3,499 matches
-
lucrării - apoi aprofundăm trăsăturile limbajului muzical. - Orice partitură are o existență intențională, la fel ca toate operele de artă ale omenirii. - O partitură corală trebuie analizată în așa fel ca fiecare secțiune să facă trimitere la întregul acesteia. - Toată analiza partiturii trebuie gândită ca o desfășurare a sistemului semiotic în componente subordonate și supraordonate, gândite - la rândul lor - tot ca sisteme. - La analiza partiturii nu folosi numai privirea ci și urechea. - Important este modul de a gândi o partitură; gândirea deschide
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
corală trebuie analizată în așa fel ca fiecare secțiune să facă trimitere la întregul acesteia. - Toată analiza partiturii trebuie gândită ca o desfășurare a sistemului semiotic în componente subordonate și supraordonate, gândite - la rândul lor - tot ca sisteme. - La analiza partiturii nu folosi numai privirea ci și urechea. - Important este modul de a gândi o partitură; gândirea deschide perspectiva asupra modului de a proceda. - O partitură trebuie să corespundă celor cinci simțuri, nu numai să fie „frumoasă” auzului, ci să aibă
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
Toată analiza partiturii trebuie gândită ca o desfășurare a sistemului semiotic în componente subordonate și supraordonate, gândite - la rândul lor - tot ca sisteme. - La analiza partiturii nu folosi numai privirea ci și urechea. - Important este modul de a gândi o partitură; gândirea deschide perspectiva asupra modului de a proceda. - O partitură trebuie să corespundă celor cinci simțuri, nu numai să fie „frumoasă” auzului, ci să aibă și „gust” și „miros” și „relief”. - Există mai multe feluri de a aborda o lucrare
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
semiotic în componente subordonate și supraordonate, gândite - la rândul lor - tot ca sisteme. - La analiza partiturii nu folosi numai privirea ci și urechea. - Important este modul de a gândi o partitură; gândirea deschide perspectiva asupra modului de a proceda. - O partitură trebuie să corespundă celor cinci simțuri, nu numai să fie „frumoasă” auzului, ci să aibă și „gust” și „miros” și „relief”. - Există mai multe feluri de a aborda o lucrare muzicală. Eu propun să o împărțim așa, pe planuri - și
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
filosofie, dar modificate puțin: a) planul a ceea ce se spune, ceea ce se comunică, adică ceea ce este în mintea celui care gândește despre ceea ce trebuie să se spună și, b) modalitatea de a se exprima sau planul expresiv. - Interpretarea transformă semnele partiturii în „fapte” încărcate cu sens și semnificație, în splendori și în extaz. - Ca să explici interpretarea muzicală trebuie să mergi la originile omului, la trebuințele lui, la motivația lui. Omul poartă în interiorul lui întreaga evoluție a omenirii, în vremea trecută și
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
muzicală trebuie să mergi la originile omului, la trebuințele lui, la motivația lui. Omul poartă în interiorul lui întreaga evoluție a omenirii, în vremea trecută și viitoare. - Interpretarea este problema problemelor ! Fiecare înțelege câte ceva din realitate. Unii spun: „eu interpretez o partitură - ăsta-i punctul meu” ! - Când am venit la Conservator am știut că nu voi fi un simplu funcționar care se încadrează în orarul stabilit. - Profesorul care a venit la Conservator numai pentru a lua un salariu sau a profita de
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
în partea întîi, relevă un mare romancier. De la scenele inaugurale (între Păturică și Tuzluc, între Caragea și Banul C., între Kera Duduca și Păturică), pînă la înfruntările cruciale, unde personajele își arată zgomotos propria lor față, romanul se susține pe partituri dialogate, compuse de un autor cu evidentă vocație dramatică. Ciocoii vechi și noi se poate transforma ușor în dramă, fără ca substanța operei să fie văduvită (fapt care s-a și realizat). Arta dialogului - o artă dificilă în operele narative, pîndită
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
nimic emoționant în filmul lui Cameron, regizorul toarnă și ceva melodramă în coctailul său. Însă asemeni lui Jake, actorul, corpul său, spiritul său devin expendable, au tot mai puțină importanță, iar avatarurile lui 3D îi vor juca tot mai mult partitura. Ne putem imagina pe supraviețuitorul comisar Moldovan intrat pe mâna matricii, făcând triplu salturi mortale fără probleme cu sciatica. Această tensiune există în film, neproblematizată serios, cuantificată la nivelul unei replici afective, „I see you”. A vedea cu ochii tăi
Avatarul soldatului Jake by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6582_a_7907]
-
