4,442 matches
-
dansului, cinematografiei, divertismentului, bussines-ului, politicului, sportului și televiziunii. Majoritatea acestor figuri "olimpiene" sunt creațiile televiziunii. Lumea continuă să se intereseze de ele la modul total. Viața lor publică și privată provoacă în continuare un imens și inegalabil interes. Megastarurile ne populează copios imaginarul colectiv. Devin modele sociale, repere solide de socializare anticipativă, cum ar spune sociologii. În România, Michael Jackson a provocat ample "ritualuri sociale de purificare" (Mihai Coman) de mizeriile și servituțile tranziției. Prin concertul său din 1992, Michael Jackson
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
cu seamă pentru a orbi pe locuitorii Principatelor, a mări în ochii lor vaza Rusiei și a da acesteia pretexte de intervenire în împărăția otomană. O vedem chiar trăgând folos din neexecutarea îmbunătățirilor specificate de ea în tratate, pentru a popula pustietățile cucerite în urmă de dânsa cu oamenii alungați din Moldova de jafurile și abuzurile de tot felul ale ocârmuirii locale. Iar prelungirea termenului domniei până la șapte ani ni se înfățișează, nu ca un mijloc de a aduce oareșcare stabilitate
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
urmă război, oastea rusească, înainte de a deșerta Țara Românească, făcuse o cerere la fel, dar mult mai puțin considerabilă. De astă dată, armata va trage cu dânsa 80.000 boi și 40.000 țărani, care vor merge fără îndoială să populeze vreun colț de pustiu. Și aceasta, Domnule Ambasador, nu este tot. Generalul Kutuzov mai cere și două milioane în bani. Divanul va fi silit să pună o nouă dare pe toți locuitorii țării, pământeni sau străini...” Principatele fură îndatorate să furnizeze
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a comunismului creată de Iosip Broz Tito”. Se caracterizează, într-o accepțiune simplă, prin „centralizarea parțială a economiei și prin acordarea unor libertăți cetățenești și economice ce au scos Iugoslavia din zona Cortinei de Fier”. *** Regatul sârbo-croato-sloven, Regatul Iugoslaviei, Republica Populară Federativa Iugoslavia, Republica Socialistă Federativa Iugoslavia, reprezintă aceeași entitate statală, existentă aici lângă noi. O istorie zbuciumata, de o complexitate și frumusețe aparte, care i-a marcat pe români dea lungul timpului. Mai mult împreună cu noi, decat despărțiți, sârbii, croații
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
-l reprezenta. Politică autoritara inițiată de Tito, ce se bucură oarecum de sprijin popular, era motivată de două obiective majore: înlăturarea adversarilor interni, prosovietici din convingere sau din oportunism și nevoia unei „mâini de fier”, în condițiile în care Republică Populară Federativa Iugoslavia era un conglomerat de state cu economii inegale și cu valori culturale diferite. El a aplicat adversarilor politici metodele lui Stalin (arestări, internări în „lagăre de reeducare”) reușind să țină aceste popoare unite și pentru că în condițiile „războiului
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
anumite cutume specifice, determinîndu-i pe membrii ei să simtă, să gîndească și să acționeze în anumite feluri, neobișnuite pentru cei aflați în afara zidurilor, dar firești pentru cei din interiorul lor. Definiția culturii Felul în care gîndesc și acționează oamenii care populează închisorile determinat de regulamente și de obișnuință creează prin repetiție anumite tipare, matrici, care restrîng posibilitățile de manifestare comportamentală. Aceste tipizări, intrate în rutină, devin bunuri comune, accesibile tuturor indivizilor implicați, penitenciarul tipizînd la rîndul lui oamenii și acțiunile lor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
penitenciară. În mod obișnuit, prin cultură 4 înțelegem stilul, atmosfera și rafinamentul (cu rezultatele lui: educația, arta, literatura) care asigură unicitatea și identitatea socială a unei instituții. Prin cultură penitenciară 5 înțelegem credințele, valorile și ideile împărtășite de indivizii care populează penitenciarele la un anumit moment. Aceste credințe, valori și idei determină normele care apar și modelele de comportament care se nasc din aceste norme. Termenul împărtășite nu înseamnă că deținuții și cadrele au ajuns la un acord unanim acceptat asupra
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
inevitabile, în raport cu care ei își declină orice responsabilitate. Cultura penitenciară este simțită ca o realitate obiectivă. Ea are o istorie care antedatează venirea indivizilor în instituție și nu este accesibilă doar prin reamintirea biografiilor lor. Există dinainte ca indivizii să populeze această lume și rămîne și după plecarea lor. Însăși această istorie, ca tradiție carcerală, are un caracter de obiectivitate. Ea își arogă o anumită putere și rezistență în fața încercărilor de schimbare sau eliminare, precum și o forță coercitivă stimulată prin mecanismele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
