19,544 matches
-
o acțiune de binefacere. Se sugerează/solicită fiecărui participant suma de 5000 dolari. Picasso scoate din buzunar o schiță de-a lui și spune: domnilor, aveți aici 10 000 dolari. Stil Picasso. Cochetăriile domnului Paleologu. Recunoscîndu-i-se, cu oarecare jovială maliție, preferința de a-și etala elegantu-i baston atunci cînd e filmat, estetul caută imediat, nu fără acceptabila doză de histrionism, motivația cea mai plauzibilă. Și o găsește: bastonul deși foarte șic, deci pasibil de subțiri ironii îi servește, pur și simplu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ten în parșiva selecție a unor Picasso și Dali, cam pentru ce tablouri ar fi optat cei doi monștri (evident, sacri). Pînă atunci însă ca joc, în aceste zile de festin total să-mi asum, la rîndu-mi, constrîngătoarea (dar incitanta) preferință decenală. Se înțelege, desigur, gradul absolut de subiectivitate și de selecție spontană al simplului amator de artă și nu al pictorului profesionist, ce probabil sînt, cu atît mai puțin, al prezumtivului exeget de dincolo de șevalet. Dacă futilitatea, deci absența normelor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Mountain, masivul roman al lui Charles Frazier, care i-a servit jovialului Minghella ca scenariu peliculei tocmai terminate în... România. Roman avînd în chapeau numele a trei stele orbitoare: Jude Law, Nicole Kidman, Renée Zellweger. Roman nedeschis (din motive de preferință narativă). Aflu însă din emisiune ce nu reținusem la vremea respectivă: că același Minghella făcuse, acum cîțiva ani, și Pacientul englez, fascinantul film după romanul lui Michael Ondaatje. Deschis și devorat atunci, înaintea filmului văzut imediat, pe Lăpușneanu, într-o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
către ceea ce le place, nu către ceea ce li se demonstrează verbal că ar fi mai important. Confruntându-se cu sarcinile școlare, pe măsura trecerii de la o clasă la alta, elevii parcurg un proces de conștientizare a propriilor posibilități și preferințe. Cât privește relația dintre motive și rezultatele școlare, aceasta nu poate fi tratată în mod univoc. Motivul devine însă eficient numai din momentul în care el se constituie la nivelul personalității, investindu-se într-o atitudine. De regulă se pornește
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
unii se limitează doar la propria experiență de viață și ignoră sursele alternative de cunoaștere, în timp ce alții adoptă o atitudine prin simplă imitație sau contagiune. - o componentă afectivă care se referă la anumite stări (trăiriă emoționale, la anumite sentimente și preferințe evaluative (valoriceă determinate de anumite motive, interese, aspirații și idealuri ale persoanei. Aceste componente sunt considerate ca dominante în alcătuirea psiho-socială a atitudinii, manifestându-se printr-o intensitate variabilă și prin orientarea pozitivă, negativă sau neutră a trăirii. - o componentă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
individului, formarea atitudinii parcurge drumul de la nedeterminare la cristalizare în ceea ce privește toate cele componente ale sale. Astfel, în plan cognitiv, ideile și cunoștințele dobândesc grade de întemeiere, de la aproximare al apodicticitate; în plan afectiv, trăirile trec de la emoție la sentimente și preferințe axiologice; sub aspect comportamental, intențiile subiectului trec de la nehotărâre la decizie, indiferent dacă obiectul atitudinii este o realitate concretă sau o abstracție. Corelația și interdependența dintre cele trei componente structurale ale atitudinii este subliniată și de N. Mărgineanu atunci când arată
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
unele criterii, socialmente împărtășite, privind satisfacerea unei nevoi, aspirații, idealuri, individuale sau colective. Valoarea este o relație socială, pentru că nu orice apreciere (individualăă a unui lucru determină valoarea lui, ci numai acelea care sunt în consens cu opțiunile, dorințele și preferințele grupului sau ale societății. Prin interiorizare, ele devin componente structurale ale personalității constituind, împreună cu atitudinile, potențialul acțional al individului. Valorile au un rol esențial în orientarea acțiunilor umane, în stabilirea obiectivelor și scopurilor de atins, a strategiilor și căilor de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
acest nucleu, și o opinie publică (reacții mai mult sau mai puțin consensuale la diferite evenimente, situațiiă. Orientarea atitudinal-valorică dă sens existenței și devenirii umane. Obiectele „cu sens” pentru om devin valori pentru acesta. Ierarhia valorilor exprimă structura atitudinilor ( a preferințelor evaluative ale unei persoane, felul său propriu de a privi lumea, de a gândi și de a se comporta conform solicitărilor acesteiaă și dorințelor individului (ca expresie a libertății saleă. Majoritatea teoriilor și concepțiilor referitoare la personalitate, la structura și
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
