3,896 matches
-
și de inhibiții, creindu-se o bună dispoziție și o participare entuziată a majorității. Au fost propuse soluții creative cu utilitate atât pentru viața personală cât și pentru organizarea spațiilor facultății. * din păcate, numărul orelor destinate acestei discipline fiind redus - o prelegere săptămânală și o ședință de seminar la două săptămâni, fiecare de câte două ore - a făcut ca informația acumulată și mai ales deprinderile de a gândi creativ să se disipeze de la o ședință la alta, necesitând permanent un preambul de
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
apărut în 1905. Din acest an își continuă studiile în Franța, la Sorbona, unde frecventează în special cursul de istorie și arheologie bizantină al lui Charles Diehl. La École des Hautes Études, Collège de France și École du Louvre audiază prelegeri de istoria artei, filologie veche, numismatică. Face cercetări în Grecia, elaborând câteva studii (unele apărute în „Revista pentru istorie și arheologie”, „Literatură și artă română” sau în „Revue archéologique”, „Répertoire d’art et d’archéologie”, publicație al cărei membru fondator
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
ființei umane”. Aceeași flexibilitate a judecăților, pe fondul intransigenței principiale, aceeași perspicacitate analitică în spirit marxist, exercitată într-un cuprinzător orizont teoretic, caracterizează Perspective contemporane (1981), volum de factură compozită, reunind comunicări, prefețe, recenzii, alături de studii mai ample, de tip prelegere. Indiferent de obiectul lor - opere și idei ale unor gânditori (Tudor Vianu, Camil Petrescu, D. D. Roșca, Mihai Ralea, Georg Lukács), domenii ca estetica fenomenologică, critica marxistă, critica literară românească în devenirea ei istorică, probleme de estetică, teorie literară și
TERTULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290157_a_291486]
-
literaturii române la Facultatea de Litere a Universității „Dunărea de Jos”. Debutează, elev fiind, cu o povestire în cotidianul „Înainte” din Brăila (1956), iar editorial cu Literatura comparată (1978), la origine un curs universitar, alte cursuri devenind, de asemenea, cărți: Prelegeri de estetică (1984), Retorica (1997), Prolegomene (2000), Teoria literară (2002) ș.a. Li s-au adăugat mai multe contribuții de istorie și teorie literară, între care Eseul. Personalitatea unui gen (1979), Creativitate și ideal (1984), Mihai Eminescu. Cumpănirea întru Archaeus (1993
TIUTIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
și în interpretările critice privindu-i pe Ion Creangă sau pe I. L. Caragiale ori în lucrările care tratează diverse chestiuni de teorie și de istorie literară. SCRIERI: Literatură comparată, Galați, 1978; Eseul. Personalitatea unui gen, introd. Ion Zamfirescu, Iași, 1979; Prelegeri de estetică, Galați, 1984; Creativitate și ideal, Iași, 1984; Teoria operei literare, Galați, 1992; Mihai Eminescu. Cumpănirea întru Archaeus, Galați, 1993; Literatura marilor clasici, Brăila, 1995; Eseiști români, Brăila, 1996; Retorica, Brăila, 1997; Spiritul critic junimist și renașterea culturală, Galați
TIUTIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290201_a_291530]
-
fixa în scris învățăturile Maestrului. Atât Buddha cât și discipolii săi nu organizau adunări publice și nici nu țineau predici cu conținut dinainte stabilit; cuvântul lui Buddha era răspândit numai pe calea conversației. El își propovăduiește învățătura sub formă de prelegeri, povestiri, pilde și aforisme. Discursurile Maestrului luau forma chestionării socratice, a parabolelor morale, a controversei curtenitoare sau a formulelor succinte, prin care căuta să-și comprime învățătura, conferindu-i brevitate și o ordonare convenabilă. Felul lui de a gândi e
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
celulă. Ce făceați toată ziua În celulă? Celula nu Însemna un loc În care stăteai să plângi... Indiferent care erau condițiile, nu ai fi putut să reziști dacă ai fi făcut așa ceva. Ș-atunci totdeauna eram ocupați: Învățam, se țineau prelegeri, se Învățau limbi străine, se Învăța matematică... Cam câți deținuți erați Într-o celulă? Eu am stat În celule mai mari, În care eram totdeauna 30 și ceva. Deci, totdeauna aveam oameni Între noi, și de la oricare puteai să Înveți
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de pe la Zăvoieni... L-am Întâlnit și pe Ion Omescu, Îl știa pe Shakespeare pe de rost În engleză... Era un tip foarte deștept. L-am mai Întâlnit și pe unu’ șIoanț Creangă, era rectorul Universității de la Iași... Se mai țineau prelegeri acolo Între deținuți? Da, țineau ăștia deștepți câte o prelegere d-asta extraordinară, pe câte o temă d-asta... Ori că era vreo sărbătoare, vreo slujbă din asta religioasă, că erau mulți preoți... Ne scoteau la muncă și pe ploaie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
