodor Lungu (1882), paroh în Mărișel, administrator; - Vasile Metea (1883-1912), paroh în Luna de Sus; - Grigore Băloi (1913-1920), paroh în Luna
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Vasile Flueraș-Someșeanul - 24 octombrie 2010 slujba Vecerniei și binecuvântarea bisericii noi.. - Simion, preot ortodox - îl întâlnim în 1777; - Marian Galle - pomenit în 1805, fusese hirotonit la Arad în 1800; - Toma Stan (1842-1873), paroh în Luna de Sus; - Atanasiu Teotelecan, 1873, paroh în Panic, administrator; - Simion Teotelecan (1873-1881), paroh în Someșu Rece, administrator; - Teodor Lungu (1882), paroh în Mărișel, administrator; - Vasile Metea (1883-1912), paroh în Luna de Sus; - Grigore Băloi (1913-1920), paroh în Luna de Sus; - Emil Lungoci (1920-1922), administrator parohial la
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
și binecuvântarea bisericii noi.. - Simion, preot ortodox - îl întâlnim în 1777; - Marian Galle - pomenit în 1805, fusese hirotonit la Arad în 1800; - Toma Stan (1842-1873), paroh în Luna de Sus; - Atanasiu Teotelecan, 1873, paroh în Panic, administrator; - Simion Teotelecan (1873-1881), paroh în Someșu Rece, administrator; - Teodor Lungu (1882), paroh în Mărișel, administrator; - Vasile Metea (1883-1912), paroh în Luna de Sus; - Grigore Băloi (1913-1920), paroh în Luna de Sus; - Emil Lungoci (1920-1922), administrator parohial la Luna de Sus și filia Stolna; - Ioan
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
întâlnim în 1777; - Marian Galle - pomenit în 1805, fusese hirotonit la Arad în 1800; - Toma Stan (1842-1873), paroh în Luna de Sus; - Atanasiu Teotelecan, 1873, paroh în Panic, administrator; - Simion Teotelecan (1873-1881), paroh în Someșu Rece, administrator; - Teodor Lungu (1882), paroh în Mărișel, administrator; - Vasile Metea (1883-1912), paroh în Luna de Sus; - Grigore Băloi (1913-1920), paroh în Luna de Sus; - Emil Lungoci (1920-1922), administrator parohial la Luna de Sus și filia Stolna; - Ioan Radu, paroh în Stolna 1940-1944, paroh în Luna
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
1805, fusese hirotonit la Arad în 1800; - Toma Stan (1842-1873), paroh în Luna de Sus; - Atanasiu Teotelecan, 1873, paroh în Panic, administrator; - Simion Teotelecan (1873-1881), paroh în Someșu Rece, administrator; - Teodor Lungu (1882), paroh în Mărișel, administrator; - Vasile Metea (1883-1912), paroh în Luna de Sus; - Grigore Băloi (1913-1920), paroh în Luna de Sus; - Emil Lungoci (1920-1922), administrator parohial la Luna de Sus și filia Stolna; - Ioan Radu, paroh în Stolna 1940-1944, paroh în Luna de Sus (1922-1940/1944-1969); - Zaharie Rusu -mai
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Stan (1842-1873), paroh în Luna de Sus; - Atanasiu Teotelecan, 1873, paroh în Panic, administrator; - Simion Teotelecan (1873-1881), paroh în Someșu Rece, administrator; - Teodor Lungu (1882), paroh în Mărișel, administrator; - Vasile Metea (1883-1912), paroh în Luna de Sus; - Grigore Băloi (1913-1920), paroh în Luna de Sus; - Emil Lungoci (1920-1922), administrator parohial la Luna de Sus și filia Stolna; - Ioan Radu, paroh în Stolna 1940-1944, paroh în Luna de Sus (1922-1940/1944-1969); - Zaharie Rusu -mai 1947 -1 octombrie 1948, administrator parohial;. - Iosif Chertes
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Someșu Rece, administrator; - Teodor Lungu (1882), paroh în Mărișel, administrator; - Vasile Metea (1883-1912), paroh în Luna de Sus; - Grigore Băloi (1913-1920), paroh în Luna de Sus; - Emil Lungoci (1920-1922), administrator parohial la Luna de Sus și filia Stolna; - Ioan Radu, paroh în Stolna 1940-1944, paroh în Luna de Sus (1922-1940/1944-1969); - Zaharie Rusu -mai 1947 -1 octombrie 1948, administrator parohial;. - Iosif Chertes (1969-1972), paroh în Luna de Sus; - Vasile Bonda (1972-2000), paroh în Luna de Sus; - Ionel Racolța (2000-2003); - Lucian-Alin Apahidean
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Lungu (1882), paroh în Mărișel, administrator; - Vasile Metea (1883-1912), paroh în Luna de Sus; - Grigore Băloi (1913-1920), paroh în Luna de Sus; - Emil Lungoci (1920-1922), administrator parohial la Luna de Sus și filia Stolna; - Ioan Radu, paroh în Stolna 1940-1944, paroh în Luna de Sus (1922-1940/1944-1969); - Zaharie Rusu -mai 1947 -1 octombrie 1948, administrator parohial;. - Iosif Chertes (1969-1972), paroh în Luna de Sus; - Vasile Bonda (1972-2000), paroh în Luna de Sus; - Ionel Racolța (2000-2003); - Lucian-Alin Apahidean din 2003. Dacian But-Căpușan
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
