3,060 matches
-
rezistă distanței impuse față de femeia pe care-o iubește, deși o respinge, sfîrșind prin a o căuta cu disperare. N-am putea spune că Jean-Philippe Toussaint scrie romane de dragoste, în accepțiunea clasică a sintagmei. Totuși, prezențele feminine sînt mai pregnante aici decît la alți colegi de-ai lui, sexul chiar se spune pe sine cu brutalitate. Totuși, după ce era absentă în cărțile sale publicate în anii ’80, psihologia revine și reușește, în Faire l’amour, să imprime textului și să
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
epice în ansamblul romanului. Autoarea face cu naturalețe referiri la lumea de azi, la Mircea Ivănescu și Petre Roman, la Günther Grass și Marius Tucă. Este o infuzie de actualitate care conferă romanului prospețime. Din mulțimea de evocări se detașează pregnant profilul unei scriitoare, Terry, prietenă de nedespărțit a Annei în perioada adolescenței lor comune, care, însă, odată cu trecerea anilor, mânată de un fanatism al realizării ca scriitoare, a devenit mai puțin disponibilă pentru prietenie. în mod curios, Anna vorbește despre
Câtă cultură, atâta sinceritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16607_a_17932]
-
Gheorghe Grigurcu Deși apreciate îndeobște pentru "eleganță", "grație", "delicatețe", începuturile poetice ale lui Dorin Tudoran aduc deja semnele pregnante ale unei estetici a inadaptării (inadaptarea fiind un tipar lăuntric al acestui poet, care se manifestă, pe de o parte, prin insurgență morală, în zona unei istorii insuportabile, pe de alta, prin propensiunea pentru "urît", în zona unui lirism rebel
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
Ruxandra Garofeanu Aurel Cojan (n. 3 martie 1914 - la Beceni, județul Buzău) este după opinia noastră unul din cei mai pregnanți artiști contemporani și unul dintre cei mai dificili oameni. Personal nu știu să fi dat vreun interviu substanțial până la ora actuală (cu excepția nenumăratelor scandaluri publice) și faptul că am avut șansa să stau de vorbă cu Domnia Sa sub incidența unei
Interviu cu Aurel Cojan by Ruxandra Garofeanu () [Corola-journal/Journalistic/13072_a_14397]
-
a evidenția numai și numai diferențe. Treptat am realizat însă că filmele ilustrează perfect gradat o situație de fapt a cinematografiei actuale. Există, pe de o parte, filmele de consum (chiar dacă distincția „comercial - artă” a dispărut cumva dat fiind specificul pregnant economic al societății contemporane), filmele dedicate publicului cel mai larg care nu are nici timp, nici chef să se implice mai mult decît o presupune o poveste oarecare, filmele cu o unică dimensiune - aceea în care „se întîmplă ceva” (vezi
Trei filme by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/13119_a_14444]
-
schițe componistice (așa-numitul, de către americani, “compositional process”), etnomuzicologie, analiza muzicologică, și, nu în ultimul rând, istoria ideilor: toate acestea sunt ramurile principale ale muzicologiei contemporane regăsite în ansamblul tezei despre Bartók. Acribia, ordinea sistematică sunt atributele principale ce reies pregnant încă de la primul capitol, istoriografic (“Premisele”). Francisc László pune la punct, în întregul volum, nu numai unele erori ale istoriografiei muzicale românești, perpetuate ca locuri comune, dar revine permanent și asupra propriilor cercetări, dintr-o nouă perspectivă (și nu doar
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
școală și la clasa cărui profesor. Recunoști școală de la București, pe cea de la Tîrgu-Mureș sau Cluj. Recunoști stilul profesorului care, uneori, se clonează puțin în fiecare student cu care a lucrat. Mimetismul funcționează mai des decît notă personală, clară și pregnanta. Lipsa de informare, de cultură duce la alegerea unui monolog sărac, ales la prima mîna și ajustat să intre în normele temei Galei și nu pregătit special. Și după aceste zile îngrijorarea crește. E trist și alarmant. Lipsa de profiluri