știa pe Shakespeare pe de rost În engleză... Era un tip foarte deștept. L-am mai Întâlnit și pe unu’ șIoanț Creangă, era rectorul Universității de la Iași... Se mai țineau prelegeri acolo Între deținuți? Da, țineau ăștia deștepți câte o prelegere d-asta extraordinară, pe câte o temă d-asta... Ori că era vreo sărbătoare, vreo slujbă din asta religioasă, că erau mulți preoți... Ne scoteau la muncă și pe ploaie, dar când era potop mare era pericol de evadare, că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
erau mulți preoți... Ne scoteau la muncă și pe ploaie, dar când era potop mare era pericol de evadare, că nu se vedea la doi pași, și atunci te ținea „pe cracă”... Și ce să facem și noi? Atunci țineam prelegerile... Pe câte niveluri erau „crăcile”? Craca avea trei nivele. Eu am nimerit În pat cu unu’, Korpas, frontierist, care a venit din Germania Occidentală. Stăteam sus la cucurigu’ și, cum era făcut tavanul din balegă de cal cu pământ, crescuseră
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de Justiție, fost agent diplomatic în străinătate, unul din cei mai însemnați jurisconsulți, profesor de drept civil la Facultatea de Drept din București. Am fost elevul lui Costa-Foru în anul întâi de Drept, și am încă în memorie unele din prelegerile lui. Era un profesor eminent și un mare partizan al drepturilor evreilor. Unii spuneau că are în ascendența lui origina semită. Locuia în strada Scaune, în casa care a trecut apoi în proprietatea lui Nicolae Filipescu. Am asistat la ceremonia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fund, cineva ducea un purcel într-un sac. Înghesuit, purcelul a început să guițe. Cei din preajmă au rîs. La capătul drumului, spre surprinderea mea, nimeni nu mai era supărat! *La recenta ediție a „Zilelor” de la Onești (1-3 iunie 1978), prelegerea despre Călinescu a făcut-o lingvistul Boris Cazacu. Profesorul a amintit și cîteva din vorbele spuse în diverse împrejurări de cel pe care îl evoca. Una, favorabilă lui, încerca să sugereze bunele raporturi avute cu istoricul literar. „Ești singurul cazac
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Călinescu față de Tudor Vianu. Odată, la Academie, după ce l-a întîmpinat cordial, radios, pe autorul marii Istorii a literaturii române cu „Salut, colega! Mă bucur să te văd!”, esteticianul a primit următoarea replică: „Nu te bucuri, rîzi!...” Cam spre sfîrșitul prelegerii, în sala mare a Casei de Cultură și-a făcut apariția Nichita Stănescu. Aburit de băutură, a vociferat mereu pe seama conferențiarului. Apoi a vorbit și el, scurt. A zis: „Călinescu a fost un glonț cu aripi de fluture tras împotriva
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Îmbrățișez cu drag, Ion Olteanu 13 București, 7 dec. 2001 Dragii mei, Dnă și Dle Eugen Dimitriu, Am tare multe a vă spune, de-aș reuși numai. Este În țară fiul meu, cum v-am mai scris, ocupat și cu prelegerile de la Facultate și vrea să vadă 686 și să audă limba românească În câteva spectacole. Am fost și mai mergem serile astea. I-am dat cartea Dv. Părerile: „este o carte excelentă - scrisă cu har Într-o limbă românească deosebită
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
timp te afli În permanență! Oricum, gândește-te, te rog, la rugămintea mea; să vedem ce s-ar putea face! L-am avut, săptămâna trecută, ca oaspete al Universității pe profesorul Nemoianu; a ținut la Cluj o serie de cinci prelegeri, care au stârnit un interes enorm și care au adunat un public academic (și nu numai) neașteptat de numeros. Cred că prezența dânsului la Universitatea din Cluj poate fi considerată un adevărat triumf! A trecut prin București (dar nu am
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
politice, sociale, psihologice, culturale, religioase, dar și barierele interioare moștenite și construite de noi Înșine, care ne separă de străin. Un Îndemn reluat spre cunoașterea celuilalt, premisă a cunoașterii de sine. * Nu puține nostalgii și Întrebări mi-a stârnit și prelegerea sa În fața celor două clase reunite, a mea și a profesoarei de germană Susan Bernofski, o reputată traducătoare. Rămăsesem visător, auzindu-l pe oaspetele nostru menționând numărul limbilor În care au fost traduse cărțile sale, dar mai ales vorbind despre
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nici aceasta nu reușea decât rareori să localizeze și să abordeze autorul. Cu atât mai mare a fost surpriza când, după ce toate amănuntele vizitei fuseseră În sfârșit stabilite, am primit o scrisoare În franceză, de la invitat. Vroia să modifice titlul prelegerii pe care urma s-o țină la Bard Într-o temă mai personală: Firul neliniștii: un parcurs personal În literatura secolului XX. Printre scriitorii pe care Îi menționa ca repere „personale” ale temei erau Conrad, Anders, Camus, Beckett, Gadda și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
