3,039 matches
-
cu precipitații cuprinse între 600-800 mm anuală și cu vânturi variabile, de care vatra satului din Valea Teișanilor este ferită în general. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Teișani era formată doar din satul de reședință, făcea parte din plaiul Teleajen din județul Prahova și avea 1355 de locuitori. În comună funcționa o școală deschisă în 1894, o moară pe un iaz de lângă râul Teleajen și două biserici ortodoxe — una fondată de locuitori în 1878 și una mai veche, al
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
apropiere de orașele Câmpina și Breaza și de localitatea Brebu. Telega se află în zona deluroasă a Subcarpaților Curburii, întinsă de-a lungul văii pârâului („gârlei”) Sărata și pe dealurile dimprejur (Rotunda, Mărtin, Obârșie, Măceș, Recea, Grâușor, Câlinet, Țânțaru, Ciobu, Plai). Altitudinea medie a localității Telega este de aproximativ 550 m. Cel mai înalt deal din zonă, Măceș, are o înălțime de 815 m. Pârâul Sărata este un afluent al râului Teleajen care izvorâște din zona satului Melicești și curge de la
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,66%). Pentru 1,59% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Telega este atestată documentar din anul 1562, din vremea domnitorului Petru cel Tânăr (1559-1568). La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Prahova al județului Prahova, fiind formată din satele Boșelcești, Buștenari, Milicești și Telega, cu o populație totală de 4000 de locuitori. În comună, funcționau băile sărate Telega-Doftana, mine de sare, un penitenciar, două școli (în satele Telega și Buștenari) și
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
36% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,23%). Pentru 1,36% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În perioada interbelică, comuna purta numele de Teșila, făcea parte din plaiul Peleșul al județului Prahova, și era formată din satele Teșila, Prislopul, Negrașul și Trestieni (veche denumire a satului Trăisteni), totalizând o populație de 2816 locuitori. În comună, funcționau pe râul Doftana 4 pive, 7 mori (din care 2 făcăuri), 11
Comuna Valea Doftanei, Prahova () [Corola-website/Science/301755_a_303084]
-
hotarul Ștefeștilor” . În veacul următor, Ștefeștii sunt menționați și de Dionisie Fotino în „Istoria generală a Daciei...” (1815), dar apar și în Analele parlamentare din 1831, când se precizează că localitatea nu are decât 42 familii și făcea parte din Plaiul Teleajen al județului Săcuieni . Referitor la numele satului Scurtești, se spune că numele se trage de la un căpitan al lui Șerban Vodă Radu - domn al Țării Românești între anii 1602 -1631, numit Scurtu, căruia domnul i-ar fi dăruit locuri
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
bălțile Dunării. Cum județul Săcuieni avea poteci larg cutreierate de turme de oi, poate că un păstor ardelean din Șteflești a rămas în județul Săcuieni și a dat numele localității. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Vărbilău din județul Prahova (interbelic) și era formată din satele Ștefești și Scurtești, având în total 899 de locuitori. În comună funcționau 6 herăstraie și 19 mori pe râul Vărbilău, o carieră de piatră, o școală înființată în 1889 și
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
2,25% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,55%). Pentru 2,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Loviștea al județului Argeș și era formată numai din satul de reședință, cu 1175 de locuitori, moșneni, ce trăiau în 540 de case. Existau în comună o școală primară rurală, o școală primară mixtă și două biserici. Anuarul Socec din
Comuna Arefu, Argeș () [Corola-website/Science/300602_a_301931]
-
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,96%). Pentru 2,97% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau, în plaiul Nucșoara al județului Muscel, comunele Berevoești-Pământeni și Berevoești-Ungureni. Prima cuprindea satele Berevoești-Pământeni, Oțelu și Bratia, având în total 810 locuitori. Existau în comună 5 mori pe Bratia, două biserici și o școală cu 21 de elevi. Cea de a două
Comuna Berevoești, Argeș () [Corola-website/Science/300604_a_301933]
-
