3,408 matches
-
mănăstirești, Mănăstirea Bărboi avea moșii întinse (printre care Coropceni și Rediu), vii, case și dugheni, care aduceau un venit anual de 145.000 lei. După secularizare, mănăstirea a fost desființată, iar Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" a devenit biserică parohială, având ca filiale alte două biserici: Biserica Albă și Biserica "Sf. Pantelimon". În perioada 1863-1865 a slujit ca diacon la această biserică scriitorul Ion Creangă. Certându-se cu socrul său, el a cerut în martie 1863 arhiereului Chesarie Răzmeriță "Sinadon
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
o casă de locuit în ograda bisericii. La 19 și 31 aprilie 1863, el este prevăzut în statele de plată ale slujitorilor Bărboiului cu 1.500 lei leafă anual, dar fără alte înlesniri, semn că nu se mutase în casa parohială de acolo. Lucrând și ca institutor la Școala de la Trei Ierarhi, Creangă s-a mutat în iunie 1864 în casa parohială de la Bărboi, slujind la biserică fără leafă. În aprilie 1865, de sărbătoarea Sf. Gheorghe, postul de diacon s-a
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
slujitorilor Bărboiului cu 1.500 lei leafă anual, dar fără alte înlesniri, semn că nu se mutase în casa parohială de acolo. Lucrând și ca institutor la Școala de la Trei Ierarhi, Creangă s-a mutat în iunie 1864 în casa parohială de la Bărboi, slujind la biserică fără leafă. În aprilie 1865, de sărbătoarea Sf. Gheorghe, postul de diacon s-a desființat, iar unul dintre cântăreții bisericii i-a aruncat lucrurile afară din casă. Creangă a găsit un loc la Biserica "Sf.
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
depus osemintele poetului Alecu Russo (1819-1859), autorul poemului în proză ""Cântarea României"". Scriitorul era îngropat în cimitirul din jurul bisericii, locul fiind marcat de o cruce din lemn și un grilaj din același material. Mai târziu, când s-a desființat cimitirul parohial, osemintele poetului au fost deshumate și depuse într-o mică nișă din interiorul bisericii. La acest eveniment au fost trimise vreo "„200 bileturi de invitații”", slujba religioasă fiind oficiată de un arhimandrit și trei preoți. Deasupra osuarului a fost amplasată
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
numească acolo, dar fără succes, deoarece Consiliul bisericii nu-l dorea. Cu prilejul refacerii și reconstrucției întregului ansamblu bisericesc al Bisericii Bărboi (1980-1988), cu stăruința, osteneala și directa îndrumare a mitropolitului Teoctist Arăpașu, s-a restaurat în întregime și casa parohială între anii 1982-1986, cu fonduri acordate de Mitropolia Moldovei și Sucevei. Pe unul dintre pereții acestei case s-a amplasat o placă de piatră cu următoarea inscripție: "“Aceasta casă-monument istoric s-a restaurat în întregime cu stăruința, osteneala și directa
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
cu fondurile acordate de Sfînta Mitropolie.”". Dedesubtul ei se află o placă de marmură albă, de dimensiuni mai mici, cu altă inscripție: "“Aici a funcționat primul “Institut pentru Învățătura Fetelor” din Moldova, înființat de ... Mihail Sturza-Voevod în noembrie 1834.”". Casa parohială reproduce modelul caselor tradiționale din mănăstirile Moldovei. Are parter și etaj și un plan simplu compus din încăperi dispuse simetric în jurul unui hol central. În prezent, aici își au sediul organizațiile creștine „Frăția Ortodoxă Română” (FOR) și „Societatea Ortodoxă Națională
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
