4,066 matches
-
preventive se calculează potrivit dispozițiilor alin. (1) și (2). ... Articolul 234 Prelungirea arestării preventive în cursul urmăririi penale (1) Arestarea preventivă a inculpatului poate fi prelungită, în cursul urmăririi penale, dacă temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpatului sau există temeiuri noi care justifică prelungirea măsurii. (2) Prelungirea arestării preventive se poate dispune numai la propunerea motivată a procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală. ... (3) În cazul prevăzut la alin. (1), prelungirea arestării
LEGE nr. 135 din 1 iulie 2010 (*actualizată*) privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258772_a_260101]
-
Față de inculpatul care a mai fost anterior arestat preventiv în aceeași cauză, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară sau al judecății, se poate dispune din nou această măsură numai dacă au intervenit temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate. ... Articolul 239 Durata maximă a arestării preventive a inculpatului în cursul judecății în primă instanță (1) În cursul judecății în primă instanță, durata totală a arestării preventive a inculpatului nu poate depăși un termen rezonabil și nu
LEGE nr. 135 din 1 iulie 2010 (*actualizată*) privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258772_a_260101]
-
măsuri preventive potrivit dispozițiilor prevăzute în secțiunile 1-7 din prezentul capitol, cu derogările și completările prevăzute în prezentul articol. ... (2) Reținerea și arestarea preventivă pot fi dispuse și față de un inculpat minor, în mod excepțional, numai dacă efectele pe care privarea de libertate le-ar avea asupra personalității și dezvoltării acestuia nu sunt disproporționate față de scopul urmărit prin luarea măsurii. ... (3) La stabilirea duratei pentru care se ia măsura arestării preventive se are în vedere vârsta inculpatului de la data când se
LEGE nr. 135 din 1 iulie 2010 (*actualizată*) privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258772_a_260101]
-
sau de anulare a acesteia, instanța dispune să se facă mențiune despre aceasta pe hotărârea prin care s-a pronunțat condamnarea. Capitolul VI Procedura reparării pagubei materiale sau a daunei morale în caz de eroare judiciară sau în caz de privare nelegală de libertate ori în alte cazuri Articolul 538 Dreptul la repararea pagubei în caz de eroare judiciară (1) Persoana care a fost condamnată definitiv, indiferent dacă pedeapsa aplicată sau măsura educativă privativă de libertate a fost sau nu pusă
LEGE nr. 135 din 1 iulie 2010 (*actualizată*) privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258772_a_260101]
-
să procedeze astfel. ... (4) Nu este îndreptățită la repararea pagubei nici persoana condamnată căreia îi este imputabilă în tot sau în parte nedescoperirea în timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit. ... Articolul 539 Dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate (1) Are dreptul la repararea pagubei și persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate. ... (2) Privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă
LEGE nr. 135 din 1 iulie 2010 (*actualizată*) privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258772_a_260101]
-
timp util a faptului necunoscut sau recent descoperit. ... Articolul 539 Dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate (1) Are dreptul la repararea pagubei și persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate. ... (2) Privarea nelegală de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestită
LEGE nr. 135 din 1 iulie 2010 (*actualizată*) privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258772_a_260101]
-
drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată învestită cu judecarea cauzei. ... Articolul 540 Felul și întinderea reparației (1) La stabilirea întinderii reparației se ține seama de durata privării nelegale de libertate, precum și de consecințele produse asupra persoanei, asupra familiei celui privat de libertate ori asupra celui aflat în situația prevăzută la art. 538. ... (2) Reparația constă în plata unei sume de bani sau în constituirea unei rente viagere
LEGE nr. 135 din 1 iulie 2010 (*actualizată*) privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258772_a_260101]
-
unui institut de asistență socială și medicală. ... (3) La alegerea felului reparației și la întinderea acesteia se va ține seama de situația celui îndreptățit la repararea pagubei și de natura daunei produse. ... (4) Persoanelor îndreptățite la repararea pagubei, care înainte de privarea de libertate ori de încarcerare ca urmare a punerii în executare a unei pedepse ori măsuri educative privative de libertate erau încadrate în muncă, li se calculează, la vechimea în muncă stabilită potrivit legii, și timpul cât au fost private
LEGE nr. 135 din 1 iulie 2010 (*actualizată*) privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258772_a_260101]
-
în întreținerea sa la data decesului. ... (2) Acțiunea poate fi introdusă în termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței de judecată, precum și a ordonanței sau încheierilor organelor judiciare, prin care s-a constatat eroarea judiciară, respectiv privarea nelegală de libertate. ... (3) Pentru obținerea reparării pagubei, persoana îndreptățită se poate adresa tribunalului în a cărei circumscripție domiciliază, chemând în judecată civilă statul, care este citat prin Ministerul Finanțelor Publice. ... (4) Acțiunea este scutită de taxa judiciară de timbru
LEGE nr. 135 din 1 iulie 2010 (*actualizată*) privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258772_a_260101]
-
prejudicii provocate în exercițiul profesiunii. ... (2) Statul trebuie să dovedească în cadrul acțiunii în regres, prin ordonanța procurorului sau hotărâre penală definitivă, că cel asigurat în condițiile alin. (1) a produs cu rea-credință sau din culpă gravă profesională eroarea judiciară sau privarea nelegală de libertate cauzatoare de prejudicii. ... Capitolul VII Procedura în caz de dispariție a dosarelor judiciare și a înscrisurilor judiciare Articolul 543 Constatarea dispariției dosarului sau înscrisului (1) În cazul dispariției unui dosar judiciar sau a unui înscris care aparține
