4,516 matches
-
a-și legitima propria interpretare prin negarea analizelor precedente. Defectul major al hermeneuticii lui Mincu, spre exemplu, ar fi acela că "nu-l desprinde decisiv pe Barbu de poezia pură modernistă." (p. 149). Codreanu respinge conceptul de "poezie pură" și pledează pentru o înțelegere integratoare, recte transdisciplinară și transmodernă: "Mărturia aceasta spulberă în cele patru vânturi atribuirea lui Ion Barbu a conceptului modern de poezie pură, pentru care Marin Mincu a făcut o uriașă risipă de inteligență. Barbu înțelegea prin poezie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
secretomaniei, "fără suport documentar credibil", dincolo de limita plauzibilului, rod al unei hermeneutici exaltate pe care o cultivă "justițiarii"? Se știe, tenebroasa zi de 28 iunie 1883 a făcut să curgă multă cerneală, analiștii ultimului val (printre ei, cărturari de calibru) pledând pentru o conjurație anti-Eminescu. Chiar poetul era obsedat de astfel de "cabale", considerându-se un om abandonat Eminescu, reamintim, îi va spune lui Petre Missir, în 1884, că el este "ein aufgegebener Mensch" / "un om abandonat". Theodor Codreanu, e drept
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
întărește memoria și apropie pe învățător de copii” (Îndrumări pedagogice, decembrie 1932). Pornind de la constatarea că școala a devenit un refugiu de motivări a multor greșeli din viața noastră, profesorul P. Todicescu, în articolul „Acuzări nedrepte” (Îndrumări pedagogice, martie 1934) pledează pentru consolidarea autorității morale a învățătorului în lumea satelor, cerând să se pună stavilă tendințelor de a face din singurul intelectual de prestigiu al satelor un agent politic. Această armătură de idei sănătoase cu privire la școală și învățător, precum și activitatea didactică
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
data judecății. ... (3) Judecata are loc la termenul stabilit, pe baza actelor cuprinse în dosar, cu înștiințarea părților și a Ministerului Public. ... (4) Participarea procurorului la judecată este obligatorie. ... (5) Părțile pot fi reprezentate prin avocați cu drept de a pleda la Înalta Curte de Casație și Justiție. ... Articolul 31 (1) Decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie. ... (2) În caz
LEGE nr. 47 din 18 mai 1992 (**republicată**) (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108300_a_109629]
-
cărui constituționalitate este contestată și a Ministerului Public. ... (3) Camera Parlamentului care a depus contestația poate fi reprezentată de persoana desemnată de aceasta, iar Guvernul, de Ministerul Justiției. Partidul politic poate fi reprezentat și prin avocat cu drept de a pleda în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... (4) Decizia Curții nu este supusă căilor de atac. ... Articolul 41 (1) Partidele politice pot fi declarate neconstituționale în cazurile prevăzute de art. 40 alin. (2) din Constituție, republicată. ... (2) Decizia de admitere
LEGE nr. 47 din 18 mai 1992 (**republicată**) (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108300_a_109629]
-
data judecății. ... (3) Judecata are loc la termenul stabilit, pe baza actelor cuprinse în dosar, cu înștiințarea părților și a Ministerului Public. ... (4) Participarea procurorului la judecată este obligatorie. ... (5) Părțile pot fi reprezentate prin avocați cu drept de a pleda la Înalta Curte de Casație și Justiție. ... Articolul 31 (1) Decizia prin care se constată neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare este definitivă și obligatorie. ... (2) În caz
LEGE nr. 47 din 18 mai 1992 (**republicată**) (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108302_a_109631]
-
cărui constituționalitate este contestată și a Ministerului Public. ... (3) Camera Parlamentului care a depus contestația poate fi reprezentată de persoana desemnată de aceasta, iar Guvernul, de Ministerul Justiției. Partidul politic poate fi reprezentat și prin avocat cu drept de a pleda în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... (4) Decizia Curții nu este supusă căilor de atac. ... Articolul 41 (1) Partidele politice pot fi declarate neconstituționale în cazurile prevăzute de art. 40 alin. (2) din Constituție, republicată. ... (2) Decizia de admitere
LEGE nr. 47 din 18 mai 1992 (**republicată**) (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108302_a_109631]
-
prin vot bugetul asociației de proprietari; * pot controla în orice moment situația financiară; * pot propune investiții sau cheltuieli benefice pentru asociația de proprietari; * primesc un raport financiar trimestrial; * cunosc regulile de plată și își pot programa plata întreținerii. Aceste avantaje pledează pentru administrarea proprietăților imobiliare care au cota-parte în proprietate indiviza prin asociații de proprietari, având în vedere că: * proprietarii trebuie să-și exercite drepturile și să-și asume responsabilitățile cu privire la proprietatea pe care o dețin în comun; * proprietarii trebuie să
ORDIN nr. 139/N din 11 noiembrie 1997 pentru aprobarea Precizărilor privind constituirea, înregistrarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117828_a_119157]
-