cult (o biserică și o capelă). Conform datelor recensământului din 2002 comunitatea greco-catolică din Sibiu număra 2.260 de persoane și până în acel moment nu recuperase nici unul din lăcașele ei de cult. Din anul 1948 Biserica dintre Brazi și casa parohială aferentă sunt folosite de Biserica Ortodoxă Română, care refuză restituirea lor. În anul 2002 Primăria Sibiu a emis pentru acest lăcaș certificatul de urbanism nr. 1810 în favoarea Parohiei Române Unite cu Roma (Greco-Catolice) din Sibiu. În data de 11 decembrie
Biserica dintre Brazi din Sibiu () [Corola-website/Science/310592_a_311921]
-
dogmatice: Pe plan social, ""uniții "" urmau să fie primiți în toate dregătoriile țării, fiii lor să aibe acces în toate școlile, fără de nicio deosebire, preoții urmând să se bucure de toate drepturile preoților religiilor recepte, să fie dotați cu sesii parohiale etc., promisiuni întărite și printr-o diplomă împărătească datată la 14 aprilie 1698. La rândul său, în 2 iunie 1698, cardinalul Leopold Karl von Kollonitsch invită pe preoții români să primească "Unirea", în schimbul privilegiilor promise de împărat și a protecției
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
cunoscuta "Diplomă solemnă a unirii" din 16 februarie 1699, prin care se primea și se întărea unirea, acordându-se bisericii unite drepturile, privilegiile și scutințele celei romano-catolice, clerul unit fiind și el scutit de sarcinile iobăgești și dotat cu sesii parohiale, completată prin alta din 26 august 1699. Privitor la Racovița, în documentele bisericești s-a păstrat numele protopopului Toma, primul slujitor al altarului cunoscut al satului, care a semnat și el "Cartea de Mărturie". La data de 4 si 5
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
formă oval-orizontală, având în câmpul sigilar chipul Sfintei Treimi, hramul bisericii, pe marginea căruia se afla următoarea legendă: ""Sigilulu parohiei greco-catolice din Racoviția"" Este de menționat că în 1938 sigiliul parohiei avea aceeași reprezentare iconografică, legenda fiind modificată în ""Oficiul parohial greco-catolic Racovița"". Începutul secolului al XX-lea a adus noi schimbări în arondarea parohiei. Prin ordinul nr. 9615/1912, Ordinariatul arhiepiscopesc greco-catolic de Alba Iulia și Făgăraș, în baza decretului din 17 decembrie 1912, o trece în subordonarea protopopiatului Arpașului
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
Florianu era un fervent greco-catolic este interesant de menționat existența unei ciorne a unui memoriu semnat de 251 de racoviceni în frunte cu Valeriu Florianu având ca dată 20 februarie 1939, prin care se cerea Consistorului blăjean construirea unei case parohiale în localitate cu specificația că ""...În caz contrar, vom fi siliți să trecem la ortodocși, întreaga comună"". Făcând parte dintre vechile biserici de piatră ale Transilvaniei, fiind pictată în frescă, „Biserica "a veche"” este foarte puțin cunoscută în literatura de
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
pictorul bucureștean Dumitru Bănică, sfințirea sa fiind făcută de către mitropolitul Nicolae Mladin la data de 22 noiembrie a aceluiași an. Costul pictării bisericii a fost suportat prin contribuțiile tuturor racovicenilor. În Racovița au existat de-a lungul timpului două case parohiale: „a Veche” si cea „a Nouă”. Vechea casă parohială a fost ridicată în anul 1843 prin participația tuturor racovicenilor, pe frontispiciul triunghiular al casei putându-se citi, până când clădirea a fost modificată de către proprietarul Gheorghe Hulpuș, textul „"Haec aedes paroho
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
mitropolitul Nicolae Mladin la data de 22 noiembrie a aceluiași an. Costul pictării bisericii a fost suportat prin contribuțiile tuturor racovicenilor. În Racovița au existat de-a lungul timpului două case parohiale: „a Veche” si cea „a Nouă”. Vechea casă parohială a fost ridicată în anul 1843 prin participația tuturor racovicenilor, pe frontispiciul triunghiular al casei putându-se citi, până când clădirea a fost modificată de către proprietarul Gheorghe Hulpuș, textul „"Haec aedes paroho locali sacrata aere publico erecta est"”. Noua casă parohială