Tînărul actor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17681_a_19006]
-
constituia o misiune. Există, și în țară și în lume, Români care i-au cunoscut sau care au lucrat alături de ei. Dar ce puțin s-a scris despre ei... Nu ar merita asemenea personalități marcante (și alții, inca) o mai pregnanta aducere aminte, cel puțin acum cînd cei ce-s la cîrma țării se declară democrați "anticomuniști"? Nu ne rezultă faptul că vreo instituție românească, nici în regimul Iliescu, nici în cel actual - ar fi preluat un nume dintre cele ale
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
că infidela virtuală) echivalează însă cu o ieșire din spațiul identitar vital al personajelor, simbolizat de apartamentul în care cei doi locuiesc că pereche. Fiecare din ei, cînd ajunge în stradă, după ce a părăsit apartamentul în urma unei cerți, are senzația pregnanta a unei alunecări în afara realității. Irealitatea îi absoarbe pe amîndoi că un coșmar, mai întîi pe bărbat, care o urmărește pe Chantal în trenul ce o duce spre Londra devenind astfel martorul unor întîmplări bizare, apoi pe femeie. În tren
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
cenaclului Facultății de Litere, publicate prin strădania lui Mircea Cărtărescu. Primul volum de acest fel (apărut în 1995 și cuprinzând texte semnate de Sorin Ghergut, Svetlana Cârstean, Răzvan Rădulescu, Mihai Ignat, Cezar Paul-Bădescu, T.O.Bobe) avea încă o anumita pregnanta, datorită prezenței în sumar a unor autori cu personalitate: Sorin Ghergut, Răzvan Rădulescu și Cezar Paul-Bădescu. Intitulat Tablou de familie, volumul nu era lipsit de un prim-plan, în care se instalaseră câțiva tineri scriitori capabili să prezinte interes și
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
s-a obținut pentru el locul vacant de membru al Școlii din Fontenay-aux-Roses, începând din toamnă! Mică scrisoare e iscălita și de alți "fonteneisti": Grigore Nandris, C.C. Giurescu, P.P. Panaitescu... Rareori că în culegerile de scrisori, ordinea cronologică poate mai pregnanta, până la a deveni apăsătoare, cu traversări de lumină, așteptate. Iată-l, în decembrie 1937, pe Basil Munteanu ieșit din travaliul și obsesia istovitoare a mării sale opere, Littărature roumaine: Cartea mea e gata. Nu știu care-i va fi norocul. Știu numai
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
modernizării lingvistice. S-a ajuns astfel ca, datorită titlurilor și simplificării legate de circulația comercială, termenul care desemna un instrument al modernizării (radicalul latin, păstrat în cuvinte vechi și regăsibil în neologisme) să fie identificat cu forma ei cea mai pregnantă (neologismul, împrumutul lexical modern). Glisarea semantică a produs un “cuvînt la modă”, pe care lipsa validării academice l-a împiedicat să rămînă definitiv în uz. El ne poate însă evoca un moment important din evoluția limbii române: din punctul de
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
structurarea metodei de cercetare a viitorului istoric literar" p. 26). Înțelegem că D. Russo l-a introdus în studiul bizantinologiei iar O. Densusianu în "limba veche românească" și, mai ales, în literaturile medievale ale occidentului. 3. Dar personalitatea cea mai pregnantă în formația științifică a lui Cartojan a fost Ion Bianu, al cărui "elev favorit" fusese în liceu și cu care, împreună - aproape simultan - student și profesor, intră în Universitate. Colaborarea lor a fost exemplară: Albumul paleografic este rezultatul ei. N.