Luna de Sus; - Emil Lungoci (1920-1922), administrator parohial la Luna de Sus și filia Stolna; - Ioan Radu, paroh în Stolna 1940-1944, paroh în Luna de Sus (1922-1940/1944-1969); - Zaharie Rusu -mai 1947 -1 octombrie 1948, administrator parohial;. - Iosif Chertes (1969-1972), paroh în Luna de Sus; - Vasile Bonda (1972-2000), paroh în Luna de Sus; - Ionel Racolța (2000-2003); - Lucian-Alin Apahidean din 2003. Dacian But-Căpușan - Monografia satului Stolna Stolna, Cluj
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
la Luna de Sus și filia Stolna; - Ioan Radu, paroh în Stolna 1940-1944, paroh în Luna de Sus (1922-1940/1944-1969); - Zaharie Rusu -mai 1947 -1 octombrie 1948, administrator parohial;. - Iosif Chertes (1969-1972), paroh în Luna de Sus; - Vasile Bonda (1972-2000), paroh în Luna de Sus; - Ionel Racolța (2000-2003); - Lucian-Alin Apahidean din 2003. Dacian But-Căpușan - Monografia satului Stolna Stolna, Cluj
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
preot local (1929-1940), Gavril Mureșianu (1940-1944), Vasile Cosma, același ca în anii 1919-1928, (1944-1946), preotul Băltan (1946-1950), Ioan Plăianu (1950-1957), Vasile Lupu (1957-1971), Gheorghe Isaia (1971-1975), Roman Emil (1975-1983), Rad Teodor (1983-2010), iar în prezent, începând cu anul 2010, preot paroh este Racolța Mihai-Valentin. Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Berind, comuna Sânpaul, a fost construită în anul 1752, după cum rezultă dintr-o inscripție păstrată pe prestol, dar la acea dată ea a înlocuit, indubitabil, biserica de lemn
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
a militat activ pentru respectarea drepturilor foștilor grăniceri, pentru progresul școlii și pentru construirea bisericii actuale. Notarul Ioan Măcelariu (n.1810(?), Racovița - d. 1901(?), Apoldu de Jos), după unii autori, a fost fiul unui ""militaneus miles""(soldat, grănicer), sau al parohului Ioan Fleischer-Măcelaru, după alții. Studiile liceale le face la Sibiu și apare în documente ca notar al satului începând din anul 1855 cu o absență în perioada 1867-1868 când este menționat ca notar în Sadu și Apoldu de Jos. În
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
le face la Sibiu și apare în documente ca notar al satului începând din anul 1855 cu o absență în perioada 1867-1868 când este menționat ca notar în Sadu și Apoldu de Jos. În cazul în care a fost fiul parohului local, a locuit în casa veche a locuitorului Iordan Ionuș, o altă proprietate a sa constituind-o actuala gospodărie a lui Rusu Mihai de pe "Ulița Donului". Unul din urmașii săi, Ioan, cunoscut în sat sub numele de Nițu, în 1912
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
i se încredințeze spre păstorire parohia Racovița, pe care anterior o refuzase. Are o bogată activitate revoluționară la revoluția din 1848 (vezi). La data de 16 iunie 1847, la cererea Regimentului I de Graniță de la Orlat a fost numit ca paroh în sat, unde a rămas până la 18 ianuarie 1850, când s-a stins din viață în vârstă de numai 38 de ani. Leonte Opriș (n. 4 septembrie 1889, Dridif, comitatul Făgăraș - d. 21 ianuarie 1968) a fost un preot greco-catolic
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
pe Petru Florianu scriindu-le în același timp racovicenilor următoarea mustrare: Descendent al unei familii de preoți din Biertan,înnobilată, din rândurile căreia făcea parte și cunoscutul istoric Florian Aaron, Petru Florianu s-a născut în 1828, ca fiu al parohului Petrus Flore, care a păstorit în Biertan între anii 1842 - 1872. Bunicul său care purta același nume era născut în anul 1791, servind și el ca preot în aceeiași localitate timp de 45 de ani, murind în 31 iulie 1869
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
căpitanului Dionisie Drăgoiu. A păstorit satul mai bine de 40 de ani, decedând în 8 octombrie 1895. De numele său se leagă multe din realizările satului în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, el poate fi considerat: În calitate de paroh al satului a participat la lucrările Sinodului ținut la Blaj în zilele de 10-11 august 1866 când a îndeplinit și funcția de notar al acestuia, precum și la cel de la Blaj din zilele de 20-28 august 1869. Pentru meritele sale pe
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
fost numit viceprotopop onorar. Pe plan cultural a fost un bun propovăduitor al intențiilor "Astrei", fiind membru ordinar al acestei instituții culturale încă de la înființarea sa. În literatura de specialitate analizată de Cornel Lupea apare după părerea sa o inadvertență: Parohul Petru Florianu a fost întemeietorul familiei cu același nume din Racovița care a avut urmași ce si-au lăsat amprenta în istoria satului și a României: Petru Florianu (n.28 iulie 1878, Racovița - d. 23 septembrie 1943, București) a făcut
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]