9,282 matches
-
al cazării se stătea mai prost în acele timpuri la Bârlad, atunci restaurantele erau excedentare. Pe 24 ianuarie 1945, proprietara de cârciumă unde se servea și mâncare, Rica Grumberg de pe strada Regală (acum, str. Republicii) emisese o factură spre decontarea prefecturii prevăzută și cu un desfășurător: „...8.500 lei pentru masa ce am dat la 3 cetățeni sovietici timp de 3 zile și la 2 cetățeni pe timp de 4 zile”. Ca să se știe cui i-a dat de mâncare, harnica
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Prea multă captură umană, nu făcuseră rușii prin zona Tutovei dar, atâția câți erau, acești oameni trebuiau hrăniți și cazați. De parcă ar fi fost singura crâșmăriță din oraș, Rica Grumberg făcuse iar scurtă la mână scriind note de plată adresate prefecturii. Astfel, în 4 februarie solicitase suma de 28.000 de lei ce reprezenta „...masa pentru 5 repatriați dela 21 ianuarie la 1 februarie” iar gardianul Grigore Profiroiu 4.000 de lei pentru că însoțise la Iași „...5 cetățeni sovietici pentru repatriere
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
adresă dar și două liste cu lucrările ce urmau a fi arse sau date la deșeuri. Pe 2 aprilie 1945, căpitanul Dumitru I. Georgescu, ajutorul colonelului Nicolaescu, semna pentru acesta din urmă adresa nr.25, ce urma a lua drumul prefecturii și poliției urbane: „În conformitate cu Ordinul nr.102065/945, al CRPAA, Delegația Militară, Secția a III-a, avem onoare a vă trimite alăturat listele nr.3 și 4 a publicațiunilor ce urmează a fi retrase (subl.ns.) din comerț și circulație
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
11 din Convenția de Armistițiu, numai pe luna iunie a anului 1945: „60 vite cornute, 1.000 oi și 200 de cai, S’a dat ordin a se lua vitele pentru a se transporta în URSS”. La articolul 13: „Dela Prefectură: 1 semănătoare, una mașină bătut porumb, un plug cu patru brazde. (...) La Iordache Ciorici, 14.000 kgr. fer, piese dela o moară”. Nota bene, și acestea trebuiau să fie expediate în Rusia bolșevică, pentru veșnica slavă a nesătulului Stalin! Deoarece
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fer, piese dela o moară”. Nota bene, și acestea trebuiau să fie expediate în Rusia bolșevică, pentru veșnica slavă a nesătulului Stalin! Deoarece ca și un păduche în frunte apăruse și la Bârlad trădătorul partid comunist, diriguitorii urbei și ai prefecturii luaseră măsura de a se discuta „...cu Dl. Harii (vreun evreu bolșevic local, n.n.) pentru locuința Domnișoarei Demtrescu ocupată de Partidul Comunist (subl.ns.)”. La finalul documentului, am găsit compoziția „Comisiei Județene Tutova”: „Prefectul Județului prof. Gh. Gâlcă; Comandantul Cercului
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dispăruți ca prin farmec! Astfel, dintr-un astfel de document datat 26 mai 1945, am extras următoarele: „Avem onoare a vă ruga să bine voiți a dispune urmărirea și predarea cetățenilor sovietici notați mai jos, cari după ce au încasat dela prefecturile respective alocațiile de hrană și îmbrăcăminte, au dispărut dela domiciliile lor (subl.ns.)”. Prefectura județului Ialomița anunțase „evaporarea” unui număr de 21 de „cetățeni sovietici”, printre care: Lefter Zina, Lefter Luiza, Nicolescu Alexandru, Sarapciuc Tudorina, Sarapciuc Vladimir, Sarapciuc Valentina, Sarapciuc
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
am extras următoarele: „Avem onoare a vă ruga să bine voiți a dispune urmărirea și predarea cetățenilor sovietici notați mai jos, cari după ce au încasat dela prefecturile respective alocațiile de hrană și îmbrăcăminte, au dispărut dela domiciliile lor (subl.ns.)”. Prefectura județului Ialomița anunțase „evaporarea” unui număr de 21 de „cetățeni sovietici”, printre care: Lefter Zina, Lefter Luiza, Nicolescu Alexandru, Sarapciuc Tudorina, Sarapciuc Vladimir, Sarapciuc Valentina, Sarapciuc Pantelie (cel mai probabil fusese vorba despre o familie întreagă!), Anastasia Martinova, Ciobanu Vladimir
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sovietici”, printre care: Lefter Zina, Lefter Luiza, Nicolescu Alexandru, Sarapciuc Tudorina, Sarapciuc Vladimir, Sarapciuc Valentina, Sarapciuc Pantelie (cel mai probabil fusese vorba despre o familie întreagă!), Anastasia Martinova, Ciobanu Vladimir, Statchievici Iosif, Nicolaide Olga, soții Mihail și Maria Verniogora, ș.a. Prefectura județului Dâmbovița, stătea mult mai prost la capitolul „fugiți cu tot cu bani, bocanci, cămăși, ghete și pantofi de damă”, dispărând nu mai puțin de 98 de „vajnici” și „mândri” cetățeni sovietici: soții Mihail și Nina Kukilin, Arnaliuc Timofei, Cuzmin Andrei, Cuzmin