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
tuturor agenților economici care activează pe piată relevanță în cauză. b) în general restricționările verticale care reduc concurență inter-marca sunt mai dăunătoare decât restricționările verticale care reduc concurență intra-marca. De exemplu, obligațiile de nonconcurenta vor avea efecte negative mai pregnante decât distribuția exclusivă; ... c) în lipsa unei concurente inter-marca suficiente, restricționările verticale din categoria distribuției limitative (un producător vinde doar unuia sau unui număr limitat de distribuitori) pot restrânge semnificativ opțiunile disponibile consumatorilor. Acestea sunt mai dăunătoare în cazul în care
INSTRUCŢIUNI din 24 mai 2002 privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 în cazul înţelegerilor verticale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143926_a_145255]
-
este considerată neconcentrata dacă indicele HHI*1) este sub 1000. ... b) în general, restricționările verticale care reduc concurență inter-marca sunt mai dăunătoare decât restricționările verticale care reduc concurență intra-marca. De exemplu, oblibațiile de nonconcurenta vor avea efecte negative mai pregnante decât distribuția exclusivă. ... c) în lipsa unei concurente inter-marca suficiente, restricționările verticale din categoria distribuției limitative (un producător vinde doar unuia sau unui număr limitat de distribuitori) pot restrânge semnificativ opțiunile disponibile consumatorilor. Acestea sunt mai dăunătoare în cazul în care
INSTRUCTIUNI din 14 aprilie 2004 privind aplicarea art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996 , cu modificările şi completările ulterioare, în cazul înţelegerilor verticale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157913_a_159242]
-
de risc: ... ● lărgirea ariei de acțiune a grupărilor internaționale de crimă organizată, prin atragerea infractorilor din spații mai largi și proliferarea tentativelor privind toate tipurile de fraudă, inclusiv cea vamală, contrabandă și trafic ilicit de mărfuri și bunuri etc.; ● manifestarea pregnantă a unor grupări ale rețelelor internaționale de crimă organizată cu experiență mondială (globalizarea crimei organizate); ● migrația ilegală generată de situația economică, socială sau politică din țările de origine, care conduce la apariția unor fluxuri masive de imigranți spre România și
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 1 aprilie 2004 de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2004-2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157109_a_158438]
-
pajiști, ale instituțiilor agricole și ale administrației publice locale, ceea ce a condus la un proces lent și continuu de degradare a acestei resurse. O astfel de situație este cu atât mai îngrijorătoare, cu cat acest fenomen se manifestă cel mai pregnant pe suprafețele de p��suni comunale, care, deși au un potențial ridicat de producție, nu sunt exploatate corespunzător. ÎI. Starea actuală a pajiștilor 1. Gruparea pajiștilor după factorii limitativi ai producției de masa verde Producția de masa verde realizată pe
ORDIN nr. 226 din 28 martie 2003 pentru aprobarea Strategiei privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150407_a_151736]
-
și montane, reprezintă o activitate de interes național, care reclamă de urgență o reconsiderare a interesului și atenției de care trebuie să beneficieze din partea deținătorilor de pajiști și a autorităților locale. 2. Structura de proprietate a pajiștilor evidențiază în mod pregnant direcțiile de acțiune și pârghiile economice necesare pe care instituțiile centrale și locale de stat trebuie să le aibă în vedere. 3. Prezentarea factorilor de restricție din patrimoniul pastoral, care limitează valorificarea potențialului productiv al acestor terenuri, scoate în evidență
ORDIN nr. 226 din 28 martie 2003 pentru aprobarea Strategiei privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150407_a_151736]
-
pajiști, ale instituțiilor agricole și ale administrației publice locale, ceea ce a condus la un proces lent și continuu de degradare a acestei resurse. O astfel de situație este cu atât mai îngrijorătoare, cu cat acest fenomen se manifestă cel mai pregnant pe suprafețele de pășuni comunale, care, deși au un potențial ridicat de producție, nu sunt exploatate corespunzător. ÎI. Starea actuală a pajiștilor 1. Gruparea pajiștilor după factorii limitativi ai producției de masa verde Producția de masa verde realizată pe pajiști
