3,972 matches
-
este imorală, ceea ce nu este acceptabil. A treia discuție poate fi circumscrisă așa-numitului argument al confuziei morale, și anume, că fabricarea de entități artificiale creează confuzii între specii, între ceea ce este uman și ceea ce este non-uman, iar clasificările devin problematice. Confuzia ar fi produsă de folosirea a două cadre conceptuale diferite pentru a defini statutul moral. Corespunzător primului cadru conceptual, omul are un statut moral în mod intrinsec, el este ființă autonomă, are capacitate de autodeterminare, în mod independent de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sine, și pretinde că prin transferul egoismului la nivelul sinelui extins se asigură o protecție a naturii ca întreg, deoarece, într-un sine lărgit, natura, nemaifiind concepută distinct, intră în raza de acțiune a intereselor noastre egoiste. Acest demers este problematic de vreme ce nu oferă o alternativă viabilă la egoism, ci, dimpotrivă, se bazează pe reflexele egoiste ale ființei umane. În al treilea rând, dacă prin expansiunea sinelui ne detașăm de nivelul intereselor particulare și al emoțiilor personale și ajungem la o
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Behrens III, The Limits of Growth. A Report for the Club of Rome's Project on the Predicament of Mankind, Universe Books and Potomac Associate, New York, 1972. 4 Un fragment de la începutul lucrării este semnificativ cu privire la noul cadru conceptual și problematic, inclusiv la nivelul profund al presupozițiilor asumate și al viziunii de ansamblu, în care plasează Commoner discuția despre mediul înconjurător: "Pentru a supraviețui pe Pământ, oamenii au nevoie de existența stabilă, neîntreruptă a unui mediu adecvat. Și, totuși, se adună
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
termenul de multidirecțional venea din vocabularul fostului ei domeniu profesional, unde, ca asistentă socială, învățase câte ceva util despre abordarea problemei umane. Bunăoară, descoperise că identificarea problemelor poate fi jumătate din soluție - sau, cum ar adăuga sarcastic incorigibili ereziarhi, chiar născătoarea problematicului însuși. Pe atunci își dorea să-l fi putut supune pe îndârjitul căpitan unei terapii și să-i rezolve problema excesului de masculinitate volitivă, așa încât el să facă frumos mea culpa în fața custodelui infernal al legămintelor și să-și afle
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de-o confruntare prea directă cu problema problemelor lui. La aceasta din urmă se răzbește doar pieziș, trăgând cu coada ochiului prin preajmă, întrucât a o recunoaște fără greș și țintui în centrul câmpului vizual i-ar eroda serios caracterul problematic, rezolvând-o pe jumătate. O problemă corect identificată e intrată deja serios pe panta soluționării, așa că problema problemelor fiecăruia se păzește strașnic de o fatală identitate cu sine însăși. "Disimulează-te, sau vei fi rezolvată" constituie legea evoluției în materie
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
un progres în cunoaștere. După Cerghit, s-ar putea identifica anumite etape ale studiului de caz, adică: * alegerea cazului și conturarea principalelor elemente semnificative; * lansarea cazului, care poate avea loc în mai multe forme, între care lansarea ca o situație problematică; * procurarea informației în legătură cu cazul; * sistematizarea materialului, prin recurgerea la diverse metode, între care cele statistice; * dezbatere asupra informației culese, care poate avea loc prin diverse metode; * stabilirea concluziilor și valorificarea proprie: un referat, o comunicare, o suită de ipoteze de
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
și acțiune specifice unui anumit status; dezvoltarea capacității de empatie și înțelegere a opiniilor, trăirilor și aspirațiilor altora; dezvoltarea capacității de a surprinde, înțelege și evalua orientările valorice ale partenerilor de interacțiune; formarea experienței și capacități de a rezolva situațiile problematice, dificile; verificarea corectitudinii comportamentelor formate și destrămarea celor învățate greșit; formarea și perfecționarea aptitudinilor de muncă în grup și de conducere colectivă; învățarea rolurilor necesare ocupării ulterioare a unor noi statusuri sau confruntări cu noi probleme. O definiție cu totul
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
am detaliat mai sus [13]. Există actualmente un consens care menționează că, dacă se pot obține dovezi ecocardiografice de vegetații proaspete sau abces în prezența semnelor inflamatorii sistemice, acești pacienți trebuie tratați ca având endocardită infecțioasă acută. Oricum, situația rămâne problematică dacă dovezile morfologice sunt mai puțin clare, de exemplu în prezența schimbărilor valvulare degenerative, în cazul protezelor valvulare, sau electrozilor de pace-maker, fără vegetații sau dacă sunt prezente schimbări datorate unei endocardite vechi. În acest caz este adesea esențial să
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