structurarea civilizației pe trei paliere fundamentale: populația, penitenciarele și serviciile. Generalizînd, putem spune că evaluarea gradului de civilizație al unei instituții presupune o abordare tridimensională: oameni, locuri și servicii. Mai concret, o măsurare exhaustivă a caracteristicilor socio-demografice a indivizilor care populează instituția la un moment dat, apoi o măsurare a modului în care funcțiile organizației structurează fizic suprafețele, compartimentează spațiile atribuind roluri și instituind ierarhii, iar în ultimul rînd, o evaluare a serviciilor furnizate de către instituție în interior și în exterior
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
elementelor care au permis schimbarea sau conservarea lor. În ciuda numeroaselor schimbări care s-au produs în acest interval în universul carceral, testele au relevat o uimitoare generalizare și constanță temporală, întărind ideea că fundamentele culturii penitenciare sînt exterioare indivizilor care populează instituția în anumite momente, impunîndu-li-se cu o puternică forță coercitivă. Nu în ultimul rînd, interviurile pe care le-am efectuat cu sute de deținuți și membri ai personalului, precum și analiza documentelor și a lucrărilor publicate despre domeniul avut în vedere
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Rolul lor este de a unifica viziunea despre instituție și de a-l socializa pe individ la mediu. Spațiul Poate că cel mai bine înțelegem semnificația simbolurilor dacă analizăm modul în care este împărțit spațiul în universul carceral. Indivizii care populează această lume deținuți sau cadre învață încă de la intrarea în instituție care sînt spațiile interzise, la care accesul este limitat sau imposibil. Pentru deținuți, clădirile administrației reprezintă un astfel de spațiu. Accesul lor este posibil doar sub supraveghere, pe baza
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de laitmotivele mitologice, ceea ce rămîne nu are multă substanță. În practică, ritualul deține un rol fundamental în propagarea miturilor. Simbolurile ce punctează semnificativ derularea ritualului constituie premisele pentru înțelegerea vieții sociale și, totodată, determină atitudinea publicului față de diverse personaje care populează scena publică."75 Fiind non-verbale, ritualurile nu au antonime. De aceea conduc la armonizarea voințelor fără să provoace reacții recalcitrante. Ritualurile au rolul de a integra activitățile cotidiene într-un plan superior, ce ține de politica și valorile organizației. Una
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
diferite 134 a relevat o uimitoare generalizare și constanță temporară. Cu puține diferențe, rezultatele par a fi similare în închisori din diverse regiuni geografice și în perioade distincte, semn că ele sînt inerente sistemului penitenciar, și nu indivizilor care-l populează în anumite momente. Compararea cu alte grupuri sociale 135 evidențiază rupturi valorice radicale în sistemul axiologic penitenciar față de cel specific populației libere. Orientarea economică este dominantă în raport cu toate celelalte valori, atît la deținuții primari și recidiviști, cît și la cadre
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
legată de formă și armonie. Slaba ei apreciere nu înseamnă respingerea ei de către indivizi, ci cotarea ca nesemnificativă în sistemul axiologic instituțional. Grija pentru frumos, savurarea artistică a ritualurilor și însemnelor carcerale par a fi lucruri total străine indivizilor care populează penitenciarele. Inapetența pentru frumos e vizibilă și în kitschurile artistice pe care le produc deținuții și cu care se mîndresc educatorii. Sau în noul look pe care l-au adoptat din 1990 și pe care îl mențin cu îndărătnicie, ce
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pentru orice vizitator deținuții par toți la fel). Iar prin mecanismul excluderii (violatorilor de copii, turnătorilor, homosexualilor etc.) produc o disciplină suplimentară celei impuse juridic, prin actul de condamnare. Mai presus de toate, delimitează tot mai accentuat indivizii care le populează de lumea din afara zidurilor. Această delimitare este vizibilă în solidaritatea dintre foștii deținuți aflați în libertate, plasați deja în structuri ierarhice și gata de tot felul de complicități. Dar și incapacitatea adaptării la lumea normală după eliberare toate statisticile arătînd
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
știu că își vor reabilita cu greu imaginea în urma unor acțiuni mediatice. Poate că interdicția utilizării telefoanelor mobile are rolul tocmai de a împiedica transmiterea unor înregistrări sau comunicate către presă. Obișnuită la periferia societății, închisoarea (prin indivizii care o populează: arestați sau angajați) este mai sensibilă decît alte instituții publice la apariția în presă a unor relatări despre ea. Dacă deținuții îi evită ei înșiși pe jurnaliști, fără să fie supuși unor constrîngeri, cadrele sînt obligate să refuze interviurile sau
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