LEGE nr. 135 din 1 iulie 2010 (*actualizată*) privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/258772_a_260101]
-
ieșirii efective a bunului din patrimoniul societății, actualizat cu indicele de inflație de la momentul despăgubirii, reflectă în mod rezonabil valoarea bunului. Totodată, Curtea reține că ceea ce prevede art. 1 din Protocolul nr. 1 este ca valoarea despăgubirii acordate pentru o privare de proprietate operată de stat să fie "în mod rezonabil în raport" cu valoarea bunului. O lipsă totală de despăgubire nu poate fi considerată ca fiind compatibilă cu art. 1 din Protocolul nr. 1 decât în cazuri excepționale (Hotărârea din
DECIZIE nr. 174 din 26 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32^4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, în interpretarea dată acestora de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 18 din 17 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263186_a_264515]
-
1 decât în cazuri excepționale (Hotărârea din 22 iunie 2004, pronunțată în Cauza Broniowski împotriva Poloniei, paragraful 186). Art. 1 din Protocolul nr. 1 nu garantează un drept la o compensație integrală în orice circumstanțe, o compensație numai parțială nefăcând privarea de proprietate nelegitimă eo ipso în toate cazurile. În mod special, niște obiective legitime "de utilitate publică", precum cele care urmăresc măsuri de reformă economică sau de dreptate socială pot milita pentru o rambursare mai mică decât valoarea de piață
DECIZIE nr. 174 din 26 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32^4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, în interpretarea dată acestora de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 18 din 17 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263186_a_264515]
-
putere discreționară nu numai în a alege măsurile de natură a garanta drepturile patrimoniale sau a reglementa raporturile de proprietate, ci și în a dispune de timpul necesar pentru aplicarea unor asemenea măsuri; alegerea acestora poate presupune diminuarea indemnizării pentru privarea de proprietate sau restituirea de bunuri de o valoare inferioară celei a bunului de care a fost privat un proprietar. Acest principiu, în accepțiunea instanței europene, este aplicabil cu deosebire în situațiile în care dreptul la indemnizare nu decurge dintr-
DECIZIE nr. 174 din 26 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32^4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, în interpretarea dată acestora de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 18 din 17 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263186_a_264515]
-
proprietate sau restituirea de bunuri de o valoare inferioară celei a bunului de care a fost privat un proprietar. Acest principiu, în accepțiunea instanței europene, este aplicabil cu deosebire în situațiile în care dreptul la indemnizare nu decurge dintr-o privare de proprietate impusă unei persoane de statul în cauză, ci este concepută spre a atenua efectele unei privări sau pierderi de proprietate ce nu este imputabilă acestui stat; ceea ce pretinde art. 1 din Protocolul nr. 1 este ca nivelul indemnizării
DECIZIE nr. 174 din 26 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32^4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, în interpretarea dată acestora de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 18 din 17 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263186_a_264515]
-
proprietar. Acest principiu, în accepțiunea instanței europene, este aplicabil cu deosebire în situațiile în care dreptul la indemnizare nu decurge dintr-o privare de proprietate impusă unei persoane de statul în cauză, ci este concepută spre a atenua efectele unei privări sau pierderi de proprietate ce nu este imputabilă acestui stat; ceea ce pretinde art. 1 din Protocolul nr. 1 este ca nivelul indemnizării acordate să fie în raport rezonabil cu valoarea bunului în discuție (Hotărârea din 22 iunie 2004, pronunțată în
DECIZIE nr. 174 din 26 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32^4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, în interpretarea dată acestora de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 18 din 17 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263186_a_264515]
-
perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, având în vedere voința noului stat democratic instaurat în decembrie 1989 de a recunoaște și de a condamna aceste fapte. Astfel, Curtea reține că măsura legislativă criticată este concepută spre a atenua efectele unei privări sau pierderi de proprietate ce nu este imputabilă acestui stat. În concluzie, Curtea constată că textul de lege criticat realizează un echilibru între interesele contrare ale părților implicate (foști proprietari, societăți comerciale privatizate, stat), iar nivelul indemnizării acordate societăților privatizate
DECIZIE nr. 174 din 26 martie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32^4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, în interpretarea dată acestora de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 18 din 17 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263186_a_264515]
-
2 (1) În înțelesul prezentei legi, prin loc de detenție se înțelege orice loc în care persoanele sunt private de libertate în baza unei decizii a unei autorități, la cererea acesteia sau cu acordul expres ori tacit al acesteia. ... (2) Privare de libertate înseamnă orice formă de detenție sau închisoare ori plasarea unei persoane într-un loc public sau privat de reținere pe care nu îl poate părăsi după voia sa, prin decizia oricărei autorități judiciare, administrative sau de altă natură