o ucide. Iago - Emilia (Elena Cassian), dublu burghez al dublului tragic Otello - Desdemona. Printr-un miracol, împreună cu o tînără plasticiană, Iuliana Vâlsan, am fost plasat chiar în spatele dirijorului, James Conlon, dirijor miniatural, un fel de „Napoleon” al pupitrului, spun unii. Partitura plasată sub ochii lui a rămas nedeschisă căci muzica e în el, îl traversează și o comunică asemeni unui amant exaltat care iubește fiecare notă, care îndrăgește fiecare indicație, care se confundă cu această agitată masă sonoră. El mi-a
Un Otello neașteptat spectacol pus în scenă de Andrei Șerban la Opera din Paris by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/12934_a_14259]
-
mari producătoare de chitare și accesorii pentru acestea, „Roland” și „Korg” - importanți fabricanți de instrumente electronice cu clape și module de sunet și „Phonic” - producător de sisteme de sonorizare (mixere, amplificatoare și boxe active sau pasive). Tot aici se găsesc partituri de orice gen, precum și metode de studiu pentru diferite instrumente muzicale. Detalii se pot obține la telefon 0256/494 590 sau pe site-ul: www. muzikia. ro. Magazinul este deschis de luni până vineri între orele 10 și 18, iar
Agenda2006-17-06-comert () [Corola-journal/Journalistic/284920_a_286249]
-
Liana Tugearu Trecând de la această perspectivă generală la programul Galei de Balet de la Sibiu, el îndreptățea o aplecare asupra resorturilor intime ale actului de creație încercată Programul Galei de Balet de la Sibiu a cuprins șapte pas de deux-uri, toate partituri celebre, interpretate de dansatorii Teatrului de Balet Sibiu, dar și de invitați de la Opera Națională București. Dansatorii companiei sibiene au interpretat cu acuratețe pas de deux -ul din Frumoasa din Pădurea Adormită, de P.I.Ceaikovski (Alexandra Nicoară-Rus și Yuki Seki
Gala de Balet de la Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6454_a_7779]
-
L0venskjold (Andreea Jura și Takashi Okita ), precum și cel din Corsarul de Adolf Adam (Shoko Yamada și Dan Haja), fiecare în stilul propriu fiecărei lucrări, adecvat ca linie, nesărind dincolo de canoane. Singura care și-a impus propria personalitate, luând în stăpânire partitura de dans, nu lăsându-se stăpânită de ea, a fost Asami Kasuya, în pas de deux -ul din Diana și Acteon, de Riccardo Drigo, secondată de un dansator de curând venit în trupă de la Bucuresti, Vlad Mărculescu. Pe Asami Kasuya
Gala de Balet de la Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6454_a_7779]
-
texturilor orchestrale, prin abstractizarea imaginii muzicale vs concretețea referinței folclorice. Sabin Păutza, cel din Jocuri I nu poate fi asociat în peisajul componistic de la Iași, dar cum precizam mai sus, oferă imagini sonore cu soluțiile lor tehnice, valorificate ulterior în partituri de altă factură estetică. Gândindu-ne la devenirea Școlii de compoziție ieșeană, constatăm la Cristian Misievici (cel mai tânăr exponent al grupării din concertul comentat) o sinteză personală exemplară. Dacă prin tehnica plurivocală a sonorității globale continuă linia deschisă de
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
cucerind o complexitate și o forță dramatică sporită, prin ordonarea intonației, în baza modalismului geometrizat, Misievici este un demn urmaș al profesorului său de compoziție, Vasile Spătărelu, asociindu-se astfel și cu Viorel Munteanu. Remarcăm în final acuratețea execuției tuturor partiturilor prin efortul de prețuit al orchestrei și al corului Filarmonicii de Stat „Moldova” (dirijorul formației corale, Doru Morariu), interpretare ce au suplinit, în măsura posibilului, avatarurile acustice ale spațiului de concert de la Teatrul „Luceafărul”.
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
-l ascult. Nu despre spectaculoasa lui biografie, nu despre tatăl mort la Auschwitz, nu despre felul în care, adolescent, a fost găsit împreună cu sora sa prin Crucea Roșie, nu despre pasiunea de a desena, de a cânta la vioară "fără partituri, muzică țigănească și romanțe ungurești, iar la serbările școlare - tangouri și valsuri englezești". Nu, pe acest bărbat falnic, lent și debordând de ironie l-aș întreba ce l-a determinta să pună la începutul cărții sale din 1983, Enciclopedia morților
Cu cine v-ar plăcea să vă beți cafeaua? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8460_a_9785]
-
și în jurul lor o întreagă literatură ce dezbate la nesfârșit de la cele mai mărunte detalii la ideile generale căutând răspunsuri la întrebări cărora este greu, dacă nu imposibil să le dai răspuns: ce semnificații aveau cândva unele semne scrise în partitură?, dar mai ales ce era nescris dar subînțeles? Ce conotații aveau îndrumările din tratate dacă termenii însăși și-au schimbat înțelesul în timp? ce era tipic și ce nu într-o anume perioadă și unde, căci se știe că existau
În căutarea adevărului sonor by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16490_a_17815]
-
cele ale copilăriei și ale «eternei reîntoarceri». Copilăria e, deopotrivă, un timp și un spațiu, dar mai ales o narcoză fatală, un drog insidios și persistent ce întoarce în elegiac și murmur toată poezia. Neliniștile existențiale, dar și madrigalele din partitura erotică, sunt contaminate de acest limbaj evlavios ce se desfășoară ca o monodie melancolică”. În acest fel, versurile lui Eugeniu Nistor posedă înfiorarea nostalgică a unui eu liric care percepe spațiul natal ca pe un „paradis pierdut”, un topos edenic