o lume în care spaima pedepselor divine bîntuie mințile păcătoșilor arestați, preoții cu har reușesc uneori să ofere cel mai important suport moral 230. Paradoxal, credința în Dumnezeu este mai frecvent manifestată de locuitorii așezămintelor carcerale decît de cei care populează alte instituții libere. Dar menținerea preoților în poziții instituționale marginale limitează rolul terapeutic al credinței. Iar această limitare vine dintr-o concepție cu rădăcini în umanismul lui Thomas Morrus și Jean Jacques Rousseau, care stipula că omul trebuie să fie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
reguli diferite de dezvoltare, cu modalități specifice de manifestare, cultura și civilizația sînt legate între ele prin faptul că amîndouă depind de o anumită viziune despre rolul instituției. Această viziune nu trebuie să fie neapărat împărtășită de indivizii care o populează în anumite momente (căci ei vin și pleacă), ci de autoritățile cele mai înalte, de care depind existența și funcționarea ei. Și uneori nici chiar de acestea, căci ele o moștenesc de la predecesori și o lasă urmașilor intactă datorită fie
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
numai ceea ce este acum Legea Moldovei"239. Doar domnitorul avea dreptul să judece infracțiunile grave, asistat de boierii din Sfatul sau Divanul Domnesc. Acesta se întrunea de regulă săptămînal, de aceea temnițele și beciurile din curțile voievodale și boierești erau populate scurtă vreme de arestați. Doar în cazul deplasărilor domnilor în alte localități sau țări, judecata se amîna pînă la sosirea lor. În timpul războaielor, arestații erau adesea trimiși să lupte. Pedepsele judecate de domn erau foarte aspre, pedeapsa cu moartea înlocuind
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Basarab în 1646 în Ilfov, sau Arnota, Dintr-un Lemn, Cernica, Pantelimon, Comana, Ostrov, Cozia, Văcărești, Secu, Bucovăț, Ocnița etc. Închisori funcționau și în beciurile boierești, iar grosurile, temnițele și ocnele erau cele mai importante locuri de detenție. Ele erau populate nu doar de bărbați, ci și de femei, cele mai multe fiind neveste de boieri sau femei de moravuri ușoare. Mihail Kogălniceanu descrie 241 cum soțiile a trei boieri erau legate ziua la "pușci" și noaptea închise în "odăile seimenilor". "Domnul prindea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
se manifeste în toată puterea lui, atingînd apogeul în perioada stalinistă, cînd în persoana lui s-au întruchipat torționarul și reeducatorul, criminalul și misticul, bestia și duhovnicul. Dependent total de instituția care l-a fabricat și de infractorii care o populează, el ajunge să le prelungească detenția prin tot felul de mecanisme interne care-i rup de lumea reală, întorcîndu-le pașii înapoi în închisoare. Afirmația lui Michel Foucault: "Delincvența este un produs al închisorii" capătă consistență dacă înțelegem că instituția menține
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cap, plictisit. Intru pe o alee strâmtă și văd câteva mașini parcate. Parchez și eu. Mă uit la ceasul de la bord. Unșpe și cinci. Coborâm. Clădirea e un mic colos de tristă amintire, situat la periferie, în mijlocul unor terenuri virane populate de câini fără stăpân. Sunt convins că o firmă care închiriază aici spațiu pentru birouri plătește o chirie infimă. Pe hol e frig și pustiu. Câteva neoane pâlpâie nesigur. Lipsesc doar steagurile Partidului Comunist Român și portretele celor doi foști
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
foști tovarăși de viață și de ideologie. În lift încap doar două persoane, îmbrățișate strâns. Îmi iau prietena în brațe și, timp de zece secunde, călătorim spre cer. Apoi ușile se deschid și coborâm cu picioarele pe pământ. Holul e populat de o faună petrecăreață plină de specii rare. Niște boxe mari urlă ceva. Cred că e muzică, dar nu bag mâna-n foc. Un tip cu ochelari în formă de halbe de bere vine spre mine. Ce faci, băăă? Îl
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
să urcăm pe drumul Golgotei, încercând să îl imaginăm așa cum era în urmă cu circa 1965 de ani. Eram, în sinea mea, mândru că locurile unde este așezat satul meu din vârful muntelui deținea dovezi de necontestat că au fost populate de mii de ani, cu nimic mai prejos decât multele civilizații dispărute din orice parte a lumii, că Sfinxul de pe culmea Bucegilor este o probă, insuficient studiată, mai ales în contextul polivalențelor interacțiunilor dintre Om și Divinitate, dintre Om și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Acest spațiu magic strălucește prin reflexele „ de argint" pe care luna le revarsă asupră-i, ca și cum l-ar înnobila cu însemnele sacre ale mitului: însă poetul nu-și proiectează numai ochiul în acest spațiu magic, întrucât elementele vizuale ce-1 populează relevă „o anumită facultate transgresivă peste diferitele granițe ontologice, semănate pe traiectul marilor depărtări cosmice, în vederea unei comuniuni afective cu aspectele stihiale", ci întreaga sa ființă, „profilată, prin însăși structura ei, pe unda marilor depărtări" . Versurile din „Călin..." sugerează astfel
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]