18,757 matches
-
că s-a folosit strategia citirii unui extras din rechizitoriu ca să se dea impresia unor explicații, însă subliniază că acest moment nu a avut loc, aspect ce reiese din transcrierea ședinței. Așa încât, apreciază că, din această perspectivă, normele procesual penale criticate sunt imprevizibile, lipsite de claritate, produc interpretări diferite din partea instanței de judecată, cu efecte asupra procesului echitabil, a dreptului la apărare și la informare completă și detaliată al inculpaților. Totodată, apreciază că se impune definirea cuvântului „explicații
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
care nu poate completa sau modifica o lege. ... 10. Tribunalul București - Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 374 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală este neîntemeiată. În acest sens, reține că normele procesual penale criticate sunt în deplină concordanță atât cu dispozițiile Directivei 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale, cât și cu prevederile art. 6 paragraful 3 lit. a) din
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 14 iulie 2017, paragraful 16). Ulterior citirii actului de sesizare, președintele procedează conform art. 374 alin. (2) din Codul de procedură penală. Curtea a observat că, la acest moment procesual, președintele îi explică inculpatului în ce constă învinuirea ce i se aduce, îl înștiințează pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa, precum
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
coinculpaților, persoanei vătămate, celorlalte părți, martorilor, experților și de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești, când socotește că este necesar. Curtea a reținut că, prin parcurgerea acestor formalități, instanța se asigură că inculpatul cunoaște învinuirea și principalele drepturi procesuale în faza de judecată, totodată, această obligație a președintelui fiind, în fapt, o garanție a dreptului la apărare al inculpatului și o aplicare a principiului constituțional al înfăptuirii justiției de către instanțele judecătorești, consacrat de art. 124 din Legea fundamentală
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 8 iulie 2020), Curtea a reținut că actuala lege procesual penală reglementează dreptul la tăcere și dreptul de a nu contribui la propria incriminare în raport cu diverse momente procesuale, iar, la nivel de principiu, reglementează dreptul la apărare în art. 10 alin. (4). ... 33. Curtea a constatat că dispozițiile art. 83 lit. a), art. 99 alin. (2), art. 109 alin. (3), art. 209 alin. (6), art. 225 alin. (8
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
2), art. 109 alin. (3), art. 209 alin. (6), art. 225 alin. (8), art. 374 alin. (2) și art. 420 alin. (4) din Codul de procedură penală instituie obligația organelor judiciare de a avertiza suspectul sau inculpatul, în diferite momente procesuale, cu privire la dreptul la tăcere și neautoincriminare, încălcarea obligației menționate fiind sancționată în condițiile art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu consecința excluderii probei astfel obținute, conform art. 102 alin. (2) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
procedură penală, cu consecința excluderii probei astfel obținute, conform art. 102 alin. (2) din Codul de procedură penală. Totodată, Curtea a reținut că dreptul la tăcere și la neautoincriminare nu este un drept absolut, fiind un drept procedural, circumscris garanțiilor procesual penale instituite prin art. 6 din Convenție, având caracter relativ, în acest sens fiind permis titularului său să renunțe la acest drept, dar și organelor judiciare să aducă limitări justificate, în anumite circumstanțe și având în vedere diverși factori, cu
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
suplimentare) atunci când socotește necesar, aceste drepturi procedurale reprezentând, deopotrivă, garanții ale dreptului la un proces echitabil și ale dreptului la apărare ale inculpatului, precum și o garantare a aplicării prezumției de nevinovăție. ... 34. Așadar, Curtea a constatat că normele procesual penale referitoare la aducerea la cunoștință a învinuirii, respectiv la dreptul inculpatului de a da explicații în tot cursul cercetării judecătorești, când socotește că este necesar, precum și posibilitatea ca inculpatul să poată fi reascultat - în condițiile art. 378 alin.