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,51%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (6,66%). Pentru 2,6% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Dâmbovița al județului Muscel și era formată doar din satul de reședință, cu 1104 locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 1864 de locuitori în satele Dragoslavele și
Comuna Dragoslavele, Argeș () [Corola-website/Science/300622_a_301951]
-
2,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,38%). Pentru 2,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Nucșoara al județului Muscel și era formată din satele Corbi și Sboghițești, cu 1553 de locuitori ce trăiau în 396 de case. În comună existau trei pive, două mori, cinci fierăstraie și o dârstă, toate pe Râul Doamnei, patru biserici
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
ce trăiau în 396 de case. În comună existau trei pive, două mori, cinci fierăstraie și o dârstă, toate pe Râul Doamnei, patru biserici și o școală mixtă. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în același plai și comunele Corbșori, Poienărei și Stănești. În comuna Corbșori, formată numai din satul de reședință, trăiau 700 de locuitori și existau o biserică și o școală mixtă cu 37 de elevi. Comuna Poienărei, cu un singur sat, avea o piuă
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
evanghelie (3,7%) și penticostali (2,98%). Pentru 2,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau în județul Muscel, comunele Cetățenii din Deal, Cetățenii din Vale (în plaiul Dâmbovița) și Lăicăi-Runceasa (în plasa Argeșelul). Comuna Cetățenii din Deal era formată din satele Cetățenii din Deal și Mesteacănu, având două biserici și o școală cu 33 de elevi (dintre care 3 fete). Comuna Cetățenii din Vale avea în compunere
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
-lea. În plus, cinci cruci de piatră aflate pe teritoriul comunei sunt clasificate ca monumente istorice memoriale sau funerare de interes național: una din 1657 aflată în cartierul Călinești al satului Cetățeni; una din secolul al XVIII-lea aflată „în Plai”, ambele în zona satului Cetățeni; crucea lui Socol (1647) de pe malul stâng al Dâmboviței la Lăicăi; și încă două din secolul al XVIII-lea aflate la Lăicăi, în fața Poștei și la „Cârciuma de Piatră”. În rest, alte două obiective din
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
fiecare după puterea și vitele de muncă pe care le avea. Cataloagele parohiale reconstituite pe diferite perioade arată că populația satului era: Catagrafia Eparhiei Argeșului din 1824, care o completează pe cea din 1808, arată că Galeșul făcea parte din plaiul Arefului Loviștii, care cuprindea 46 de biserici, multe dintre ele ctitorii ale episcopului Iosif I. Biserica de lemn din Galeș avea hramul „Intrarea în Biserică” - același cu biserica mult mai veche din Galeșul Sibiului - și printre slujitori pe Popa Păun
Galeșu, Argeș () [Corola-website/Science/300623_a_301952]
-
3,4% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,12%). Pentru 3,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Nucșoara al județului Muscel și era formată din satele Nucșoara, Slatina și Secăturile, având în total 777 de locuitori. În comună funcționau o biserică ridicată în 1881 și o școală cu 31 de elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează
Comuna Nucșoara, Argeș () [Corola-website/Science/300636_a_301965]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,02%), dar există și minorități de evanghelici (3,63%) și creștini după evanghelie (1,23%). Pentru 1,79% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Nucșoara al județului Muscel și era formată din satele Pietroșani și Vărzăroaia, având 952 de locuitori, o biserică și o școală mixtă cu 62 de elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în același plai și
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
din plaiul Nucșoara al județului Muscel și era formată din satele Pietroșani și Vărzăroaia, având 952 de locuitori, o biserică și o școală mixtă cu 62 de elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în același plai și comunele Bădești și Retevoești. Comuna Bădești avea un singur sat în alcătuire, cu o populație de 849 de locuitori; aici existau o moară de apă pe un iaz format de Râul Doamnei, o școală cu 45 de elevi înființată
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
