28,288 matches
-
interes (sau altă caracteristică) - cu amplasarea stakeholder-ilor pentru cele trei tipuri de organizații alese. 4. Identificați pentru o firmă cunoscută reacțiile principalilor stakeholder-i asociate unui eveniment de notorietate din viața firmei analizate. 5. Realizați o analiză a stakeholder-ilor (după modelul prezentat) pentru un caz concret (firmă, context etc.) cunoscut. 6. Identificați elementele definitorii ale unei analize de tipul menționat folosind materialul existent al unui studiu de caz dintr-un manual occidental de management strategic. 7. Analizați posibilele coaliții ce se creează
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de fixarea unor obiective și succedată de alegerea unei variante strategice care să maximizeze probabilitatea de a atinge obiectivele preconizate. Abordarea tehnică va însemna analiza propriu-zisă și va fi centrată pe o variantă a modelului cantitativ sau a celui calitativ, prezentate anterior. Oricum, o variantă dată ar trebui adaptată contextului organizațional sau problemei strategice, nefiind exclusă realizarea unei forme hibride oarecare, ca o combinare a celor două modele. Abordările tehnice sunt relativ numeroase, dar multe au tendința de a se reduce
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
Ambele abordări sugerează că managementul are o poziție activă în direcționarea cercetării prin definirea unor deziderate asociate rezultatelor, dar și prin fixarea în practică a unor limite de timp și resurse. 7.3. Aplicații practicetc " 7.3. Aplicații practice" Studiile prezentate se vor concentra doar asupra unor etape ale abordării tehnice. Listele de forțe, slăbiciuni, oportunități și amenințări vor fi scurtate și concentrate, ca și listele de strategii care rezultă din combinarea elementelor listelor anterioare. Etapa de previziune sau evaluare a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sale. Care considerați că au fost modificările culturii organizaționale care au acompaniat transformarea strategică și cum se remarcă acestea? 7. Realizați pentru o firmă cunoscută un plan de implementare a unei strategii date prin transformarea culturii organizaționale, utilizând sugestiile metodologice prezentate. Bibliografietc "Bibliografie" Allaire, Y., Fîrșirotu, M. (1998), Management strategic, Editura Economică, București. Allaire, Y., Fîrșirotu, M. (1985), „How to implement radical strategies in large organisations”, Sloan Management Review, nr. 3, pp. 56-72. Barney, J.B. (1986), „Organizational Culture: Can It Be
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
firme din grup. În perspectiva anilor următori, va asigura reprezentarea exclusivă în România a producătorului american de elicoptere Bell Textron. Se va face consiliere, vânzare și suport service pentru toată gama de elicoptere marca Bell. În caseta III.1 sunt prezentate principalele realizări în care au fost implicate firmele grupului, evidențiidu-se câteva caracteristici cu implicații economice pentru grup și pentru economia românească, în ansamblu. III.3. Contextul general și concurențialtc "III.3. Contextul general și concurențial" Având în vedere profilul de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
evident, un rol integrator, mai ales în cazul unei firme cu o mare dispersie geografică, revine departamentului etichetat information systems. Aspectele tehnice ale comunicațiilor interne, în sensul unei legături tehnice directe între birouri, reprezintă subiectul important de interes. Structura organizațională prezentată implică un sistem complex de relații interdepartamentale, pe orizontală și pe diagonală. Acestea sunt formalizate printr-un set de norme interne, reguli și reglementări ce acoperă sute de pagini. Ele se suprapun elementelor nescrise asociate culturii organizaționale. Abundența acestor elemente
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
autoritate - prin cei zece ani În cadrul Ministerului Economiei -, consultant - prin cei opt ani În cadrul Knowledge Management Institute - și, nu În ultimul rând, cea de beneficiar - În cadrul multor proiecte finanțate de Comisia Europeană. Lucrarea cuprinde rezultatul acumulării de cunoaștere În forma prezentată, conferind un puternic accent practic, venind cu exemple, studii de caz, povești de succes din realitatea curentă, trecute prin filtrul unei experiențe academice, reușind astfel să răspundă exigențelor de Îmbinare a elementelor teoretice cu cele practice. Acestui mix de abordări
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
anul 2013 este și ultimul din actuala perioadă de programare, se poate spune că s-a reușit o analiză completă, robustă, care furnizează o bază solidă pentru particularitățile perioadei actuale, dar și o premisă pentru conturarea unor tendințe evidente. Concluziile prezentate constituie elemente de sprijin pentru a fi luate În calcul În perioada 2014-2020, astfel Încât să se evite greșelile făcute, obstacolele Întâmpinate și neajunsurile perioadei 2007-2013. Lucrarea cuprinde cinci capitole, bazate pe o abordare logică a cronologiei cercetării, iar, la rândul
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
