3,904 matches
-
în brațe. Dar străinii se istoveau mergând. De multe ori erau nevoiți să se oprească, pentru a se odihni puțin. Alte dăți Auta îi lua în spate pe rând și-i trecea peste albia vreunui pârâu sau pe buza unei prăpăstii. Drumul părea că nu se mai sfârșește. Totuși, se sfârși. Când soarele luminase munții, intrară cu toții pe ușa luntrei mari. Nefert era atât de istovită încît nici nu mai putu să se mire. Hor și cârmaciul căzură în jilțuri, storși
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Fata Simplă ilustrează pericolele neglijenței bărbaților din timpul actului sexual după cum urmează: A face dragoste cu o femeie este ca și cum ai călări un cal în galop cu un ham uzat și e la fel de periculos ca și cum ai merge pe marginea unei prăpăstii adânci pline de sulițe. Un scurt moment de neatenție îl poate arunca pe bărbat necontrolat în prăpastia ejaculării, acest lucru încheind în mod efectiv „cursa” pentru ambii parteneri. Atunci când „călărește o femeie” (yü-nü), bărbatul trebuie să fie foarte atent cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
femeie este ca și cum ai călări un cal în galop cu un ham uzat și e la fel de periculos ca și cum ai merge pe marginea unei prăpăstii adânci pline de sulițe. Un scurt moment de neatenție îl poate arunca pe bărbat necontrolat în prăpastia ejaculării, acest lucru încheind în mod efectiv „cursa” pentru ambii parteneri. Atunci când „călărește o femeie” (yü-nü), bărbatul trebuie să fie foarte atent cu tehnica, purtându-se ca și cum ar galopa pe un armăsar sălbatic prin pădure. Cu mai bine de 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
cu competențe clare, subîmpărțite între diferiții actori (Comisia, Parlamentul, Curtea de Justiție), încă nu recunoaște limpede că UE, ca organizare politică, produce efecte asupra contextelor naționale. Caporaso explică, de fapt, că termenul "europenizare" a fost creat pentru a umple această prăpastie și pentru a ține seama de efectele pe care integrarea europeană le produce asupra contextelor naționale. Fabbrini (2003) clarifică bine această tranziție, evidențiind că prin termenul europenizare se dorește marcarea saltului calitativ apărut în procesul de integrare în perioada specifică
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
vînătoarea de vrăjitoare". Nietzche (1911:212) vede procesul în termeni generaționali: "ceea ce pentru tată este o minciună, pentru fiu devine o convingere". Pentru membrii Partidului din romanul lui Orwell, ca și pentru politicienii lui Arendt de pe timpul războiului din Vietnam, prăpastia dintre generații dispare. După cum am văzut deja, succesul unei minciuni îi poate determina pe mincinoși să creadă că ceea ce au inventat este adevărat; poate că ei au nevoie să se înșele singuri pentru a-și păstra respectul față de propria persoană
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
serviciu prin chiar creația lor. Pentru mine, cîteva din valorile poeziei japoneze se pot regăsi Într-un fel de gemeni imaginari În poezia lui Blaga. Încercarea e riscantă, dar poate fi un pod, e adevărat fragil și oscilant, peste o prăpastie care nu trebuie considerată de netrecut. M-am tot gîndit dacă nu cumva abuzul de termeni niponi ne poate face, pe noi cei preocupați de haiku, să părem o sectă greu de Înțeles de cei neinițiați. Și, la fel de bine, ne
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a stridențelor din amurg, cînd simțurile și imaginația noastră se ascut pe măsură ce Încetează forfota lumii și rumoarea care, verbalizînd, ecrana totul: “Nemișcați deodată brazii! / Sevele se-așează-n noapte. / Iese liniștea din munte / unde locul i-a fost strîmt. / Numai undeva-n prăpăstii / un izvor mai are șoapte / și o bufniță cuvînt.” De-acum comunicarea, care se proptea În cîrjele cuvintelor, devine superfluă și poate Începe cuminecarea. De-acum Înțelegem cu inima, și ea ținută Însă sub surdină. “Strîns ținută sub surdinăca o
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
altcineva (poate chiar viața lui) Îl iubește sau ba și pentru asta Îi smulge (vieții) petalele rînd pe rînd ca să ajungă cît mai repede la ultima dovada. Face asta bîțÎinduși picioarele, relaxat, aproape inconștient că se află mereu pe buza prăpastiei. cîte-o petală bîțÎind picioarele - buza hăului M-am străduit mult să concentrez totul În aceste puține cuvinte care trimit la sau sugerează măcar despuierea margaretei, o atitudine senin nepăsătoare și așezarea pe marginea prăpastiei. Nu știu dacă și altora li
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