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Ion și Eugenia Damian, soții Gheorghe și Valeria Chiriac, Cipipenco Teodor, Buimistru Valentin, ș.a. Cum de ajunseseră acești refugiați și prin județul Cluj, nu știm, dar certitudinea ne-a făcut să-i pomenim pe cei doi unici dispăruți din bătătura Prefecturii: Roșu Maria și Olteanu Sofia. Prefectura Timiș Torontal anunțase că și luaseră zborul spre o lume mai bună și mai dreaptă decât în ghearele muscalilor taman 66 de refugiați: Mironiuc Vasile, Balint Serghie, soții Malbudian Ion și Sofia însoțiți de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și Valeria Chiriac, Cipipenco Teodor, Buimistru Valentin, ș.a. Cum de ajunseseră acești refugiați și prin județul Cluj, nu știm, dar certitudinea ne-a făcut să-i pomenim pe cei doi unici dispăruți din bătătura Prefecturii: Roșu Maria și Olteanu Sofia. Prefectura Timiș Torontal anunțase că și luaseră zborul spre o lume mai bună și mai dreaptă decât în ghearele muscalilor taman 66 de refugiați: Mironiuc Vasile, Balint Serghie, soții Malbudian Ion și Sofia însoțiți de fiica lor Ludmila, Pavlovici Vladimir, Nazarova
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
care, chipurile, plângeau pe umerii bieților țărani tutoveni jefuiți mai rău ca la drumul mare tot de către aceiași lotri cu rubăști și bonete: „La data de 25 Septembrie 1944, Comandamentul Sovietic a convocat pe reprezentanții autorităților române și a cerut Prefecturii Județului Tutova, să predea pentru Armata Sovietică, până la 27 Septembrie 1944 (termen ultimativ, ca și cel din iunie 1940, subl. și n.ns.) 1.000 (unamie) vagoane cereale, astfel că fiecare pretură a fost obligată să predea câte 125 de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din fabricile de maculatură ale lui Stalin: lei sovietici de război! Dar, chiar și aceste fleacuri tipărite tot nu acopereau daunele țăranilor, fie și la prețul înjositor de 24 de lei kilogramul de grâu așa că cei din CRPAA mai scriseseră: „Prefectura a dispus ca din această donație, să se dea fiecărei preturi câte 3.000.000 de lei, pentru a se da un acont locuitorilor, în contul cerealelor ridicate”. Ce se întâmplase de CRPAA se plângea Bucureștiului abia după aproape un
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
bun, întocmeau mereu situații cu refugiații ce se mai aflau, încă, pe teritoriul județului Tutova sau al orașului Bârlad, spre a fi forțați să se repatrieze. Angajații celor două instituții de forță întocmeau tabele cu aceștia după care le trimiteau Prefecturii Tutova, spre informare și luare a deciziilor. Dar, ce decizie putea lua profesorul Gheorghe Gâlcă, șeful județului, odată ce aceste acțiuni îi fuseseră ultimativ ordonate de către cei doi ofițeri aciuați pe la Bârlad, din care unul mare amator de acorduri muzicale pe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Convenția de Armistițiu ca o supremă umilință, dar după cum s-a văzut până acum, nu ultima. După mai bine de un an de la semnarea documentului de mai sus la Moscova, pe 16 octombrie 1945, când toate termenele de repatriere trecuseră, Prefectura Tutova trimisese la Serviciul Special pentru repatriații Sovietici de la București adresa nr.160 ce fusese însoțită și de o „Situație (pe luni, n.n.) a repatriaților și a sumelor cheltuite în cadrul executării art.5 din C.A. dela 12 septembrie 1944
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
1885, Pârâta, Dubăsari, plugar); familia Martalog compusă din șapte membri: Nechita (tatăl, 1904), Vera (mama, 1906), Alexandru (1929, fiu), Grigore (1932, fiu), Petre (1933, fiu), Evdochia (1939, fiică), Elisaveta (1942, fiică)”, ș.a. În prima zi de Crăciun a anului 1944, Prefectura Tutova semnalase Ministerului de Interne cu adresa nr.6129, trimiterea încă unui lot, al III-lea, dar pe ruta Bârlad-Galați. „Captura” fusese ridicolă, doar 20 de persoane: „Familia Pricop cu Ștefania (mama, casnică, 1902), Agripina (1923, studentă la Iași), Nina
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
sediul GAC Albești. Acesta a fost un caz fericit, chiar dacă nervii petenților au stat în permanență întinși la maximum. În continuare, voi prezenta un alt fel de caz, adică unul nesoluționat de către mai marii comunei vasluiene Ferești dar și ai Prefecturii Vaslui, cu toate că și în acest caz justițiabilii au câștigat în instanțe toate procesele intentate statului, adică celui care ar fi trebuit să le facă dreptate dar care nu se grăbește să o facă deoarece, pur și simplu, statul nu există
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
această suprafață a fost pur și simplu confiscată abuziv de puterea comunistă a acelor ani. Totuși, conform actelor de vânzare-cumpărare întocmite între anii 1932 1939, petenții au făcut dovada proprietății părintești în suprafață de 13,27 ha. În anul 1995, Prefectura Vaslui a emis două titluri de proprietate pe numele celor doi frați moștenitori pentru suprafața de 0,25 ha. fiecare, pe raza satului Văleni. Dar, nici măcar pe această suprafață ridicolă nu au putut fi stăpâni deoarece atunci când s-au dus