protecția sa. Anii care urmează măresc îngrijorarea lui Carol Quintul: noua religie se răspîndește în imperiu cu atît mai repede cu cît ea permite prinților să confiște bunurile Bisericii spre propriul lor profit. Răspîndirea Reformei în Imperiu face mai ales problematică unitatea poporului creștin și, în consecință, visul imperial al lui Carol. Chiar în momentul în care victoria de la Pavia îi permitea, pe plan politic, să dea proiectelor sale un început de materializare, expansiunea luteranismului i le compromite pe plan religios
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
compromisă și de moartea tînărului duce de Alen9on (1584), ultimul fiu al Catherinei de Medicis: regele nu are moștenitor direct. În ordinea succesiunii, cel ce ajunge primul pe listă este Henric de Navarra. Dar succesiunea sa la tronul Franței este problematică: el este șeful partidului protestant. Henric al III-lea trebuie să aleagă între urmașul său protestant și rivalul său catolic, ducele de Guise. Pentru a-și salva coroana, el îl alege mai întîi pe Henric de Guise. Dar se simte
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
deci sociologia american?. Departe de a respinge �ns? orice orientare teoretic?, empirismul se caracterizeaz? mai cur�nd prin ne�ncrederea �n demersul ipotetico-deductiv care pleac? de la un corp sistematizat de postulate pentru a studia un fenomen social particular �n cadrul problematicilor construite dup? �ra?ionalit??i� specifice. Acestea din urm? definesc mai mult formule originale de investigare empiric? a faptelor c?rora cercet?torul le r?m�ne �ntru totul supus, dec�ț abstrac?îi conceptuale prin mijlocirea c?rora aceste
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n sf�r?it, o tr?s?tur? remarcabil? a acestei sociologii esen?ialmente pragmatice va fi aceea c? �?i va da ca prim rol elaborarea de �tehnologii sociale� care s? r?spund? �ntreb?rilor ce d?deau na?tere problematicilor sale: tratarea fenomenelor de marginalitate, criminalitate ?i segregare social?, ce vor face obiectul Urban Area Projects la care se vor �nh?mă cercet?torii de la Chicago, �n timp ce cercet?torii de la Columbia se vor ilustra prin tehnologia sondajelor preelectorale
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
al comportamentelor umane (Park, Burgess, McKenzie ?i Wirth, 1925). �ns? articolul programatic al lui Park (Oră?ul: propuneri de cercetare a comportamentului uman �n mediul urban, 1916) poate fi considerat fondator al noii orient?ri (cf. [25:79 � 126]). Aceast? problematic? inspir? ?i orienteaz?, pe l�ng? sociologia urban?, numeroase cercet?ri asupra fenomenelor de marginalitate (Anderson, 1923; Cressey, 1932; Wirth, 1928), de segregare etnic? (Zorbaugh, 1929; Frazier, 1939; Hughes ?i Hughes, 1952; Park, 1950), de criminalitate (Shaw ?i McKay, 1929
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
adesea ele nici nu se reclam? de la �ecologia urban?� dec�ț pentru a accede la un statut academic. Nu este mai pu?în adev?raț �ns? c? ele caut? s? dovedeasc?, prin grijă cu care �?i situeaz? obiectul empiric �ntr-o problematic? global?, autonomizarea cercet?rîi empirice �n raport cu reformismul cu vederi scurte � pentru a �nscrie interven?ia politic? �n cadrul cunoa?terii ?tiin?ifice a unei realit??i sociale �n care trebuia restaurat? armonia f?r? a-i bulversa structurile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1961; Reynaud, 1963; Touraine, 1955), ora?ul ?i urbanizarea (Chombart de Lauwe ?i colab., 1952, 1959-1960; Chombart de Lauwe, 1965; Friedmann, 1953), practica religioas? (Le Bras, 1955-1956). Prima orientare este de departe cea dominant?: ea corespundea interferen?ei complexe a problematicii socio-economice a epocii, magisterului exercitat de c?tre Friedman (care �l �nt�lne?te pe Hughes la Chicago �n 1949) ?i sensibilit??îi ideologice socializante, sau de inspiră?ie cre?țin? �nlocuit? apoi de mi?carea Economie ?i umanism � a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cincizeci, o ?ar? condamnat?, desigur, pentru politica să (at�ț intern?, c�ț ?i extern?), dar care era patria sociologiei moderne. c? atunci oferta de sociologie preceda cererea. Oferta sociologiei se �nt�lnea cu sensibilitatea unei perioade a c?rei problematic? central? era cea a condi?iilor ?i a consecin?elor sociale ale �moderniz?rîi�. Odat? cu gaullismul sociologia francez? cunoa?te �ns? perioadă cea mai fast? din istoria sa [57]. Internă?ionalismul unui stat modernizator ?i ac?iunea c�torva
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociologiei de inspiră?ie marxist? (Elster, 1979). Pe l�ng? dezinteresul func?ionali?tilor pentru diacronie, sociologii au trebuit s? surmonteze ?i anatemele antiistoriste ale structuralismului francez ?i anti-istoriciste ale filosofiei analitice (Popper) pentru a re�nnoda leg?tură cu problematic? major? a pionierilor disciplinei. Se poate g�ndi c? al?turi de influen?a �n cre?tere a marxismului �n g�ndirea anglo-saxon?, restric?iile financiare impuse cercet?rîi de teren �n cursul ultimelor dou? decenii au favorizat de asemenea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i echipele se �nmul?esc �n cadrul CNRS, �n universit??i, la ?coală de �nalte Studii �n ?tiin?ele Sociale (EHESS) (care s-a rupt de EPHE �n 1973). Ele se constituie �n jurul unei teme specifice, �n jurul unei problematici proprii [57]. Disciplină �?i extinde c�mpul la noile forme de consum (Baudrillard, 1970), de cultur?, de marginalitate (Labbens, 1978; Schnapper, 1981), de protestare (Adam ?i Reynaud, 1978; Durand, 1981) etc., �n timp ce reflexia teoretic? se diversific?, dar ea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