LEGE nr. 35 din 13 martie 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262972_a_264301]
-
2. - (1) În înțelesul prezentei legi, prin loc de detenție se înțelege orice loc în care persoanele sunt private de libertate în baza unei decizii a unei autorități, la cererea acesteia sau cu acordul expres ori tacit al acesteia. (2) Privare de libertate înseamnă orice formă de detenție sau închisoare ori plasarea unei persoane într-un loc public sau privat de reținere pe care nu îl poate părăsi după voia sa, prin decizia oricărei autorități judiciare, administrative sau de altă natură
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 48 din 26 iunie 2014 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262876_a_264205]
-
deja vinovat de săvârșirea infracțiunii - lucru ce nu este posibil de stabilit decât prin hotărârea judecătorească de condamnare rămasă definitivă -, ci prevede numai o condiție pentru luarea măsurii reținerii sau a arestării preventive a inculpatului, care este esențialmente diferită de privarea de libertate în vederea executării unei pedepse definitiv aplicate. Măsura reținerii, ca și cea a arestării preventive, constituie o restrângere provizorie a libertății persoanei, permisă de Constituție, prin prisma art. 53 alin. (1), în scopul desfășurării instrucției penale, iar condiția ca
DECIZIE nr. 196 din 3 aprilie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68^1, art. 143 alin. 1 şi art. 148 alin. 1 lit. f) din Codul de procedură penală din 1968. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262937_a_264266]
-
a fost ridicată de Alexandru Rădulescu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate, în temeiul art. 56 alin. (9) din Legea nr. 254/2013 , împotriva Încheierii nr. 951 din 2 iulie 2014 pronunțate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la Penitenciarul Giurgiu. 9. Prin Încheierea din 26 februarie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 653/55/2015, Judecătoria Arad - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (16), în ceea ce privește sintagma "doar la
DECIZIE nr. 535 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (16) şi alin. (17) şi ale art. 56 alin. (12) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263985_a_265314]
-
Excepția a fost ridicată de Faur Nistor Isai într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate, în temeiul art. 56 din Legea nr. 254/2013 , împotriva Încheierii nr. 5 din 6 ianuarie 2015 pronunțate de judecătorul de supraveghere a privării de libertate din cadrul Penitenciarului Arad. 10. În motivarea excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost reținută în încheierea de sesizare din Dosarul Curții Constituționale nr. 406D/2015, autorul susține, în esență, faptul că prevederile criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale și
DECIZIE nr. 535 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (16) şi alin. (17) şi ale art. 56 alin. (12) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263985_a_265314]
-
de Legea nr. 254/2013 . De altfel, noțiunea de acces la justiție trebuie privită în sensul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, substanța garanției în discuție fiind dată de "dreptul la un tribunal". Judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la penitenciar, numit în condițiile Legii nr. 254/2013 , este un judecător imparțial și independent, fiind numit de curtea de apel și neavând nicio legătură administrativă cu penitenciarul unde funcționează, având rolul de supraveghere și control privind asigurarea
DECIZIE nr. 535 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (16) şi alin. (17) şi ale art. 56 alin. (12) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263985_a_265314]
-
celei de-a patra faze a procesului penal, și anume fazei de executare. Art. 39 din lege reglementează atât cu privire la stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, la plângerea depusă de persoana condamnată la judecătorul de supraveghere a privării de libertate împotriva deciziei comisiei pentru stabilirea, individualizarea și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, cât și cu privire la contestația formulată de persoana condamnată sau de administrația penitenciarului, pe rolul judecătoriei în a cărei circumscripție se află penitenciarul
DECIZIE nr. 535 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (16) şi alin. (17) şi ale art. 56 alin. (12) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263985_a_265314]
-
și schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, cât și cu privire la contestația formulată de persoana condamnată sau de administrația penitenciarului, pe rolul judecătoriei în a cărei circumscripție se află penitenciarul, împotriva încheierii prin care judecătorul de supraveghere a privării de libertate a soluționat plângerea, iar art. 56 din aceeași lege normează atât cu privire la exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, la plângerea ce poate fi formulată de către acestea împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor reglementate prin Legea
DECIZIE nr. 535 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (16) şi alin. (17) şi ale art. 56 alin. (12) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263985_a_265314]
-
de libertate, la plângerea ce poate fi formulată de către acestea împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor reglementate prin Legea nr. 254/2013 , luate de către administrația penitenciarului, cât și cu privire la contestația ce se poate formula împotriva încheierii judecătorului de supraveghere a privării de libertate prin care a fost soluționată plângerea. 19. Prin urmare, cadrul general prevăzut de art. 39 și art. 56 din Legea nr. 254/2013 reglementează o activitate ulterioară fazei de judecată în care s-a stabilit existența vinovăției în
DECIZIE nr. 535 din 14 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (16) şi alin. (17) şi ale art. 56 alin. (12) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263985_a_265314]