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
parohială a fost ridicată în anul 1843 prin participația tuturor racovicenilor, pe frontispiciul triunghiular al casei putându-se citi, până când clădirea a fost modificată de către proprietarul Gheorghe Hulpuș, textul „"Haec aedes paroho locali sacrata aere publico erecta est"”. Noua casă parohială, existentă și astăzi cu aceeași destinație, a funcționat și ca școală sub numele de Școala Grănicerească subvenționată din fondurile Fondului Școlastic al Regimentului I de Graniță de la Orlat. Prima mențiune despre acest lăcaș bisericesc, uitat astăzi cu desăvârșire, se datorează
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
asociații 1921, ceea ce pare a fi mai aproape de adevăr, cunoscând faptul că în acest an Pretura Sibiu a adus la cunoștința primăriei locale că se admit adunări baptiste în locuința lui Gheorghe Foarcoș. În anul 1921 se înregistrează la Oficiul parohial Racovița primele declarații de trecere de la religia greco-catolică la cea baptistă a următorilor: Ana și Gheorghe Foarcoș, Iosif și Ana Foarcoș, Ana și Gheorghe Crișan, Maria Bobanga, Eva Stoica. Doi ani mai târziu, "Premergătorul baptiștilor din Arad", comunică Oficiului parohial
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
parohial Racovița primele declarații de trecere de la religia greco-catolică la cea baptistă a următorilor: Ana și Gheorghe Foarcoș, Iosif și Ana Foarcoș, Ana și Gheorghe Crișan, Maria Bobanga, Eva Stoica. Doi ani mai târziu, "Premergătorul baptiștilor din Arad", comunică Oficiului parohial primirea celor opt în sânul noii comunități religioase. Potrivit tradiției orale, Gheorghe Foarcoș, ca fost emigrant în America, întreținea legături strânse cu "Misiunea baptistă americană", fapt reflectat și în presa vremii. Începând cu anul 1923, printr-un ordin ministerial, practicarea
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
pe măsura epocii noastre. Înzestrat de asemenea cu un neașteptat spirit practic, a construit în plin comunism trei mari clădiri la Centrul eparhial (două corpuri administrative și un cămin preoțesc), peste 70 de biserici și capele noi, 52 de case parohiale, 5 sedii de protopopiat. A înființat 10 muzee de artă bisericească, obținând fonduri de la Stat și cheltuind bani dăruiți de credincioși. De asemenea, a restaurat, integral sau parțial, peste 20 de mănăstiri și schituri: Putna, Sucevița, Moldovița, Voronet, Arbore, Humor
Iustin Moisescu () [Corola-website/Science/310820_a_312149]
-
un sinistru și periculos curent ocultist. Multi creștini nu atribuie vreo semnificație negativă sărbătorii de Halloween, tratând-o ca pe un pretext pur laic pentru serbarea „ciudățeniilor imaginare” și pentru oferirea de bomboane. Festivitățile de Halloween sunt obișnuite în școlile parohiale romano-catolice din America de Nord și din Irlanda. De fapt, Biserica Romano-Catolică consideră că Halloween-ul ar avea o legatură cu creștinismul. Cei mai mulți creștini nu consideră că tradiția ar avea rădăcini satanice în origine sau practică și că nu reprezintă nicio amenințare pentru
Halloween () [Corola-website/Science/310816_a_312145]
-
reprezintă nicio amenințare pentru viața spirituală a copiilor: educarea despre moarte și mortalitatea, precum și despre obiceiurile strămoșilor celți fiind, de fapt, o lecție de viață valoroasă și o parte din patrimoniul enoriașilor lor. Festivitățile de Halloween sunt obișnuite în scolile parohiale romano-catolice din America de Nord și din Irlanda. Alți creștini sunt îngrijorați de Halloween și resping sărbătoarea deoarece ei sunt convinși că trivializează (și celebrează) „ocultul” și ceea ce ei percep ca fiind rău. Un răspuns în rândul unor fundamentaliști în ultimii ani
