8,233 matches
-
de 2 August, după o pregătire prealabilă, toți terțiarii și terțiarele din Brăila precum și foarte mulți credincioși au venit de s-au spovedit și împărtășit pentru a câștiga indulgența așa numită a „Porțiunculei”. E pentru întâia oară că în această parohie se poate dobândi o asemenea indulgență, în baza instituirii canonice a Fraternității Terțiarilor Franciscani cu desemnarea unui altar propriu în biserica parohială. În ziua de 4 August s-a făcut adunarea lunară prezidată de P. Comisar Provincial. În timpul adunării s-
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
acestei adunări și ceva despre activitatea acestei Congregațiuni. 11. Duminică 12 Octombrie din acest an, P. Iosif Tălmăcel Delegat Provincial, a făcut vizita Canonică la Fraternitatea terțiarilor din București întemeiată în anul 1910 de către P. Nazareno Cipolloni franciscan Conventual în parohia Brăila. Din vizita făcută s-a constatat că această fraternitate poate sta în fruntea tuturor fraternităților de terțiari din vechiul regat deși nu numără mai mult de 70 de membri. În arhiva fraternității se află în regulă 3 registre în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
un sărac, un învățat cu un neînvățat. De asemenea Sf. Francisc nu făcea deosebire de rasă și de naționalitate, toți cei ce sunt sub steagul său sunt și trebuie să fie frați. Fraternitatea din București întemeiată în chip canonic în parohia Sfintei Marii din Str. Bărăției nu este alcătuită numai din membri de aceeași naționalitate ci sunt de diferite naționalități, și dacă deosebirea de naționalitate ar fi un motiv de dezmembrare ar trebui să se facă cinci sau șase confraternități. Motivele
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Să dea Domnul ca toți terțiarii și terțiarele din București să aducă totdeauna cinste Ordinului la care aparțin și Sfintei Biserici. 1. București (Bărăție) În ziua de 25 Martie, P. Delegat a făcut vizita canonică anuală la fraternitatea terțiarilor din parohia Bărăției care în anul acesta s-a pregătit la sfânta vizită cu trei zile de exerciții spirituale. Cum am amintit și altă dată, fraternitatea de la Bărăție este foarte bine organizată și lucrează cu multă râvnă la dobândirea scopului dorit Sfânta
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Iosif, au acordat asistență spirituală O.F.S. „Sf. Elisabeta”. Începând din anul 2012 confesori la catedrală au fost frații Anton Roca și Adrian Herciu. În anul 2008 a fost acceptată propunerea Î.P.S. arhiepiscopului Ioan Robu de a fi preluată parohia „Sf. Iosif Muncitorul” din Buftea (din anul 2012 este paroh părintele Eusebiu Pișta). Fundația „Pacea” din Roman, din toamna anului 2014 a început realizarea câtorva dintre numeroasele ei proiecte și în București. Necesitatea înnoirii „Mi-am îndeplinit sarcina; Cristos să
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
vizite canonice impresionante, în timp și spațiu: 55 de vizite pastorale și sfințirea a patru Biserici (între care, pe 4.X.1948, și cea din Bacău dedicată Sf. Francisc). Dieceza de Iași avea în 1948, 140.000 de catolici, 108 parohii și 98 de preoți; Arhidieceza de București avea 34 de parohii, 66 de preoți și 60.000 de credincioși. În Moldova, „Bine ai venit, Stăpâne!” erau și vorbele de pe buzele tuturor, Episcopul fiind foarte iubit aici. Poporul, educat în atâtea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și sfințirea a patru Biserici (între care, pe 4.X.1948, și cea din Bacău dedicată Sf. Francisc). Dieceza de Iași avea în 1948, 140.000 de catolici, 108 parohii și 98 de preoți; Arhidieceza de București avea 34 de parohii, 66 de preoți și 60.000 de credincioși. În Moldova, „Bine ai venit, Stăpâne!” erau și vorbele de pe buzele tuturor, Episcopul fiind foarte iubit aici. Poporul, educat în atâtea generații de către preavrednicii părinți franciscani, știa să-l prețuiască și să
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Maxima lui M. Kogălniceanu „Cine nu are trecut, nu are nici viitor” s-a adeverit și în cazul de față: de aici s-a ridicat în 1925 primul episcop catolic român, Mihai Robu (descendent al lui Ioan Robu, reprezentant al parohiei din Săbăoani în divanul ad-hoc al Moldovei). La Săbăoani a fost înălțată și cea mai frumoasă biserică catolică a vremii „Sf. Arhanghel Mihail” de către multpreavrednicul paroh. C. Liverotti (1880-1902, coleg de studii cu Carol I, care a dăruit în secret