ilegale ca să pună mîna pe putere, liderii opoziției au apelat permanent la reprezentanții Statelor Unite, dorind să știe dacă intenționau să impună aplicarea Declarației de la Yalta, conform căreia guvernele interimare alese "reprezentau într-adevăr absolut toate elementele democrate ale populației și pledînd pentru instituirea cît mai curînd posibil prin alegeri libere a unor guverne care să corespundă voinței poporului respectiv."3 Iuliu Maniu, de pildă, a cerut ca statele occidentale să-l informeze dacă Statele Unite aveau intenția să reziste dominării României de către
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
răsărit au fost, dacă nu direct înființate de varegi, în orice caz încadrate din punct de vedere politic și dominate economic o bună bucată de timp de aceștia. Pe lîngă argumentele documentare (conținute în Cronica lui Nestor), în acest sens pledează și dovezile onomastice, cum ar fi, bunăoară, consonanța evident germanică a numelor primilor cnezi ai Novgorodului și Kievului (Oleg, de la Helgi, Igor de la Ingvar, Olga de la Helga etc., fără a mai vorbi de Rurik, miticul fondator al Novgorodului) și denumirea
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
supt măduva țării", făcând ca "nefericirea țării rumânești să ajungă la vârf", "veacul de durere" al epocii fanariote ascunde un amplu proces modernizator suferit de societățile principatelor dunărene (Aaron, 1835, pp. xviii, xii). Corectând astigmatismele opticii naționaliste, F. Constantiniu (2011) pledează pentru ideea că "secolul fanariot" (1711-1821) ar putea fi numit, dacă ar fi privit dintr-un alt unghi, "secolul reformelor" (p. 180), ținând cont de amploarea și sistematicitatea cu care toate sectoarele vieții publice au fost supuse unui revizuiri modernizatoare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
turnură patriotică tot mai pregnantă în urma dezastrului militar de la Jena (1806), unde triumful decisiv al lui Napoleon urmat de tratatul franco-prusac de la Tilset (1807) au precipitat Cuvântările către națiunea germană ale lui J.G. Fichte (1928) [1807], în care marele filosof pleda pasionant pentru educația patriotică drept mijloc de redresare și resuscitare a națiunii germane greu încercate de înfrângerea militară. Educația universală, obligatorie și dirijată statal în scopul mobilizării naționale constituia armătura care trebuia să dea rezistență morală noii unități naționale germane
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care propovăduiește o pedagogie a supunerii civile față de stăpânire, patriotismul fiind definit tocmai prin atitudinea obedientă față de autoritate, lucrarea lui Aaron avansează o concepție a patriotismului care încorporează elemente cu adevărat revoluționare prin democratismul manifest și platforma unionistă pentru care pledează. Conținutul anti-status quo al cărții lui Aaron poate fi pus pe seama a doi factori: i) lucrarea Patria, patriotul și patriotismul nu aparține literaturii didactice, nefiind un manual pe baza căruia se preda în școlile publice, ci poate fi plasat în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ardelean refugiat în Moldova intenționa să întemeieze cadrul și să traseze direcțiile învățământului național. Principiul fundamental care trebuie să călăuzească procesul educativ este amorul pentru patrie (§ 135. Amoarea catra patria, 1870, pp. 176-183). Modelul de educație națională pentru care Bărnuțiu pledează pasionant trebuie să pulseze de iubirea necondiționată pentru patrie. "Iubirea de patrie" figura deja, fără să fie însă principiul axial, printre țelurile majore urmărite de educația morală a românilor și în educația sentimentală a româncelor. În paginile Echilibrului între antiteze
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Disputa în jurul optimului național-universal va avea răsfrângeri cu reverberații prelungi, ecourile sale continuând se răzbată în breaslă pentru următoarele trei decenii în vocile lui G.I. Ionescu-Gion (propunător al unei formule integraționiste), G.N. Costescu (pledoarie apăsat neaoșistă) sau I. Lupaș (care pledează pentru o variantă moderat particularistă) (Zub, 2000, pp. 177-178). Un prim pas era făcut, o primă bătălie era câștigată. Impunându-și viziunea integraționistă în controversa manualelor didactice, școala critică a trecut prin botezul său de foc. În interbelic, școala critică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 36). Același lucru este afirmat și de Giurescu (1942): "odată cu legiunile, au plecat din Dacia Traiană și funcționarii precum și bogătașii care, cu averea lor, puteau trăi oriunde. Mare mulțime însă [...] a rămas pe loc" (p. 59). Astfel poate fi pledat cazul pentru țărănismul originar al poporului român, în baza căruia putea fi fundamentat proiectul unui "stat țărănesc" elaborat de doctrinari ai autohtonismului ca Nae Ionescu. Continuitatea statalității românești este de asemenea păstrată neatinsă ca dovadă a permanenței politice românești. Suntem
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