Halloween () [Corola-website/Science/310816_a_312145]
-
România. Ministerul Cultelor, la propunerea Mitropoliei Craiovei, i-a acordat răsplată Meritul cultural clasa I pentru Biserică. Viitorul Patriarh Justinian își datorează ascensiunea în ierarhia Bisericii faptului că îl ajutase pe liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej să se ascundă în casa parohială din Rm. Vâlcea în urma evadării acestuia din lagărul de la Târgu Jiu în anul 1944. Liderul comunist Ion Gh. Maurer își amintea că „După ce am trecut cu mașina de Craiova, la vreo 30 de kilometri, ne-am oprit într-un sat
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
Liviabella, Francesca Monaco Di Lapio, Maria Chincarini, Giovanni Dragoni, Simonetta Felicetti, Annalisa Filippi, Elvio Manzini, Alessandro Paolotti, Marcello Pennacchi, Margherita Pierini și Stefano Rocci. Diferite locuri publice sau lăcașuri de cult au fost numite după Fericita Angela de Foligno. Biserica parohială din cartierul "Prato Smeraldo" din orașul Foligno, construită în secolul al XX-lea poartă în prezent numele de biserica "Beata Angela". Inițial, biserica era un edificiu a ordinului religios “Servi di Maria” și fusese denumită biserica "Sant'Antonio Maria Pucci
Angela de Foligno () [Corola-website/Science/310793_a_312122]
-
Biserica din Brătia, cu hramul Sfânta Treime, a fost biserica parohială a localității Brătia, cătun inclus în anul 1968 în satul Axintele. Biserica este situată în mijlocul cimitirului ce se vede pe dreapta drumului județean Coșereni-Axintele. Arhitectura este de tip sală accesul făcânduse prin pridvorul scund și mic. Unica turlă, așezată pe
Biserica Sfânta Treime din Brătia () [Corola-website/Science/308791_a_310120]
-
Un cafas a fost ridicat în navă, pentru elevi și tineri, cu intrare prin pod și scară în tinda, la inițiativa învățătoarei Maria Orian, fiica preotului Aurel Orian. 1930: Parohia este anexată în cuprinsul Episcopiei Oradei. 1946: Funcția de biserică parohiala a fost preluată de o nouă biserică de zid, în centrul satului, biserica de lemn a rămas capelă de cimitir. 1955: Biserică a fost declarată monument istoric. 1968: Biserică a fost mutată și restaurată în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
și nu numai, lucrările au continuat prin finalizarea tencuielilor interioare și exterioare, prin pictarea bisericii de către pictorul ieșean Gabriel Tănase (absolvent al facultății de Arte Plastice din cadrul Universității Al.I. Cuza), prin realizarea instalației de încălzire, prin modificări ale casei parohiale și ale gardului de împrejmuire a terenului. La implinirea a 25 de ani de preoție, Sfântul Sinod, a hotărât ridicarea preotului paroh Mihai Marchidan la rangul de protopop al proaspetei înființate Protoierii a Bacăului, protoierie ce are în subordine un
Biserica Sfântul Ilie din Bacău () [Corola-website/Science/308817_a_310146]
-
a anului 1733, trăiau circa 170 de locuitori. În registrul aceleiași conscripțiuni se mai menționează că la Comăna de Jos erau recenzați doi preoți greco-catolici, ambii având prenumele "Iuon". La Comăna de Jos exista o biserică greco-catolică și o casă parohială. Denumirea satului era redată în limba maghiară: "Alsó-Komana", întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii formate din neromâni, în majoritate maghiari. Din punct de vedere bisericesc, "Comăna de Jos" a anului 1733 ținea de protopopiatul aflat în localitatea vecină, Veneția
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]