statutul său social, profesia, nivelul său de educație, inteligența, calitatea de expert sau gradul de familiarizare cu problema asupra căreia se pronunță au un impact pozitiv în schimbarea de atitudine. O persoană care ia poziție împotriva intereselor sale sau a preferințelor auditoriului să u va obține mai multă influență, decât cel care adoptă strategiile inverse (Eagly, Wood, Chaiken, apud. Stoetzel, 1963ă. Un alt aspect care trebuie avut în vedere este atractivitatea sursei care derivă din trei factori: familiaritatea, similaritatea cu ținta
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Abordarea asimilare-contrast ilustrează valoarea judecății sociale în explicarea și înțelegerea schimbării atitudinale. În mod spontan, în situații cotidiene, oamenii își formează scale de referință cu ajutorul cărora ordonează obiectele după cum le satisfac anumite trebuințe sau ierarhizează persoanele în funcție de anumite preferințe. Aceste scale pot fi unidimesionale, iar judecățile sociale sunt influențate de punctele de referință pe care și le fixează indivizii. Contrastul presupune îndepărtarea sau judecății de punctul de referință, iar asimilarea implică apropierea atitudinii sau judecății de acest punct. Când
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
față de disciplina de studiu este semnificativ pozitivată de succesul într-o sarcină specifică anterioară. Această stare de lucruri este o consecință firească a relației strânse și directe dintre afectivitate/motivației și sfera atitudinală; este de altfel un fapt cunoscut că preferințele noastre, afective dar și atitudinale, se îndreaptă către acele activități asociate cu succesul, real sau potențial, obiectiv sau subiectiv; este o consecință a naturii umane, orientate către succes. Realizarea cu succes a unei sarcini specifice anticipează succesul într-o sarcină
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Ministerului Afacerilor Interne și Procuraturii Generale R.P.R. Comisia se va compune din tovarășii: - Răutu Leonte ca Președinte al comisiei - Pavel Ștefan - Pintilie Gheorghe - Tănase Evghenie - Demeter Alexandru Vor fi recrutați 400 de membri de partid și U.T.M.-iști, de preferință din rândurile elevilor școlilor centrale și locale de partid, a școlilor de cadre ale sindicatelor și ale U.T.M.-ului. Se va ține seama de orientările alăturate. Cei 400 de tovarăși vor fi selecționați în timp de trei luni (până la
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
forme geometriceă; 2 suporturi mai mici cu discuri cromatice conținând culorile din cele 2 suporturi mari, acrotativ; 5-6 pătrate colorate cu lenjerie intimă și bluze cu forme geometrice. DESFĂȘURAREA JOCULUI: NIVEL I: Jocul se joacă în perechi, copiii alegând după preferință câte un suport mare de lucru și, în funcție de desenele de pe carton, își aleg pătratele pe care le plasează pe cele 7 coloane respectând culoarea, forma, în așa fel încât la finalul jocului vor apărea „sertarele dulapului” pline cu lenjeria frumos
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
pentru fiecare personaj câte 10 spații delimitate (pentru semințe); Un zar mare (cub) cu cifrele 1-4, iar pe două fațete semnul X (stop joc), și ? (pedeapsă); Grăunțe, sâmburi. DESFĂȘURAREA JOCULUI: Se intuiesc personajele de pe cartonul de joc, se aleg după preferințe și se numără spațiile alocate fiecărui personaj. Supraveghetorul de joc stabilește ordinea începerii jocului și tot el urmărește corectitudinea, respectarea regulilor privind numărul de grăunțe solicitat, conform numărului de pe zar. Primul copil aruncă zarul și va lua atâtea grăunțe cât
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
sau "uzual" aparține unui domeniu semantic esențial pentru descrierea și argumentația naratologică (de ex., cod, regula rescrierii). Lista mea nu este exhaustivă. Am reținut numai acei termeni care se bucură de largă circulație în naratologie termenii folosiți de naratologi cu preferințe teoretice sau metodologice diferite -, ca și unii pe care îi consider utili și care s-ar putea să capete popularitate; nu am omis termenii care nu mai sînt la modă, deși au fost cîndva. M-am concentrat asupra termenilor folosiți
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Stanzel, formaliștii și semioticienii ruși, structuraliștii francezi și poeticienii din Tel Aviv; am luat în seamă studiile naratologice scrise de lingviști, psihologi, antropologi, istorici și cercetători ai inteligenței artificiale; și nu l-am uitat pe Aristotel. Totuși, mi-am trădat preferința față de ceea ce constituie, probabil, direcția naratologică cea mai influentă din ultimii ani ai secolului, aceea a naratologilor "francezi" sau "de inspirație franceză". În sfîrșit, am lăsat deoparte mulți termeni care vor fi fiind pertinenți pentru analiza narațiunii, dar pe care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
egal cu TIMPUL ISTORIEI, avem scena. Echivalența convențională între segmentul narativ și narat este de obicei marcată de absența (relativă a) medierii naratoriale, de accentul pe acțiunea pas-cu-pas, de detalierea atentă a evenimentelor specifice, de folosirea preteritului în defavoarea imperfectului, de preferința pentru verbe de acțiune în defavoarea verbelor durative etc. ¶Scena (DRAMA) este opusă în mod tradițional rezumatului (PANORAMA). ¶Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și DURATĂ, RITM. schemă [schema]. Un cadru semantic global reprezentînd diverse aspecte ale realității și favorizînd