procen telor de absorbție -, către zona calitativă - crearea unei baze de conlucrare Între factorii interesați, calibrarea adecvată a strategiilor cu nevoile reale de dezvoltare și punerea În valoare a beneficiilor politicii de coeziune la nivel european. În sens restrâns, studiul prezentat se dorește a fi o toolbox (o trusă de instrumente specifice Managementului Cunoașterii), menită să asigure un strict necesar de pârghii care pot fi folosite În eficientizarea mecanismului și a sistemului de absorbție a fondurilor nerambursabile, asigurând astfel un impact
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
mai târziu, Robespierre, ținând Contractul social sub braț, își trimitea adversarii suspecți de „absurdități gotice” la ghilotină. Dar republica virtuoasă descrisă acolo de Jean-Jacques Rousseau urmărea de fapt să restaureze omul necorupt al primelor comunități și egalitatea din timpuri străvechi, prezentate idilic tot de el în Discursul asupra originii inegalității dintre oameni, stare de lucruri ținând - credea Rousseau - de epoca cea mai fericită și singura autentică a neamului omenesc. Rousseau credea, pe de-altă parte, că, în mod practic, restaurarea egalității
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lui Platon cât timp particularitățile istorice sunt neglijate. Comparare acestui regim „modern” cu cel al tiraniei, care de data aceasta este departe de a fi un regim utopic, descrisă de filosoful atenian, aduce însă o altă perspectivă. Astfel, tabloul tiraniei, prezentată ca ultima formă posibilă de degradare, ni se arată cu următoarele trăsături: apare într-un moment de degenerare avansată a valorilor și tradițiilor, situație care îi pregătește naiva acceptare pe post de soluție salvatoare; se intaurează fără un acord în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dezvoltăriitc "2. Repere psihogenetice [i psihodinamice ale dezvolt\rii" Fără a fi singura perspectivă asupra structurării devenirii psihice, promotorii dezvoltării de tip stadial sunt cei mai numeroși, fiind, prin teoriile lor, adepți mai ales ai modelului organicist sau interacționist (anterior prezentate). 2.1. Stadialitatea. Considerații generaletc "2.1. Stadialitatea. Considerații generale" Ca și alte teme ale psihologiei școlare sau a dezvoltării, problematica stadialității are la ora actuală un caracter deschis. Deși nu este deloc o problemă nouă pentru cercetarea psihologică, prin
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dezvoltare, stadiu genetic, criză de dezvoltare, egocentrism. 2. Argumentați de ce mediul nu poate fi considerat factorul conducător al dezvoltării ontogenetice. 3. Comparați stadiile dezvoltării afective descrise de Fr. Dolto (vezi bibliografia) cu cele propuse de E. Erikson. Asemănări, deosebiri. 4. Prezentați și comparați caracteristicile socio-morale ale tuturor vârstelor școlare descrise. 5. Explicați, în baza schemei figurale prezentate, diferențele dintre realismul, optimismul și scepticismul pedagogic. Capitolul IItc "Capitolul II" Personalitatea elevilor. Temperamentul și caracterultc "Personalitatea elevilor. Temperamentul [i caracterul" Ion Dafinoiutc "Ion
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
conducător al dezvoltării ontogenetice. 3. Comparați stadiile dezvoltării afective descrise de Fr. Dolto (vezi bibliografia) cu cele propuse de E. Erikson. Asemănări, deosebiri. 4. Prezentați și comparați caracteristicile socio-morale ale tuturor vârstelor școlare descrise. 5. Explicați, în baza schemei figurale prezentate, diferențele dintre realismul, optimismul și scepticismul pedagogic. Capitolul IItc "Capitolul II" Personalitatea elevilor. Temperamentul și caracterultc "Personalitatea elevilor. Temperamentul [i caracterul" Ion Dafinoiutc "Ion Dafinoiu" 1. Conceptul de personalitatetc "1. Conceptul de personalitate" Termenii de persoană și personalitate sunt atât
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
doar în aparență posedă caracteristici fixe; în realitate, ei răspund doar cerințelor și expectațiilor pe care le implică diferitele lor roluri sociale. Repertoriul de roluri al unui individ ne furnizează o imagine fidelă a personalității lui. Succinta trecere în revistă prezentată evidențiază că personalitatea poate fi abordată din direcții și perspective deosebite. Dacă în planul cercetării concrete, secvențierea, decuparea și simplificarea sunt inevitabile, în plan metodologic personalitatea trebuie abordată dintr-o perspectivă sistemică, bio-psiho-socială, ce ar putea situa construcțiile explicative în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
flegmatic (nE.A.S.), tipul sangvinic (nE.A.P.), tipul apatic (nE.nA.S), tipul amorf (nE.nA.P). Pe baza acestei concepții, G. Berger a elaborat un chestionar ușor de utilizat, cu ajutorul căruia putem stabili în care din cele opt tipuri prezentate se încadrează elevul studiat. Emotivitatea și activitatea, strâns legate de „forța” și „echilibrul” proceselor nervoase, sunt caracteristici evidente și relativ ușor de diagnosticat. Reținând doar emotivitatea și activitatea, putem reduce cele 8 tipuri la jumătate: 1. Emotivii inactivi Ă adică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
