2,775 matches
-
ca tocmai cunoașterea noastră prin experiență să fie un compositum din ceea ce primim noi prin impresii și ceea ce facultatea noastră proprie de cunoaștere (nefiind provocată decât de impresii sensibile) produce din ea însăși”. Spre deosebire de empiriști, Kant consideră că judecățile a priori sunt independente de orice experiență, iar spre deosebire de raționaliști, acesta consideră că judecățile a priori, în forma lor pură, lipsită de material empiric, sunt limitate la deducția condițiilor de posibilitate ale experienței. Aceste condiții transcendentale (sau a priori) își au originea
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
prin impresii și ceea ce facultatea noastră proprie de cunoaștere (nefiind provocată decât de impresii sensibile) produce din ea însăși”. Spre deosebire de empiriști, Kant consideră că judecățile a priori sunt independente de orice experiență, iar spre deosebire de raționaliști, acesta consideră că judecățile a priori, în forma lor pură, lipsită de material empiric, sunt limitate la deducția condițiilor de posibilitate ale experienței. Aceste condiții transcendentale (sau a priori) își au originea în gândirea umană și sunt independente de orice experiență. Concepte precum timp și cauza
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
că judecățile a priori sunt independente de orice experiență, iar spre deosebire de raționaliști, acesta consideră că judecățile a priori, în forma lor pură, lipsită de material empiric, sunt limitate la deducția condițiilor de posibilitate ale experienței. Aceste condiții transcendentale (sau a priori) își au originea în gândirea umană și sunt independente de orice experiență. Concepte precum timp și cauza fac parte din lista de forme pure a priori. Kant a dedus că formele pure sunt stabilite cu ajutorul esteticii transcendentale (timp și spațiu
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
sunt limitate la deducția condițiilor de posibilitate ale experienței. Aceste condiții transcendentale (sau a priori) își au originea în gândirea umană și sunt independente de orice experiență. Concepte precum timp și cauza fac parte din lista de forme pure a priori. Kant a dedus că formele pure sunt stabilite cu ajutorul esteticii transcendentale (timp și spațiu) și logicii transcendentale.
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
aplicată tuturor obiectelor metafizice. Tema centrală a Criticii Rațiunii Pure este determinarea posibilității, întinderii și limitelor cunoașterii cu valabilitate obiectivă (cunoașterea obiectivă sau științifică are enunțuri ce posedă atributele universalității și necesității - temeiurile ei trebuie căutate în structuri date a priori și nu în obiecte).
Filozofie critică () [Corola-website/Science/332745_a_334074]
-
astfel de cunoștințe, este mai mult excitată de ea decât satisfăcută. Astfel de cunoștințe universale, care au totodată caracterul necesității interne, trebuie să fie, independent de experiență, clare și certe prin ele înșele; de aceea ele se numesc cunoștințe a priori; dimpotrivă, ceea ce este obținut numai din experiență nu este cunoscut, cum se spune, decât a posteriori sau empiric. Dar, ceea ce e foarte demn de remarcat, se vădește că și printre experiențele noastre se amestecă cunoștințe care trebuie să aibă originea
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
ceea ce este obținut numai din experiență nu este cunoscut, cum se spune, decât a posteriori sau empiric. Dar, ceea ce e foarte demn de remarcat, se vădește că și printre experiențele noastre se amestecă cunoștințe care trebuie să aibă originea a priori și care servesc poate numai pentru a procura o legătură reprezentărilor simțurilor noastre. Căci dacă eliminăm din cele dintâi tot ce aparține simțurilor, rămân totuși anumite concepte originare și judecăți produse de acestea, care să se fi format cu totul
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
care servesc poate numai pentru a procura o legătură reprezentărilor simțurilor noastre. Căci dacă eliminăm din cele dintâi tot ce aparține simțurilor, rămân totuși anumite concepte originare și judecăți produse de acestea, care să se fi format cu totul a priori, independent de experiență, fiindcă fac să se poată spune sau cel puțin să se creadă că se poate spune despre lucrurile care apar simțurilor mai mult decât ar învață simpla experiență, și ca anumite aserțiuni să cuprindă adevărata universalitate și