și mai ales de influență socială a organizațiilor sindicale. Deoarece tipul de muncitor pentru care a fost inițiat sindicatul este pe cale de dispariție, mișcările sindicale și-au revizuit obiectivele și orientările, în sensul că preocupările lor s-au extins la problematici sociale mai generale, de exemplu, libertățile și drepturile omului, responsabilitatea mediului de afaceri față de mediul natural, probleme de migrație a forței de muncă etc. Concluzionând asupra acestei succinte retrospective istorice, se poate aprecia că responsabilitatea socială este un produs al
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
postmodernă are plusurile și minusurile ei, dar aceste minusuri nu pot fi asociate cu informatizarea lumii. Digitalizarea, în sine, este o creație umană fascinantă, și nu neapărat pentru că fascinează, ci pentru că extinde capabilitățile umane peste orice limită atinsă până acum. Problematice moral rămân intențiile celor care deturnează aceste artefacte în scopul obținerii de avantaje (putere de influență, beneficii personale, foloase materiale ș.a). Concluzie Dimensiunea globalizării culturale este tot atât de importantă în mișcarea de reunificare a spațiului uman și în diminuarea asimetriilor
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ISO26000 standard este un standard voluntar pentru responsabilitate socială corporativă. Coduri generale despre modul de raportare AA1000 Series reprezintă o serie de principii standard, create și dezvoltate de AccountAbility, organizație internațională. AA Framework (1999) este un standard special pentru evaluarea problematicii etice în firme, audit și raportare a performanțelor sociale și de mediu. În plus, oferă îndrumare/consiliere utilizatorilor în vederea creării inițiativelor de angajament față de stakeholders (indicatori, obiective pentru îmbunătățirea transparenței și performanțelor organizaționale). AA1000 Assurance Standard and the AA1000 AccountAbility
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
acceptabilă. Referitor la scopul și rolul social al științei în postmodernism, menționabil este și punctul de vedere al lui Jean-François Lyotard. Evolutiv, spune Lyotard (1979)71, societatea a experimentat două tipuri de cunoaștere: cunoașterea narativă și cunoașterea științifică. Ceea ce devine problematic în statutul cunoașterii postmoderne este procesul de legitimitate. Legitimitate recunoscută are doar cunoașterea științifică sau cunoașterea care urmează modelul repetabilității experimentului. Autorizată discreționar, cunoașterea științifică devine, mai mult decât oricând în epoca digitalizată, instrument de guvernare aservită capitalului. Criteriul de
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
sociale (ex. achiziția unei licențe de producere a calculatoarelor de către China a stimulat o creștere cu 10% a gradului de competențe în utilizarea calculatorului pentru populația regiunii în care funcționează firma) sau costuri externe (ex. disputele în jurul proiectului Gold Corporation). Problematice social sunt externalitățile negative și, mai ales, cine suportă costurile acestora? Economiștii numesc pe cei care "plătesc" aceste costuri "terțe părți" sau, prin termenul intrat în vocabularul managerial, "stakeholder". Stakeholders sunt prezentați de majoritatea teoretizărilor socio-economice ca fiind victime ale
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
acestora asupra afacerii. Înțelegerea intereselor și motivațiilor stakeholders, ale tendințelor lor comportamentale permite managementului să proiecteze politici interne și instrumentar adecvat problemelor sociale provocate de funcționarea afacerii. În acest sens, companiile compun hărți complexe ale contextului social, hărți axate pe problematici de genul: Ce știu angajații, ce știe publicul despre firmă/produs/problema cu care se confruntă firma? Care le sunt atitudinile și credințele față de ...? Ce reacții comportamentale au față de ...? Cum pot fi segmentate grupurile de stakeholder și cum pot fi
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ascensiunea întreprinderii care comunică, instituție "totală", interesată strategic să demonstreze că are simțul responsabilităților sociale și morale. Sistemul clasic bazat pe dreptul natural la proprietate și pe "mâna invizibilă" a pieții a fost înlocuit cu un sistem de legitimare deschis, problematic și comunicațional. În prezent, legitimitatea întreprinderii nu mai e dată și nici contestată, ea se construiește și se vinde; trăim în epoca marketingului valorilor și a legitimităților promoționale, "stadiu ultim al secularizării postmoraliste". În concluzie, globalizarea și complexitatea relațiilor virtuale
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]