Melancolii în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4747_a_6072]
-
apartenență precisă, ceea ce poate fi până la un punct un lucru pozitiv având în vedere obstacolele nemeritate pe care cultura noastră este nevoită să le surmonteze în afirmarea pe plan internațional. Dirijorul Tiberiu Soare a stăpânit perfect conducerea muzicală pe o partitură extrem de pretențioasă, cu o dinamică puternică și ansambluri dificile, bine și minuțios pregătite. Întreaga operă a fost realizată și s-a desfășurat sub semnul exigenței, cu voci foarte bine alese, totul respirând bun gust și calitate. Am părăsit sala fără
O scrisoare pierdut?... by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84258_a_85583]
-
Filarmonicii George Enescu, respectiv, Virgil Frâncu - flaut, Adrian Semo - vioară, George Otto Roth - violă, Tiberiu Ungureanu - violoncel și Nicolae Licateț - clavecin, formația „Concertino” atrage atenția prin curățenia sonoră, respectarea strictă a stilului, a tempoului și virtuozitatea deosebită (mai ales în partitura clavecinului), într-un cuvânt prin modul excepțional în care au pus la punct programul pentru imprimare. Îmi vine greu să cred că a fost vorba doar de un debut discografic. Oricum, numele lor este foarte bine cunoscut și azi, fiecare
Fiii lui Bach by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83316_a_84641]
-
a fost vorba doar de un debut discografic. Oricum, numele lor este foarte bine cunoscut și azi, fiecare dezvoltându-se și devenind personalități de marcă ale interpretării muzicii internaționale și românești, indiferent de epoca sau curentul din care fac parte partiturile. Foarte bune discuri se făceau la Electrecord. Și cu programe și tălmăciri pe măsură. Păcat că acum a dispărut vinilul și au apărut CD-urile lipsite de acuratețea și atmosfera pe care ruda lor mai în vârstă le putea oferi
Fiii lui Bach by Doina Moga () [Corola-journal/Journalistic/83316_a_84641]
-
Liviu Dănceanu Umberto Eco definea grafismul ca fiind un caz notoriu de ambiguitate, dacă nu chiar o nebuloasă în ordinea conținutului. îmi amintesc de o partitură a lui Alexandru Hrisanide, intitulată Soliloquium, care nu era altceva decît reprezentarea la scara infinitezimală a hărții României. Firește că traducerea în sonor a unei atare imagini vizuale asociative nu poate fi efectuată în absența legendei, așa cum bine îi stă
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
vizualității nu numai că se perpetuează sine die: el devine tot mai agresiv, mai simpotic. "Musique a voir". Avea dreptate Robert Muran atunci cînd afirma că grafismul în muzică are certe contingențe cu artele plastice. Ce a reprezentat expoziția de partituri de la Darmstadt din vara anului 1965 ori cea a pictoriței-muzician Marie Claire Mussat, vernisată la Paris în 1981, dacă nu debușarea unor idei componistice în teritorii ce servesc drept piață de desfacere a obiectelor vizuale? Și, prin ricoșeu, ieșirea produselor
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
limbajelor particulare, insulare, nu de puține ori factice și perisabile. Mai mult, încărcate de anexe, în care se scufundă imperturbabil. Henry Flynt spunea că muzica de orientare conceptuală este în mod esențial scufundată în accesorii, cum ar fi, de pildă, partitura (ce concurează uneori opera plastică, literară sau arhitecturală), indicațiile (hiper-gonflate la nivelul semnificațiilor), schema formei (folosită ca figurare a însăși concepției artistice) ori formula matematică și algoritmul (ca șir predeterminat de operații ale instituirii fluxului sonor). M-am gîndit la
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
Fuga și Prop a Vicmar. Din perspectiva autorului, evident, a fost o experiență obiectivă, o aventură interioară limită, necesară. Aspirația către formalizarea (sechelă a serialismului?) relației text-interpretare, structura-lectura, operă închisă-operă deschisă, competență-performanță în actul (jocul) muzical, "grade de gramaticalitate ale partiturii - grade de gramaticalitate ale restituirii" (cum inspirat le numește Nicolae Brînduș) desemnează un set de modele posibile de aleatorism, dispuse mai mult sau mai puțin ierarhic pe linia sporirii indeterminismului, a liberalizării unor indicatori sonori: arbitrarizarea interrelației dintre interpreți și
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]
-
asociații muzicale) și, nu în ultimul rînd, sensul etic (cel ce mărturisește raportul dintre idee și expresia ei sonoră). Dar sensul etic poate surveni și din retorica nedumeririi: compozitorul trebuie să scrie ce aude sau doar aude ceea ce consemnează în partitură. Cu alte cuvinte, cînd compunem, ne exaltăm precumpănitor simțurile ori rațiunea?
Cand accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10123_a_11448]