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
imposibilitatea cunoașteri lucrului-în-sine ), fără să considere că există două grupuri de obiecte. Critica sa este o filozofie transcendentală care se întemeiază pe posibilitatea metafizicii. Problema centrală a filosofiei transcendentale, în acest sens al termenului, este explicarea posibilității cunoștințelor sintetice a priori: „Numesc transcendentală orice cunoaștere care se ocupă în genere nu cu obiecte, ci cu modul nostru de cunoaștere a obiectelor întrucât acesta este posibil a priori. Un sistem de astfel de concepte s-ar numi filosofie transcendentală”. Pentru scurt timp
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
a filosofiei transcendentale, în acest sens al termenului, este explicarea posibilității cunoștințelor sintetice a priori: „Numesc transcendentală orice cunoaștere care se ocupă în genere nu cu obiecte, ci cu modul nostru de cunoaștere a obiectelor întrucât acesta este posibil a priori. Un sistem de astfel de concepte s-ar numi filosofie transcendentală”. Pentru scurt timp, Schopenhauer a descris idealismul transcendental drept distincția dintre fenomen și lucru-în-sine, și a recunoscut că doar fenomenul ne este accesibil nouă deoarece „cunoaștem lucrurile doar așa cum
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
și lucru-în-sine, și a recunoscut că doar fenomenul ne este accesibil nouă deoarece „cunoaștem lucrurile doar așa cum ne apar”. „Transcendentală este filozofia prin care conștientizăm faptul că legile esențiale ale lumii își au originea în creierul nostru și anume a priori. Este numită transcendentală pentru că depășește granițele acelei origini fantasmagorice. Astfel, după cum am spus, doar Critica Rațiunii Pure și în genere filozofia critică poate fi transcendentală”. În opoziție cu idealismul transcendental kantian găsim doctrina realismului a cărui punct de vedere este
Idealism transcendental () [Corola-website/Science/332748_a_334077]
-
agenților conștienți pe care el i-a creat” și nu există lume materială. În același timp, Kant dorea să combine elementele a două școli de gândire dominante în secolul XVIII: Raționalismul (conform căruia cunoașterea era înnăscută, își afla originea a priori în rațiune) și Empirismul (conform căruia cunoașterea putea fi obținută doar prin simțuri, a posteriori). Idealismul transcendental kantian afirma că știm mai mult decât niște simplele idei într-o minte divină postulate de Berkeley. Sunt introduse conceptele de noumen (lucru-în-sine
Kantianism () [Corola-website/Science/332736_a_334065]
-
în "Critica rațiunii pure", matematica și partea pură a științelor naturii (mai precis fizica) nu puteau să ofere cunoaștere în sensul deplin al cuvântului. Ele erau pur și simplu condiții de posibilitate ale acestei cunoașteri. Judecățile matematice sunt considerate a priori, noi primim cunoaștere numai în ceea ce privește forma lor. Odată cu adăugarea intuițiilor empirice la conceptele pure ale intelectului, se naște acea cunoaștere numită experiență. Aceasta din urmă se naște din reunirea a ceea ce ne oferă sensibilitatea și intelectul. „A explica posibilitatea experienței
Condiție de posibilitate () [Corola-website/Science/332746_a_334075]
-
și timp. Ele sunt simple condiții formale ale sensibilității noastre și premerg apariției reale a obiectelor, făcând posibilă această apariție. Sensibilitatea este acel ceva pe care se întemeiază posibilitatea fenomenelor externe. De exemplu, geometria este știința care determină sintetic a priori proprietățile spațiului. Mai precis, Kant dorește să spună că atunci când subiectul își imaginează un corp sau vede un corp în realitate, acesta este (deja) reprezentat în spațiu. Relațiile spațiale și temporale sunt universal necesare. Spre deosebire de acestea, predicatele (culori, gust) care
Condiție de posibilitate () [Corola-website/Science/332746_a_334075]
-
Nu mai există nicio esență în spatele fenomenului. El devine un fapt brut, iar acum este necesară examinarea condițiilor de posibilitate a apariției acestuia. Kant va proceda astfel în „estetica transcendentală”, unde examinează condițiile necesare pentru o cunoaștere matematică sintetică a priori. Dar el reprezenta doar o tranziție, deci încă păstrează distincția fenomen/noumen, cel din urmă fiind declarat incognoscibil și ignorat. Michel Foucault îi va da un sens istoric prin intermediul conceptului de episteme.