STRATEGIE din 28 martie 2003 privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150408_a_151737]
-
și montane, reprezintă o activitate de interes național, care reclamă de urgență o reconsiderare a interesului și atenției de care trebuie să beneficieze din partea deținătorilor de pajiști și a autorităților locale. 2. Structura de proprietate a pajiștilor evidențiază în mod pregnant direcțiile de acțiune și pârghiile economice necesare pe care instituțiile centrale și locale de stat trebuie să le aibă în vedere. 3. Prezentarea factorilor de restricție din patrimoniul pastoral, care limitează valorificarea potențialului productiv al acestor terenuri, scoate în evidență
STRATEGIE din 28 martie 2003 privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150408_a_151737]
-
pajiști, ale instituțiilor agricole și ale administrației publice locale, ceea ce a condus la un proces lent și continuu de degradare a acestei resurse. O astfel de situație este cu atât mai îngrijorătoare, cu cat acest fenomen se manifestă cel mai pregnant pe suprafețele de pășuni comunale, care, deși au un potențial ridicat de producție, nu sunt exploatate corespunzător. ÎI. Starea actuală a pajiștilor 1. Gruparea pajiștilor după factorii limitativi ai producției de masa verde Producția de masa verde realizată pe pajiști
STRATEGIE din 22 mai 2003 privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150415_a_151744]
-
și montane, reprezintă o activitate de interes național, care reclamă de urgență o reconsiderare a interesului și atenției de care trebuie să beneficieze din partea deținătorilor de pajiști și a autorităților locale. 2. Structura de proprietate a pajiștilor evidențiază în mod pregnant direcțiile de acțiune și pârghiile economice necesare pe care instituțiile centrale și locale de stat trebuie să le aibă în vedere. 3. Prezentarea factorilor de restricție din patrimoniul pastoral, care limitează valorificarea potențialului productiv al acestor terenuri, scoate în evidență
STRATEGIE din 22 mai 2003 privind organizarea activităţii de imbunatatire şi exploatare a pajiştilor la nivel naţional, pe termen mediu şi lung. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150415_a_151744]
-
abuz de încredere ori gestiune frauduloasă prevăzute și pedepsite de art. 213 și 214 din Codul penal, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate și împăcarea părților înlătură răspunderea penală. Inegalitatea este cu atât mai pregnantă în situația infracțiunii prevăzute de art. 210 din Codul penal, care, deși întrunește elementele constitutive ale infracțiunii-cadru de furt, în considerarea unor aspecte referitoare la rudenie ori găzduire, oferă persoanei interesate posibilitatea de a dispune cu privire la declanșarea procesului penal. Și
DECIZIE nr. 87 din 10 februarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 şi 209 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165673_a_167002]
-
sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite. Mai trebuie menționat că, din ansamblul reglementării, rezultă că, prin instituirea procedurii prealabile de conciliere, legiuitorul a urmărit să transpună în practică principiul celerității soluționării litigiilor dintre părți - mai pregnant în materie comercială - și să degreveze activitatea instanțelor de judecată. Astfel, rolul normei procedurale criticate este acela de a reglementa o procedură extrajudiciară care să ofere părților posibilitatea de a se înțelege asupra eventualelor pretenții ale reclamantului, fără implicarea autorității
DECIZIE nr. 335 din 16 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 720^1 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/161890_a_163219]
-
zone există suprafețe de teren care sunt avantajoase pentru cultura legumelor dintr-o anumită categorie ca urmare a expoziției sau protejării naturale. La stabilirea microzonelor se ține cont, pe lângă condițiile de mediu, și de elementele social-economice, deoarece acestea se manifestă pregnant atât prin gradul de specializare a forței de muncă, cât și prin puterea economică a fiecărei proprietăți agricole. Lucrările de zonare stau la baza concentrării, profilării și specializării producției de legume. NOTĂ: Reproducem mai jos prevederile art. II și III
LEGE nr. 312 din 8 iulie 2003 (*republicată*) privind producerea şi valorificarea legumelor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151189_a_152518]