proletariatului dincolo de demarcațiile naționale. Singura "cale de scăpare" din strânsoare este întrevăzută de Stalin în "autonomia regională" a unor unități teritoriale precum Polonia, Lituania sau Ucraina, care să nu țină cont de criterii de naționalitate. "Soluția" federalismului național pentru care pledează austromarxiștii inculcă în muncitori un spirit separatist. Doar federalismul regional, organizat pe bazele principiului solidarității internaționale a proletarilor, este postulată de Stalin ca soluția problemei naționale. De la această poziție teoretică ortodox marxistă, Stalin avea să se abată considerabil sub presiunea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
rolleriană a oferit cea mai critică imagine a epocii din jurul anului 1600, a protagoniștilor umani (Mihai), a actorilor săi colectivi (boierimea, țărănimea) și a raporturilor dintre aceștia, o imagine direct inspirată din istoriografia critică a interbelicului românesc. S-ar putea pleda cazul pentru cea mai demistificată frescă istorică a perioadei, evenimentelor și actorilor realizată până la momentul respectiv. Cu toate acestea, tentația mitică nu poate fi complet anihilată. Mihai Viteazul și lupta sa dețin un capital simbolic mult prea prețios pentru a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care sunt lămurite " Natura, scopul și efectele regimului totalitar comunist în România, 1945-1989", analiza se fixează apoi asupra "Reperelor istoriografice" ale regimului comunist românesc. În continuare sunt examinate în detaliu "Partidul Comunist Român" (capitolul 1), "Represiunea" (capitolul 2), unde se pledează cazul în favoarea probării "genocidului comunist în România", centrul de greutate al analizei căzând pe instituția Securității ca instrument al Partidului, pe "geografia represiunii" și pe sistemul concentraționar al Gulagului românesc. Chestiuni ce țin de "Societate, Economie, Cultură" sunt comasate în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu trecutul. Asumarea reflexivă a trecutului (eng. Working through the past, germ. Aufarbeitung der Vergangen) presupune o continuă autoexaminare critică a trecutului (Olick, 1998, p. 548). Într-o luare de poziție datând din 1959, T.W. Adorno (1986, p. 115) pleda pentru o reglare a conturilor cu trecutul nazist în Germania ca urmare a unei "perlaborări serioase a trecutului", care să ducă la "ruperea vrăjii trecutului" asupra prezentului printr-un act de conștientizare clară a acestuia. Ieșirea de sub "umbra trecutului" (Adorno
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
apreciau că "evreii însăși sunt parțial responsabili de ceea ce li s-a întâmplat în timpul celui de-al Treilea Reich" (Judt, 2005, pp. 271-272), într-un tulburător exemplu de blamare a victimei. Acesta era climatul postbelic german în care Jaspers a pledat pentru necesitatea de asumarea a responsabilității și recunoaștere a vinovăției germane pentru atrocitățile și tragedia cauzate de regimul nazist. Eforturile de responsabilizare morală depuse de Jaspers nu au atins coarda etică a Germaniei postbelice. După cum arată și datele prelevate din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
condiționărilor persoanelor ce le-au redactat (de exemplu, unele subiecte discutate în ședințele de partid, uneori foarte dificile, nu erau consemnate în procesele verbale, fiind expediate la capitolul "diverse") și ne spun puține lucruri despre persoanele la care fac referire. Pledând pentru arta dialogului în detrimentul textului scris, Platon 3 spunea: "de îndată ce a fost scrisă, o dată pentru totdeauna, fiece cuvântare colindă pretutindeni păstrând aceeași înfățișare și pentru cei ce o pricep, și pentru cei cărora nu le spune nimic. Ea nu știe
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
tezelor de doctorat, domenii în care nu ar avea competență. De asemenea, se arată probleme ce apar în componența senatelor din care, din cauza numărului de membri stabilit, nu fac parte personalități ale vieții academice. Pentru limitarea votului studenților în senate pledează și rectorul Institutului Agronomic, Mihai Răvăruț, care a cerut ca studenții din Senat să nu voteze în problemele ce îi privesc pe profesori. Prezent la ședință, I. Bondrea, director general în cadrul Ministerului Învățământului, a respins propunerea, susținând că studenții trebuie
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
altfel, deprinderea - aș spune aproape „cultura“ - interogativității. Omul fără dubii este prototipul omului care n-are nici o relație cu „lucrurile importante“: el „știe“, e beat de certitudini, nu are - în cel mai bun caz - decât mici perplexități de ocazie. Nu pledez, firește, pentru nedumerirea veșnică, ci pentru surdina care trebuie pusă mereu, de foarte sus, asupra oricărei forme de suficiență mentală. A avea o relație constantă cu universul întrebării, cu acela, mai ales, al întrebării fără soluție promptă, e un semn
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
tul morții, atunci când o maladie incurabilă sau o suferință atroce devin dezumanizante și împovărătoare pentru cei din jur. În câteva țări, „moartea asistată“ a devenit legală. Un „expert“ binevoitor te trece profesionist dincolo, sub privirile duioase ale familiei. Cei care pledează pentru acest fel de a muri folosesc frecvent sintagma „moarte demnă“, moarte care reușește să evite mizeria umană asociată, de obicei, sfârșitului. Demnitatea ar însemna, în acest caz, eludarea componentei de frică, tristețe și deznădejde care însoțește, inevitabil, iminența morții
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]