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Viața” a pus accentul pe instruirea religioasă și catehism (părintele I. Tălmăcel a scris un Catehism accesibil), pe meditație, cultul marianic, ecumenism (în special activitățile din Luizi-Călugăra în săptămâna 18-25 I ale fiecărui an, sunt evidențiate), medicină naturistă, probleme ale parohiei, sfaturi practice, etc. „Voi sunteți lumina lumii” (Mt. 5, 13-16) La împlinirea a 25 de ani de preoție „Farul Nou” scria: „El, Iosif Tălmăcel, a înțeles importanța presei pentru întărirea credinței în popor și tineret...”, el „mânuiește versul cu o
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
necontenit, semănând în jur credință, speranță, frumusețe și curaj, învățându-ne cum să ne orientăm, în mijlocul furtunii, cum să ne regăsim, cum să o luăm, din nou, de la capăt. În perioada anilor 1964-1972, când Părintele Iancu Baltheiser a venit la parohia romano-catolică din Roman (după 13 ani de închisoare la Gherla) am avut și eu șansa ca și familia mea, să fim printre credincioșii mai apropiați părintelui. Era atunci între oameni o înțelegere tacită, o colaborare discretă și o solidaritate tainică
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de ani, atunci când a venit la Roman, unde fratele său, Pr. Eugen Baltheiser era paroh, și unde trăiau și mama („Frau Mutter”) și sora lor. Deși a fost eliberat pe 4 august 1964, numirea lui în funcția de vicar, la parohia catolică din Roman a venit la 1 iunie 1965, de la Ministerul Cultelor. A fost, poate, cea mai liniștită perioadă din viața părintelui, a fost acel „ACASĂ”, trăit în comuniune cu mica turmă, în care el a împlântat atâta dragoste și
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de Sfinții Apostoli Petru și Pavel) în catedrala Sf. Iosif. A activat în Arhiepiscopia Romano-Catolică din București, de la 29 iunie 1937, până la 1 Mai 1951 (14 ani ca preot) la: 2. Seminarul Arhiepiscopiei din București, în funcția de prefect; 3. Parohia Popești-Leordeni, în funcția de vicar; 4. Catedrala Sfântul Iosif, în funcția de vicar. Situația militară: la 1 martie 1940 a devenit confesor în rezervă. La 39 de ani, în culmea vieții, Părintele a fost arestat, la 11 mai 1951. Tribunalul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
obicei, „se așează”, toate rosturile. A trebuit să se piardă, în noaptea celor 13 ani de durere, pentru a avea puterea de a se regăsi, în forță, ca PREOT. La 1 iunie 1965 Ministerul Cultelor l-a numit vicar la Parohia Romano-Catolică din Roman (unde va rămâne până la 1 iunie 1972). Perioada de la Roman a fost considerată de Părinte, ca fiind „o etapă importantă din viața mea”. Monseniorul Francisc Augustin, într-o caracterizare a preotului Ioan Baltheiser, din 29.10.1971
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
școlilor germane și a celor din Granița Militară, precum și Legea Regulae Directivae, ultima aplicată școlilor ortodoxe din provincie. Prima lege stabilea un învățământ elementar organizat în trei tipuri de școli: triviale, capitale și normale. Școlile triviale se organizau în fiecare parohie, învățându-se scrisul, cititul, socotitul și catehismul, în vreme ce școlile capitale funcționau, câte una, în fiecare district sau cerc administrativ. Acestea erau încadrate cu câte trei-patru învățători, care, pe lângă orele de religie, mai predau latina, desenul, compunerea, geografia, istoria, economia casnică
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a lui C. D. Vasiliu, profesor al Liceului „M. Eminescu”, autorul lucrării Movila Răbâii (Hantepesiă Monografie istorico-arheologică (1933). Avem convingerea existenței unei colaborări fructuoase dintre Ion Gugiuman și preotul Anton Popescu, cărturar remarcabil, a cărui lucrare în manuscris, anume, Monografia parohiei Sf. Dumitru din Huși, necunosctă nouă astăzi, o folosește în redactarea articolului Migrațiunea sezonală a bulgarilor hușeni. Colegiul Național „Cuza Vodă ”din Huși a inițiat în colaborare cu Facultatea de Geografie, din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Primăria Orașului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
deținând statutul de sat al comunei Epureni până la 1 ianuarie 1926, când este inclus în aria orașului Huși, nu până în anii 1926 1927, așa cum se susține. Preotul catolic de la biserica Sfânta Maria din Corni nota în jurnalul intitulat sugestiv „Ziarul parohiei”, la 8 decembrie 1925: „Zămislirea Neprihănită a Maicii Domnului. La ieșirea din biserică s-au adunat persoanele din vechiul comitet al Școalei și s-a sporit cu alți membri, pentru a aduna fonduri pentru clădirea noului local de școală în
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pe site-ul www.doxologia.ro al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în perioada 11 noiembrie 2011 31 ianuarie 2012. footnote> Despre Viețile Sfinților aflăm de mici copii, câte un pic, în fiecare zi, de la bunici, de la părinți, de la preotul de parohie. Icoanele pe care le-am găsit în casa în care ne-am născut și am crescut, ne spun și ele fiecare câte o poveste. Mai târziu, la vârstă matură, fie la vreme de restriște căutând vreo povață într-o Carte