că se află mereu pe buza prăpastiei. cîte-o petală bîțÎind picioarele - buza hăului M-am străduit mult să concentrez totul În aceste puține cuvinte care trimit la sau sugerează măcar despuierea margaretei, o atitudine senin nepăsătoare și așezarea pe marginea prăpastiei. Nu știu dacă și altora li se par suficiente pentru a presimți sinuciderea. Margareta cu piedica trasă. Dacă am comis un poem valabil sau doar unul prăpăstios. Prezentul etern Oprește-te, clipă! Goethe VÎntul are de obicei sincope. Bate neregulat
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
încreadă în puțini dintre vecinii lor. În acest ultim domeniu, principiile morale servesc pentru legitimarea intereselor naționale și pentru stigmatizarea principalilor competitori: ele nu reprezintă baza unei noi forme de organizare politică mondială care va înlocui statul națiune. Existența unei prăpăstii mai mult sau mai puțin de netrecut între politica internă și cea internațională este tema centrală în gândirea realistă și în special neorealistă. Prin contrast, gânditorii cosmopoliți iau în considerare o ordine mondială dar nu neapărat o guvernare mondială în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
menționate în paragraful anterior, că tensiunea dintre concepțiile "pluraliste" și "solidariste" asupra societății internaționale s-ar putea adânci în viitor. Dacă aceasta era predicția lor, ea s-a dovedit a fi în linii mari corectă, după cum se poate vedea după prăpastia din ce în ce mai adâncă dintre cei care cred în promovarea drepturilor universale ale omului (prin forță dacă este nevoie) și cei care cred că este necesar să se consolideze respectul pentru suveranitatea națională în fața noului imperialism. Bull și Watson credeau că o
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
argumentului constructivist original despre metodologie, iar susținătorii convenționalismului metodologic nu recunosc că asemănarea între cercetările empirice din curentul principal și cele ale constructiviștilor interpretativi are mai mult de-a face cu eșecul raționaliștilor de a-și satisface propriile standarde neopozitiviste. Prăpastia dintre aceste puncte de vedere metodologice rivale în cadrul constructivismului apare mai clar în contrastul dintre acele studii ce folosesc tehnicile metodologice cantitative și cele care adoptă abordări genealogice (Johnston 1995; Price 1997). Ultima dintre nemulțumiri privește relația dintre constructivism și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
culturale ale umanității, astfel încât Nordul a recâștigat cu o mână exclusivitatea pe care a pierdut-o cu cealaltă. Noua ecologie a privirii deschide, fără îndoială, câmpul vizual al fiecăruia, dar face mai problematic "dialogul culturilor", lărgind mai mult ca niciodată prăpastia dintre bogați și săraci. O țară săracă poate să aibă poeți buni, romancieri buni și chiar un ziar bun; nu poate să aibă o televiziune bună. Și cu atât mai puțin un cinema competitiv. Tagore și Gide puteau să discute
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
fi putut să zic: În Dumnezeul meu voi trece zidul, și nu m-aș fi înfricoșat din îndoială, zicând în mine însumi: Oare cine mă va întâmpina când mă voi repezi să sar înălțimea zidului? Oare nu cumva e o prăpastie acolo? <footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae: Precum voia proprie este peretele din mijloc, așa credința surpă acest perete, pentru că credința este voia care vrea să se surpe pe ea însăși ca voie autonomă. Realitățile spirituale dumnezeiești se fac vădite în fața
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
163) „Cei lipsiți de credință nu sunt într-o stare mai bună decât cei care locuiesc în întuneric; ci, după cum cei din întuneric se izbesc de pereți, se lovesc de cei cu care se întâlnesc, cad în gropi și în prăpăstii, și nu le sunt de nici un folos ochii pentru că nu au lumina care să-i îndrume, tot așa și cei lipsiți de credință se lovesc unii de alții, se izbesc de ziduri și, la urmă, se prăvălesc singuri în prăpastia
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
prăpăstii, și nu le sunt de nici un folos ochii pentru că nu au lumina care să-i îndrume, tot așa și cei lipsiți de credință se lovesc unii de alții, se izbesc de ziduri și, la urmă, se prăvălesc singuri în prăpastia pierzaniei. Martori ai cuvintelor acestora sunt cei care se laudă cu înțelepciunea lumească, cei care se fălesc cu barba lor, cu mantaua și cu toiagul lor de filosofi. După cuvântări lungi, și adesea repetate, nu văd pietrele așezate dinaintea ochilor
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
toiagul lor de filosofi. După cuvântări lungi, și adesea repetate, nu văd pietrele așezate dinaintea ochilor; că, dacă ar vedea în ele pietre, nu le-ar socoti dumnezei! Se izbesc unii de alții și se cufundă în cea mai adâncă prăpastie a necredinței, nu din altă pricină, ci pentru că încredințează rațiunii rezolvarea tuturor problemelor. Aceasta a arătat-o Pavel prin cuvintele: Au rătăcit în cugetările lor și s-a întunecat inima lor cea neînțelegătoare; zicând că sunt înțelepți au ajuns nebuni