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pe fosta Întreprindere a Viei și Vinului Vaslui, acum devenit prefect foarte democrat și foarte convins apărător al drepturilor foștilor „chiaburi” pe care i-a combătut o viață dar, în afară de protocolara cafea nu s-a rezolvat nimic. După ce la conducerea prefecturii s-a „rotit” alt personaj, frații Busuioc au sondat iarăși marea cu degetul și nu degeaba, chiar dacă nu au obținut ceea ce li se cuvenea, deoarece printr-o adresă oficială de răspuns înregistrată sub nr.115C/06 martie 2009 (deci pe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Edgar Poe. Dar Albert este din ce în ce mai singur, închis în sine însuși: Singurătatea și nimicul sunt de ajuns ființei mele196. Din această postură însingurată lansează săgeți înveninate împotriva tuturor. Roger Caillois este apostrofat ca "sofist famelic și cugetător scornit, sub-machiavelic de prefectură, crescut în haremul unui editor", "un bărbat care nu are mare lucru de spus, care este lipsit cu totul de flacără și de geniu, și a cărui operă este o succesiune de însemnări fără valoare înșirate una după alta"197
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
rîului Charente, întăriturile și povîrnișul prea abrupt al stîncii l-au osîndit la cea mai nefericită imobilitate. Cam pe vremea cînd s-au petrecut cele povestite aici, guvernul încerca să împingă orașul înspre Perigord, clădind de-a lungul colinei, palatul prefecturii, o școală de marină, cîteva așezăminte militare, și deschizînd noi șosele. [...] Sus Noblețea și Puterea, jos Comerțul și Banii; două zone sociale care se dușmănesc dintotdeauna; astfel este greu de spus care din cele două orașe îl urăște mai mult
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai grăitoare pentru un astfel de comportament, adevărați sabotori în termeni moderni ai regimului lui Augustus. De exemplu, M. Valerius Messalla, nobilis luptător la Filippi, care continua să-l elogieze pe Brutus (PLUT., Brut. 53) și care a renunțat la prefectura urbis, "in civilem potestatem esse contestans"137, și la participarea la viața politică activă. Asinius Pollio, s-a dedicat activității literare și găzduia un cerc, în cadrul căruia, Timagene, care fusese alungat de Augustus, putea să-l denigreze în voie pe
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
de unitate, aceste mesaje prezidențiale au fost scoase la lumină în anii 2005-2006, în cadrul anchetei Parchetului Militar, și se dovedesc dintre cele mai ciudate: de pildă, la orele 17, Iliescu telefonează pentru a-i anunța pe comandanții armatei că sediul Prefecturii de Poliție căzuse în mâinile unor insurgenți misterioși care ar fi arborat pe clădire "steagul verde legionar". În afară de faptul că niciun fel de insurgenți nu ocupaseră Prefectura și că niciun fel de steag, nici verde, nici de vreo altă culoare
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
orele 17, Iliescu telefonează pentru a-i anunța pe comandanții armatei că sediul Prefecturii de Poliție căzuse în mâinile unor insurgenți misterioși care ar fi arborat pe clădire "steagul verde legionar". În afară de faptul că niciun fel de insurgenți nu ocupaseră Prefectura și că niciun fel de steag, nici verde, nici de vreo altă culoare, nu înlocuise tricolorul, trebuie să observăm că nu a existat alt steag verde decât cel al armatei otomane și că legionarii nu aveau steag verde, ci doar
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
armată auxiliar ale cărui organizare și alcătuire au multe asemănări cu cele ale cazacilor. Familiile care dau un dorobanț sunt obligate să-i furnizeze cele necesare și să-l echipeze; ele sunt scutite de recrutare. Această trupă e în serviciul prefecturilor și subprefecturilor timp de zece zile din treizeci; în restul timpului, își reia muncile agricole. E o instituție remarcabilă, foarte utilă încă și foarte influentă asupra populației sătești, deși e un vestigiu al vechii organizări militare a țării. Gărzile de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sau mai mult, în funcție de cuprinsul scrisorii. Nu se verifică întotdeauna identitatea purtătorului. Într-o zi o persoană foarte îndatoritoare, întâlnind un servitor pe care îl cunoștea și care purta o scrisoare pentru aga, se oferi să o ducă la destinație, prefectura găsindu-se în drumul său. Trebuie crezut că ignorau amândoi conținutul scrisorii. În ciuda protestelor sale energice, persoana foarte îndatoritoare primi ciomăgeala destinată prietenului său. În cazurile urgente, cum am văzut, stăpânii își fac dreptate singuri, iar execuția variază în funcție de stările
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]