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
poveste. Mai târziu, la vârstă matură, fie la vreme de restriște căutând vreo povață într-o Carte Sfântă, fie la timpul vreunui mare post, căutând liman de limpezire a gândurilor, intrăm în librărie sau ne oprim la pangarul bisericii de parohie, cumpărăm o carte despre viața unui mare ostenitor întru Hristos, pe care o strecurăm cu nădejde în geantă și plecăm acasă convinși ca umblăm impreună cu un prieten. Se întâmplă însă, ca uneori titlul care ne-a cucerit să cuprindă
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
călugări care să creadă altceva? E admisibil ca, după o viziune atât de clară și cu autoritate dumnezeiască a misiunii preoțești, să mai existe preoți care să cocheteze cu perspectiva unui trai liniștit și a unei vieți comode într-o parohie modern înzestrată, având la dispoziție un beneficiu discret; ați putea crede că ar mai exista călugări care, deși n-ar voi să-și trădeze voturile, ar visa o viață lipsită de griji, la adăpostul moral al unei pâini mai mult
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
preoți care să știe să se despoaie de sine, să fie capabili să ajungă până la trăirea respingătoare a unui număr imens de săraci deziluzionați și înșelați de maxime perverse, înzorzonate de libertate și de revendicări. Preotul trebuie să iasă din parohie și să meargă în căutarea atâtor suflete sărmane care, altfel, nu vor veni niciodată la el. Aceasta e foarte incomod, plin de dificultăți și implică adesea o imensitate totală de abnegație și de umiliri, pentru că este vorba de a ieși
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Te-au dat pe mâna mea» (In 18,35), îi spunea Pilat lui Isus legat în lanțuri. Este o frază care ne face să ne cutremurăm. Se citește că, în 1790 (al doilea an al Revoluției franceze care a suprimat parohii și case religioase), în lumea creștină, erau mai mult de 7.000 de convente numai ale franciscanilor cu 120.000 de călugări, în afară de călugărițele franciscane. Adăugați călugării tuturor celorlalte Ordine și Congregații; puneți alături preoții clerului diecezan, pe atunci foarte
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
un târziu, numai așa se explică atâtea gelozii distrugătoare, atâtea exclusivisme, atâtea incompatibilități meschine și neînțelegeri de neînțeles și toată risipa de energie ce urmează de aici. Se lucrează pentru Isus, dar pentru un Isus al propriei izolări, al propriei parohii, al propriei regiuni, al propriei comunități, al propriului Ordin, al propriei Provincii, până la simți gelozie chiar și pentru binele săvârșit de alții. «Dar, oare Cristos a fost împărțit?», ar spune Sfântul Ap. Paul (1 Cor 1,13). Și-ar fi
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
pentru că lucrurile stau altfel decât la țară și pentru a se evita rele și mai mari. Tot așa va fi și confuzia penibilă a unui suflet care descoperă morala confesionalului, în contrast cu ceea ce i se prezintă pe ecranul de film, din parohie. Este evident că se navighează în confuzie, iar echivocul constă tocmai în aceasta, că nu se pot propune de la aceeași catedră învățături contradictorii. Un cinematograf ce funcționează sub responsabilitatea noastră, echivalează cu glasul ce răsună de pe amvon. Dacă ni se
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
mult truditul câmp apostolic. Și partea tragică este tocmai aici, că nu-și face nici măcar un examen de conștiință asupra omisiunii și totuși se consideră foarte creștin, chiar dacă nu a vizitat între timp nici un sărac, dacă nu și-a ajutat parohia, misiunile, seminarul etc. Dar cum să simți ardoarea apostolatului, atunci când nu există o strânsă legătură de viață cu 'jertfa' lui Cristos? Lăsând deoparte excepțiile, preoția se zbate de una singură. La acest punct careva, care cu greu și-a stăpânit
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
această neînțelegere între clerul diecezan și cel regular? Și viceversa? De ce există anumite contradicții între Ordinele religioase și chiar între familiile aceluiași Sfânt fondator, ca și între elementele unei Provincii religioase și ale alteia? De ce există acele contraste între o parohie și alta, între preoții aceleiași parohii, între vicar și paroh, între aceștia și exponenții asociațiilor religioase? De ce se continuă de atâtea veacuri neînțelegerile izbitoare pentru limite de competență, care dau loc unor competiții scandaloase? De ce există această tendință atât de
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]