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
îndrăznelii lui este lovit de pedeapsa dumnezeiască. Astfel, Core, Datan și Abiron, care au încercat să răpească lui Moise și preotului Aaron dreptul de a sacrifica, îndată au fost pedepsiți pentru încercările lor: legăturile pământului s-au rupt, o adâncă prăpastie s-a deschis sub picioarele lor și i-a înghițit de vii. Dar nu numai pe ei, care fuseseră făptașii nedreptății, i-a lovit mânia lui Dumnezeu, ci și pe ceilalți 250 de complici și participanți la aceeași nebunie, uniți
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
la Facere, cuvântul al șaptelea, p. 98) Ereticii răstălmăcesc Scriptura și caută mereu argumente împotriva mântuirii lor „Dar ereticii, răstălmăcind Scripturile împotriva capetelor lor și căutând mereu argumente împotriva mântuirii lor nu-și dau seama că se îmbrâncesc singuri în prăpastia pierzării. Că pe Fiul lui Dumnezeu nici lauda nu-L face mai slăvit, nici hula nu-L vatămă. Nu are nevoie Ființa cea necorporală de lauda noastră. Ci, după cum cel ce spune de soare că e strălucitor nu-i adaugă
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
va vrea să-I aducă cuvenita cinstire?” (Eusebiu de Cezareea, Viața lui Constantin cel Mare, cartea II, 3, în PSB., vol. 14, p. 103) footnote>, grăbindu-se, sub pretextul unei învățături fără de lege și fără de Dumnezeu, spre cea mai adâncă prăpastie a pierzaniei”. Iată ce amarnică istorie ne dau ereticii!” (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, XXVIII, 16-19, în PSB, vol. 13, p. 222 223) „Constantin Biruitorul, Măritul și Augustul, către eretici. Cuvine-se să recunoașteți în temeiul acestei
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
toți”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 12, în PSB, vol. 81, p. 92) „Căci li s-a făcut (ereticilor) limba sabie cu două tăișuri și brici ascuțit care sfâșie sufletele și le trimite în închisoarea iadului și în prăpastia întunericului și le golește de Hristos prin învățătura lor rătăcită despre Hristos”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 12, în PSB, vol. 81, p. 98) „... gurile viclene ale ereticilor, deschise ca niște porți ale iadului”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
inima omului, să-l arunce pe acesta cu totul în moarte. Și dacă Domnul Savaot nu i-ar fi rupt lanțul pe care-l întinsese, meșteșugul unui rău atât de mare și pregătirea făcută cu iscusință ar fi târât în prăpastie inimile multor oameni simpli. Mintea omenească este atrasă ușor spre partea cea rea, fiindu-i mai ușor să zboare în larg decât să meargă cu trudă pe calea cea strâmtă”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea Papei Syriciu către Biserica
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
comunitate crede la un moment dat, și nici pe aceea a justificării înlocuirii acestui "bine" cu un "mai bine" care poate surveni ca urmare a unei discuții libere ulterioare, în care scopurile comunității respective sunt redefinite sau rescrise. Atunci când transformă "prăpastia dintre adevăr și justificare" (care-i determinase pe epistemologii iluminiști să recurgă la teoria adevărului corespondență) în "prăpastie dintre binele actual și mai binele posibil"186, Rorty nu oferă, totuși, un argument convingător pentru eliminarea oricărui tip de criteriu de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
bine" care poate surveni ca urmare a unei discuții libere ulterioare, în care scopurile comunității respective sunt redefinite sau rescrise. Atunci când transformă "prăpastia dintre adevăr și justificare" (care-i determinase pe epistemologii iluminiști să recurgă la teoria adevărului corespondență) în "prăpastie dintre binele actual și mai binele posibil"186, Rorty nu oferă, totuși, un argument convingător pentru eliminarea oricărui tip de criteriu de delimitare între "binele actual" și "mai binele posibil"187. În aceste condiții, întrebarea care se pune este următoarea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
supun.“ Dar Tetis era de mult resemnată. Doar că răspunsul 132 ei conține ceva imperceptibil diferit de gândul lui Ahile, un fel de răscumpărare târzie a neîndurării lui Ahile față de ahei: „Da, copilașul meu, e bine să-i scapi de prăpastia morții pe tovarășii tăi istoviți.“ Ea însăși îi spusese, încă de mult, înainte de caii lui și înainte de Hector murind, care îi va fi soarta și cât de aproape îi este sfârșitul. Știe că, ducându-se să-l ucidă pe Hector
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]