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mai târziu puțurile, care, fiindcă „presiunea straturilor e mai mică și rocile mai dure... s-au săpat în secțiune circulară”. Puțurile nu depășeau adâncimea de 40 m. Săparea se executa mai ales iarna, deoarece pentru aerisirea puțului se folosea de preferință zăpadă. Puțurile erau căptușite cu nuiele. Păcura era scoasă în putini de lemn cu cercuri de fier, de care erau atârnate greutăți pentru scufundarea lor. Ele erau scoase la suprafață prin tracțiune animală. Instrumentele de muncă erau rudimentare: cazmale, țiuri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nu numai Rusiei, ci și Austriei și că, am adăuga noi, în acei ani, când Rusia era unica putere creștină beligerantă, iar trupele sale se aflau în Principate având și conducerea administrației, era firesc ca revendicările românilor să ia, de preferință, drumul Petersburgului. Tot așa de firesc era ca ele să poarte amprenta inspirației rusești, pentru c-ar fi o naivitate să credem că alcătuirea deputățiilor țării și a memorandumurilor să se fi făcut fără cunoștința încuviințătoare a reprezentanților armatei cuceritoare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
noua stare de lucruri. Cereri și proiecte românești vizând crearea unei confederații româno-sârbe sub garanția marilor puteri, plasarea Principatelor Române sub protecția unui „congres general european”, unirea și chiar independența noului stat român abundă. Referirile la Transilvania sunt invocate de preferință, din motive lesne de înțeles, numai în sprijinul unității etnice a poporului român. În centrul atenției cercurilor politice europene se afla, firește, problema greacă, care dobândise un ascuțit caracter internațional, dar Principatele Române au făcut și ele noi pași pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
informații și argumente menite să demonstreze caracterul relațiilor româno-ruse, efectele lor pozitive, dar și țelurile acaparatoare ale țarismului. Mai presus de toate, însă, N. Iorga s-a oprit cu vădită plăcere asupra relațiilor româno-franceze în epoca luptei pentru Unire. Această preferință poate fi explicată și prin profunda admirație pe care o avea Iorga pentru Franța. Dar, limitându-ne numai la această explicație, am săvârși o mare greșeală, căci atenția pe care Iorga a acordat-o relațiilor româno-franceze corespunde cu rolul jucat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Istoria se cuvine - spune el - să fie pragmatică, să aibă finalitate, altminteri ar eșua într-o „joacă pentru inițiați, o convenție, un lux pe care, în ansamblul ei, omenirea nu și-l poate îngădui”; cultura înseamnă „activism sobru și responsabil”. Preferințele lui Alexandru Zub înclină vizibil spre explorarea, întreprinsă cu voluptate, a lumii ideilor și a purtătorilor ei - cărturarii, pentru că aceștia s-au silit să apere, ca pe o moștenire sacră, istoria poporului român și demnitatea valorilor sale spirituale, pregătind astfel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Nike Inc. Și-a arătat abilitățile în proiectarea pantofilor sport, ideile sale punându și amprenta asupra liniei de design a firmei Nike până în zilele noastre. 2.4. Jogging - forme de practicare De-a lungul timpului, datorită obiectivelor vizate, dar și preferințelor diferite ale practicanților de activități sportive, joggingul s-a practicat și se practică și astăzi sub diferite forme. Practicarea joggingului de către orice persoană poate avea sau nu scop competițional în funcție de ceea ce urmărim: jogging fără scop competițional - este acea formă a
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
decât frumoase care pot fi vizualizate în timpul alergării, stimulând senzația de a suporta mai ușor efortul; existența aerului curat, nepoluat; modificările care au loc în organism datorită altitudinii. 4.4. Când practicăm jogging? Practicarea joggingului este o chestiune de atitudine, preferințe și circumstanțe, la care fiecare persoană se adaptează în funcție de nevoi, trebuințe sau tendințe. Răspunsul la întrebarea anterioară se poate detalia astfel: A. practicăm jogging la o anumită oră; B. practicăm jogging într-o anumită zi din săptămână; C. practicăm jogging
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
practicăm joggingul, specialiștii din domeniul sportiv, fiziologic și chiar și psihologic, susțin faptul că aceasta ar depinde de programul nostru familial și/sau profesional, de temperatura din mediu, de lumina solară, de ionii din atmosferă, de ritmul circadian, etc. În funcție de preferințe și de timpul liber se poate practica joggingul oricând. Trebuie doar să se țină cont de avantajele și dezavantajele fiecărei ore din zi. Fiecare moment al zilei prezintă propriile sale avantaje și dezavantaje. Trebuie doar să nu se uite că
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]