aceasta nu mai constituie o aptitudine. Toți elevii (cu excepția celor cu afecțiuni grave) sunt capabili să alerge sau să vorbească, dar nu toți au aceeași abilitate în a utiliza cuvintele sau în a practica un anumit sport. Pornind de la ideile prezentate mai sus putem concluziona că aptitudinile reprezintă „însușiri ale persoanei care, în ansamblul lor, explică diferențele constatate între oameni în privința posibilității de a-și însuși anumite cunoștințe, priceperi și deprinderi” (Cosmovici, A., 1974, p. 115). Atunci când un profesor analizează de ce
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Dar contrastul are un rol important (într-o clasă în care e liniște deplină, bâzâitul unei albine este auzit cu claritate). Înseamnă că planșele trebuie să fie mai viu colorate și în culori contrastante, iar animalele sau plantele mici trebuie prezentate mărite mult. În acest din urmă caz să nu omitem a indica mărimea reală pentru ca școlarii să nu rămână cu o idee eronată asupra dimensiunii lor. c. Mișcarea, schimbarea, variația atrag cu ușurință atenția. De aceea filmul e mai util
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sale?” ș.a.). Acum, materialul intuitiv devine sursa de cunoștințe, cuvântul profesorului doar orientează atenția clasei. Se vorbește în acest caz de metoda observațiilor independente. Intervenția profesorului poate fi aici mai detaliată sau foarte vagă, în funcție de complexitatea planșei ori a aparatului prezentat și, desigur, în raport cu vârsta școlarilor. Printr-un experiment, s-a căutat să se clarifice care din cele două metode obține mai bune rezultate. În acest scop un învățător a fost solicitat să utilizeze tot anul numai metoda demonstrației. Altul, de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
secolul trecut. În zilele noastre, Al. Luria, fiziolog și psiholog reputat, a examinat cazul unui ziarist capabil să rețină exact fraze lungi în limbi pe care nu le cunoștea, cât și serii formate din multe zeci de cuvinte necunoscute Ă prezentate o singură dată. Memoria de lungă durată poate fi divizată în două componente: memoria episodică Ă înregistrând toate evenimentele cotidiene sau deosebite ale vieții noastre și memoria semantică, adică memoria în care sunt structurate în mod logic toate cunoștințele acumulate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Acesta era convins de valoarea psihanalizei și deci de rolul hotărâtor al inconștientului. Cum, după această doctrină, inconștientul se exprimă, apare în conștient indirect, prin metafore, în centrul metodei se află strădania de a găsi metafore în relație cu problema prezentată. Și aici fac parte din grup 6-8 persoane de diferite profesii. Mai întâi se face „străinul familiar”, adică se clarifică bine dificultățile problemei. Apoi se transformă „familiarul în ceva străin”, adică se caută metafore, comparații, personificări. De pildă, dacă se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cât și pentru elevi (își pot autocontrola actul de învățare pe baza reperelor oferite de profesor); • ameliorarea relației interpersonale între cei implicați în actul didactic. Fiecare profesor are, cu siguranță, pe baza propriei experiențe, multiple ilustrări pentru fiecare dintre aspectele prezentate. Subliniem, concluziv, remarca unui specialist în domeniul comunicării: „Privarea de feed-back reduce învățarea la un discurs fără receptare, fără eficiență, frustrant pentru ambii parteneri, mai ales pentru elevi” (Mucchielli, R., 1982, p. 37). 4.2. Taxonomia feed-back-uluitc "4.2. Taxonomia
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
experimentală a unora Ă fb Ă 0, orb, limitat și liber Ă (Mucchielli, R., 1982, p. 29) Ă comentarii, menționări pentru altele, dar și ignorare totală (fb-urile directe-indirecte, individuale-colective); • judecate prin prisma utilității și eficienței lor pedagogice, tipurile de (fb) prezentate au fie statute valorice sensibil egale (fb I-fb II, fb orb-mut-mixt), fie inegale (fb pozitiv-negativ, fb direct-indirect) sau chiar opuse (fb concomitent-fb ulterior, fb consistent-inconsistent); • în mod evident, o aceeași acțiune (fb), ori că se adresează profesorului sau elevului, poate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mari zvârleau cu avioane de hârtie, îl întrebau ce mai face (!?) etc. Dar când începea să explice, se făcea liniște deplină și era ascultat cu încordare. Secretul succesului său stătea în faptul că punea tot interesul său în problemele biologice prezentate, interes care se comunica elevilor și făcea ca ora să treacă pe nesimțite. e. Cu aceasta am subliniat factorul esențial al educării școlarilor: personalitatea profesorului. Profesorul trebuie să aibă o mare autoritate care se impune prin deplina sa competență profesională
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
izvorî dintr-o anomalie a sistemului (de pildă, tensiuni între critici concurenți dintr-un anumit domeniu) sau din desincronizări parțiale între individ, domeniu și spațiu (spre exemplu, un talent excepțional al individului într-un anumit domeniu). O ultimă teorie interacționistă prezentată aici este cea propusă de Sternberg și Lubart (1991, 1992, 1995, 1996), și anume teoria creativității ca investiție, conform căreia oamenii creativi sunt persoane capabile și dispuse să „cumpere ieftin și să vândă scump” pe piața ideilor (vezi și Rubenson
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]