rit vechi (3,27%). Pentru 3,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, câteva din satele actuale (Lunca Asău, Asău, Straja și Gura Ciobănușului) făcând parte din comuna Comănești din plaiul Muntelui al județului Bacău. Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei Asău, formată atunci din satele Apa Asău, Asău, Lunca Asău, Ciobănuș, Păltiniș și Straja și cătunul Gura Ciobănușului, având în total 3120 de locuitori și făcând parte din plasa
Comuna Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300654_a_301983]
-
mai 24, prin porunca boierilor Divanului Moldovei către Sandu, spătar de Comănești, se cere să se facă hotarele moșiei Cotumba. Comuna a apărut în 1893, prin separarea satelor Cotumba, Agăș, Sulța și Goiasa de comuna Brusturoasa și făcea parte din plaiul Muntelui al județului Bacău. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Comănești a aceluiași județ, având în compunere satele Agăș, Beleghetu, Columba, Goioasa, Scurzeni, Preluci, Simbrea și Sulța și din cătunul Diaconești. În 1931, mai multe sate s-au
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
fi prezentate în continuare în cadrul capitolelor respective. Dorim să vă prezentăm în continuare un aspect legat de migrațiile românilor, care nu s-au produs numai peste munți, ci și între satele din vecinatatea Livadiei spre zona Văii Jiului, unde existând plaiuri întinse cu pășuni, au atras pe locuitorii păstori din aceste sate. Așa se explică asemănarea toponimică a localităților dintre cele două zone apropiate: - Livadia-Livezeni, - Petros-Petroșani, - Uric-Uricani, - Valea Lupului-Lupeni. Probabil că acolo existând pășuni întinse nelocuite, mulți locuitori de pe Valea Streiului
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de prețuire pentru actele de vitejie. Acestea au fost vădite în lupta dată si câștigată de moldoveni la poalele codrului lui Făurel, când năvălitorii au fost învinși de locuitorii satelor din zona puși sub comanda lui Făurel Boghină - staroste al plaiului. Satul Mândrișca a fost întemeiat relativ recent pe la mijlocul sec. al XVIII-lea, de un grup de refugiați proveniți Transilvania. Despre toponimul Mândrișca circulă mai multe explicații.: O legendă locală suține că după lupta de la Războieni, Ștefan cel Mare numind mai
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
locuit se afla: un pat, o laiță, un blidar (colțar), o masă cu câteva scaune, obiecte de bucătărie. Pereții acestei camere se îmbracă cu scoarțe și leicere numai în zilele mari, la Paști și la Crăciun. "„Din vremuri vechi, de când plaiurile de-a lungul râului Cașin au fost populate, locuitorii și-au întemeiat tradiții sau le-au cules de prin alte zone ale țării. În acest articol, ne-am propus să vă prezentăm importanța istorică a tradiției cășunenilor de a-și
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
țara". A făcut școala elementară și liceul în satul natal ([Boteni], [Muscel]) și, respectiv, la Brașov. A absolvit Universitatea din Cluj (1929-1934) și și-a luat licența în etnografie (Doctor în Etnografie) tot la [Universitatea din Cluj]. Deși născut pe plaiurile muntene, în satul Boteni, jud.Muscel și absolvent al Universității "Regele Ferdinand I" din Cluj(1932)-instituție unde va obține de altfel și titlul de doctor în etnografie și sociologie în anul 1939 - ion Chelcea își va manifesta apoi din
Ion Chelcea () [Corola-website/Science/300779_a_302108]
-
anul 1582, printr-un hrisov semnat de Mihnea turcitul. În comuna Brăești se mai păstrează și astăzi denumirile așezării grupate a familiilor: Croitorii, Popoiegii, Podoșii, Ciuculanii, Vasilcarii, și Zigarii. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Brăești făcea parte din plaiul Pârscov al județului Buzău, fiind formată din cătunele Brăești, Pinu și Ruginoasa, totalizând 1500 de locuitori. În comună funcționau 3 biserici ortodoxe (dintre care una a mănăstirii Pinu) și 8 mori de măcinat. În aceeași perioadă, în zona înaltă a
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95%). Pentru 4,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Pâclele", făcea parte din plaiul Pârscov al județului Buzău și era formată din cătunele Berca, Joseni și Pâclele, totalizând 1480 de locuitori. În comuna Pâclele funcționau 3 biserici (una în fiecare sat) și o școală primară cu 76 de elevi la mănăstirea Berca. Pe actualul
Comuna Berca, Buzău () [Corola-website/Science/300795_a_302124]