Condiție de posibilitate () [Corola-website/Science/332746_a_334075]
-
au fost pelerinii aflați în trecere, dar deja în 1300, ca urmare a diminuării fervorii religioase, au început să fie acceptate și femei. În această perioadă, conducerea azilului a fost lăsată în sarcina călugărilor, coordonați la rândul lor de cinci priori care erau aleși că succesori ai fondatorului, "Lorenzo". Această practică a fost, însă, întreruptă în 1360, când unii călugări genovezi au fost găzduiți aici și au încercat să dea foc Arsenalului Venețian din vecinătate. Ca urmare, azilul și-a pierdut
Ca' di Dio (Veneția) () [Corola-website/Science/333441_a_334770]
-
suspendate temporar. Dogele Francesco Donà a subliniat procuratorilor ca unică autoritate a azilului era, conform vechiului obicei, numai dogele. Pentru a clarifica acest lucru, în 1556, Maggior Consiglio a aprobat o "Parte" (lege), care punea oficial azilul sub tutela dogelui, priorul trebuind deci să răspundă direct de gestiune în fața șefului statului. S-a admis că numărul persoanelor acceptate să crească până la cincizeci, permițând și accesul văduvelor soldaților și funcționarilor guvernamentali. O "terminazione" (decret) a confirmat în 1561 dependența față de doge, stabilind
Ca' di Dio (Veneția) () [Corola-website/Science/333441_a_334770]
-
numite "cameriști", alegeau o "stareța" și două "portinaie" și duceau o viață destul de independență, putând avea o cameră cu șemineu și desfășura activități remunerate în afara azilului. Administrarea finanțelor, în creștere semnificativă ca urmare a donațiilor, a fost încredințată la cinci "priori" numiți de doge. Celelalte sarcini erau efectuate de către "Revisor", "Appontador", medic, chirurg, servitor, "Prote", "Spezial", "Mansionario" și asistente medicale. După căderea Republicii în 1797, azilul a supraviețuit decretelor napoleoniene. Păstrându-și scopul pentru care a fost înființat, el este destinat
Ca' di Dio (Veneția) () [Corola-website/Science/333441_a_334770]
-
realizată o restaurare interioară a frescelor și altarelor. În 1996 au fost începute lucrările de renovare completă a complexului abațial. Abația Tihany funcționează de la 31 mai 2012 ca un priorat autonom (prioratus conventualis) în cadrul Congregației Benedictine Maghiare. Superiorul mănăstirii este priorul Richárd Korzenszky. Cei nouă călugării care locuiesc în mănăstire oferă asistență religioasă pentru locuitorii din Tihany și din mai multe așezări din apropiere, primesc turiști și oaspeți și organizează programe culturale. Începând de la 1 septembrie 2012 Abația Tihany administrează o
Abația Tihany () [Corola-website/Science/334852_a_336181]
-
care a declanșat-o, ci acțiuni care încalcă atribuțiile și prerogativele celeilalte puteri. Este dreptul guvernului să aprecieze și urgența și conținutul ordonanței, iar aceste lucruri pot fi verificate pe calea unei alte căi de control constituțional, respectiv controlul a priori sau cel de la litera d, pe calea excepției de neconstituționalitate. Acolo se verifică urgența, acolo se verifică toate aspectele legate de conținutul actului normativ. Mâine ne vom pronunța cu privire la sesizarea Avocatului Poporului și acolo vom discuta toate chestiunile care se
CCR: nu există conflict juridic între puterile statului () [Corola-website/Journalistic/102969_a_104261]
-
normativ al ordonanței de urgență, poate fi realizată numai pe calea unui control de constituționalitate declanșat ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate, în condițiile art. 146 lit. d) din Constituție, sau pe calea unui control de constituționalitate a priori, prin intermediul legii de aprobare a acesteia, în condițiile art. 146 lit. a) din Constituție, iar nu în temeiul textului constituțional al art. 146 lit. e)", arată sursa citată.
CCR: nu există conflict juridic între puterile statului () [Corola-website/Journalistic/102969_a_104261]
-
sau deficitare din punct de vedere social, economic sau ecologic. La începutul anilor 2010 au apărut și expresiile Mari proiecte inutile și Mari proiecte inutile și impozitate, care desemnează proiecte aflate în curs și a căror utilitate este pusă "a priori" sub semnul întrebării de către opozanții acestora. Expresia „marile lucrări inutile” a fost utilizată pentru prima dată de jurnalistul belgian de investigații Jean-Claude Defossé în programul omonim difuzat de RTBF cu începere din 1986, apoi în lucrarea sa "Micul ghid al
Mari lucrări inutile () [Corola-website/Science/336894_a_338223]
-
teoriei mass-media care a devenit populară începând din anii 1980 și a noilor mijloace de informare în masă (în , care se poate traduce aproximativ "media tehnică"). Proiectul central al lui Kittler urmărește „să dovedească științelor umane [...] mijloacele lor tehnologice "a priori"” (Hartmut Winkler), sau, după propriile sale cuvinte: „eliminarea umanului din științele umanistice”, un titlu pe care l-a dat unei lucrări pe care a publicat în 1980. Kittler constată o autonomie a tehnologiei și, prin urmare, nu este de acord
Friedrich Kittler () [Corola-website/Science/337088_a_338417]
-
speranțe și o mare iluzie, desprinderea nu s-a produs nici repede, nici ușor. O bună bucată de vreme am trăit într-o stare de imunitate somnambulică față de orice fapt ori argument potrivnic. Ascultam și vedeam doar ceea ce știam a priori că trebuie auzit ori văzut. Totuși, de la un moment dat înainte, divorțul dintre propagandă și realitate a devenit atât de evident încât îndărătnicia mea de iluminat a început să se erodeze. Îndoielile mă asaltau. În 1952, așa-zisa "deviere de
Paul Cornea by George Arion () [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
termen lung. Credem cu sinceritate că trebuie să susținem acele investiții în sistemul energetic, care să genereze o plusvaloare de competitivitate pentru România, trebuie o dezbatere serioasă și aplicată în ceea ce privește gazele de șist; nu trebuie, în mod evident, respinse a priori, pentru că, cel puțin în SUA, dar și în Polonia, reprezintă un domeniu economic în plină dezvoltare. De asemenea, trebuie să ne concentrăm, în mod evident, pe energiile curate, care pot fi un avantaj competitiv extraordinar pentru România, energia hidro și
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]