1942 „Grad legionar este rezultatul procesului de desăvârșire interioară la care ajunge un legionar la un moment din viața lui. Aceasta era formularea pe care ne-o dădea Comandantul, în casa lui Petre Ponta, la Berlin, cu ocazia unor mici prelegeri cu privire la politica țării și a Mișcării și în special la greul drum al devenirii legionare, pentru un grup de camarazi, pe atunci tineri sub treizeci de ani. Domnul Petrașcu, șeful garnizoanei din Rostock, alegea grupuri de patru, cinci legionari pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de a nu părăsi localitatea fără permisiunea autorităților, permisiune care se putea obține numai în cazuri deosebit de grave. Îmi amintesc de un singur astfel de caz: camaradul Toader Ioraș, fiind grav bolnav de plămâni, a fost internat într-un spital. Prelegerile prin care Comandantul ne transmitea frământările sale interioare păreau atunci ancorate în abstract și teorie. Așa ni se părea nouă comparația ce-o făcea între obținerea unui grad legionar și obținerea unei distincții militare pe câmpul de luptă, ca urmare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Bacovia, Blaga, Arghezi. SCRIERI: Metaforă și univers saturnalic în comedia lui Plautus, București, 1974; Eminescu și clasicismul greco-latin (în colaborare), Iași, 1982; Istoria literaturii latine (în colaborare), București, 1984; Antichitatea și moștenirea ei spirituală (în colaborare), I-II, Iași, 1993; Prelegeri de literatură latină. Mari clasici latini: Plautus, Cicero, Vergilius, Lerida, Iași, 2001. Traduceri: Esop, Fabule, introd. trad., București, 1972, Sabia înțelepciunii, București, 2000; Seneca, Tragedii, I-II, introd. trad., București, 1979-1984; Horatius, Opera omnia, ed. bilingvă, I-II, București, 1980
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
în ceea ce s-ar fi vrut un tot unitar, dacii, Reforma, Renașterea, „barocul” ardelean, vremea lui Brâncoveanu, romantismul prepașoptist, epoca Unirii, chiar dacă îi lipsește totuși acestui conglomerat un factor literar „incitator” (Marian Popa). O lucrare serioasă și bine documentată este Prelegeri de estetica ortodoxiei (1995-1996), în două volume intitulate Teologie și estetică și Ipostazele artei. O altă carte, Biserici și mănăstiri ortodoxe (1988), ilustrează aceleași teze despre perspective inter și transdisciplinare: teologie dogmatică, istoria artelor, culturii și civilizației, poietică, părinții Bisericii
DIACONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]
-
Adevărul retorului Lucaci, București, 1977; Umbrele nopții, București, 1980; Marele cântec, București, 1980; Călătoria spre zei, București, 1982; Speranța București, 1984; Depărtarea și timpul, București, 1986; Sacrificiul, București, 1988; Biserici și mănăstiri ortodoxe, București, 1988; Istorie și valori, București, 1994; Prelegeri de estetica ortodoxiei, I-II, Galați, 1996; Istoria literaturii daco-romane, București, 1999; Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă, București, 2001. Repere bibliografice: D. Micu, „Visele au contururi precise”, CNT, 1963, 24; Zaharia Sângeorzan, O reconstituire mediocră, CRC, 1973, 49; Popa, Dicț
DIACONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]
-
1927 și își susține doctoratul în istorie în anul 1945. Lucrează la Arhivele Statului din București (1926-1928), apoi este cadru didactic la Facultatea de Istorie a Universității bucureștene (1928-1943) și la Școala Superioară de Arhivistică (1943-1949). În această perioadă ține prelegeri de istoria literaturii române vechi la Facultatea de Litere și Filosofie. Își continuă activitatea la Institutul de Istorie al Academiei (1949-1959). Întreaga viață și-o consacră identificării, ordonării și clasificării numeroaselor manuscrise ale celor mai controversate și dificile cronici din
GRECESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287349_a_288678]
-
punct de vedere sexual”. Nu departe, dar pe malul stîng al Senei - obraznica și fantasta Rive Gauche - În perimetrul bulevardelor Saint-Michel și Saint-Germain-des-Prés, viața are două straturi: ziua, bibliotecile adună rîuri-rîulețe de studenți și elevi, se țin seminarii, se audiază prelegeri la Collège de France, se face shopping; după lăsarea Întunericului, Încep să palpite cluburile underground. Parisul are reputația, printre altele, de a fi capitala cu cele mai multe cluburi sexuale din lume - lider În eșanjuri amoroase. Iar dacă astăzi boema s-a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
1948), trebuie să ne întrebăm ce anume definește această extraordinară mișcare a spiritului științific drept o școală și încă una care a primit botezul la București, poate chiar la Goicea Mare, la Nereju sau la Drăguș ori Șanț? Într-o prelegere ținută de Gusti mai întâi în Franța și apoi în câteva universități din SUA, la Chicago, Harvard, Wisconsin, Yale, cu titlul „An Approach to the Study of Social Reality”, în 1946-1947, Gusti înțelegea să caracterizeze Școala sociologică de la București prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]