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
36. În plus, Curtea constată că motivele de neconstituționalitate formulate de autori în prezenta cauză, cu privire la dispozițiile art. 374 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, relevă și o problemă de interpretare și aplicare a normelor procesual penale criticate. În acest sens, autorii susțin că citirea extrasului din rechizitoriu s-a făcut de către președintele instanței, iar nu de către grefier, iar, ulterior, președintele instanței a refuzat acordarea de explicații inculpaților. Curtea reține însă că interpretarea legilor
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
din 14 martie 2011, paragraful 99). ... 33. Or, principiul potrivit căruia, după pronunțarea hotărârii, judecătorii nu mai pot reveni asupra deciziei luate reprezintă o componentă esențială a ideii de justiție, a asigurării autorității de lucru judecat și a ocrotirii drepturilor procesuale ale părților, ca element fundamental al statului de drept. Principiul autorității lucrului judecat (res judicata) se coroborează cu regula că, odată pronunțată hotărârea definitivă, misiunea judecătorului care a participat la judecată se încheie (lata sententia, judex desinit esse judex). Ca
DECIZIA nr. 447 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295881]
-
c) Psihologie penitenciară. ... (3) Proba scrisă are ca scop verificarea cunoștințelor și competențelor dobândite în cadrul modulelor de studiu grupate pe următoarele domenii: a) Siguranța deținerii; ... b) Regim penitenciar; ... c) Evidenta persoanelor private de libertate; ... d) Drept penal și drept procesual penal. ... (4) Tematicile și itemii de evaluare pentru probele prevăzute la alin. (2) și (3) sunt stabilite în cadrul ședințelor organizate la catedra Teorie și practică penitenciară, respectiv catedra Științe juridice și socio-umane din cadrul SNPAP, sunt aprobate de către
METODOLOGIE din 21 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295609]
-
7): „(5) Soluționarea abținerii sau recuzării se face, în cel mult 24 de ore, în camera de consiliu. Dacă apreciază necesar pentru soluționarea cererii, judecătorul sau completul de judecată, după caz, poate efectua orice verificări și poate asculta procurorul, subiecții procesuali principali, părțile și persoana care se abține sau a cărei recuzare se solicită. (…) (5) Soluționarea abținerii sau recuzării se face, în cel mult 24 de ore, în camera de consiliu. Dacă apreciază necesar pentru soluționarea cererii, judecătorul sau completul de
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
solicită. (…) (5) Soluționarea abținerii sau recuzării se face, în cel mult 24 de ore, în camera de consiliu. Dacă apreciază necesar pentru soluționarea cererii, judecătorul sau completul de judecată, după caz, poate efectua orice verificări și poate asculta procurorul, subiecții procesuali principali, părțile și persoana care se abține sau a cărei recuzare se solicită. (…) (7) Încheierea prin care se soluționează abținerea ori recuzarea nu este supusă niciunei căi de atac. “ ... ... 11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, normele procesual penale criticate
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
procurorul, subiecții procesuali principali, părțile și persoana care se abține sau a cărei recuzare se solicită. (…) (7) Încheierea prin care se soluționează abținerea ori recuzarea nu este supusă niciunei căi de atac. “ ... ... 11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, normele procesual penale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) referitor la valorile supreme în statul de drept și principiul legalității, ale art. 15 privind universalitatea, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 68 alin. (5) și (7) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. ... 15. Cât privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, Curtea constată că normele procesual penale criticate au mai fost examinate, din perspectiva unor critici similare celor formulate în prezenta cauză, prin Decizia nr. 500 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 23 septembrie 2016, prin care
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
I, nr. 743 din 23 septembrie 2016, prin care Curtea a constatat constituționalitatea acestora. ... 16. În motivarea soluției sale, instanța de control constituțional a reținut, în paragrafele 15-21 ale deciziei precitate, că incompatibilitatea constă în imposibilitatea legală pentru un subiect procesual de a participa într-o cauză penală, spre a nu influența caracterul echitabil al procesului penal. De asemenea, Curtea a reținut că termenul „suspiciune rezonabilă“, utilizat în relație cu instituția recuzării, determină analiza acestuia prin raportare la afectarea imparțialității judecătorului
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
procedură penală, examinând critici similare celor formulate în prezenta cauză, Curtea a pronunțat Decizia nr. 275 din 24 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 24 iulie 2018, în care a reținut că normele procesual penale ale art. 67 reglementează procedura de soluționare a cererii de recuzare, similar dispozițiilor cuprinse în art. 51 din Codul de procedură penală din 1968, aceasta constând în parcurgerea a două etape de rezolvare a cererii de recuzare. În primul
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
pentru soluționarea abținerii sau a recuzării nu poate fi desemnat un judecător din cadrul aceleiași instanțe, cererea se soluționează de un judecător de la instanța ierarhic superioară. În aceste condiții, având în vedere cele menționate, Curtea a constatat că normele procesual penale criticate nu aduc atingere dispozițiilor constituționale referitoare la dreptul părților la un proces echitabil și dreptul la apărare, astfel încât a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate (paragrafele 13 și 14). ... 25. Deoarece până în prezent nu au intervenit
DECIZIA nr. 509 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295945]
-
arestării preventive împreună cu dosarul cauzei se depun la judecătorul de drepturi și libertăți cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive, sub sancțiunea nulității absolute. (...) Articolul 268 Consecințele nerespectării termenului (1) Când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen. (2) Când o măsură procesuală nu poate fi luată decât pe un anumit termen, expirarea acestuia atrage de drept încetarea efectului măsurii
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
arestării preventive, sub sancțiunea nulității absolute. (...) Articolul 268 Consecințele nerespectării termenului (1) Când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen. (2) Când o măsură procesuală nu poate fi luată decât pe un anumit termen, expirarea acestuia atrage de drept încetarea efectului măsurii. (3) Pentru celelalte termene procedurale se aplică, în caz de nerespectare, dispozițiile privitoare la nulități. Articolul 269 Calculul termenelor procedurale (1) La calcularea
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
impune a se analiza dacă formularea unei propuneri cu privire la măsurile preventive în ultima sa zi [calcul efectuat conform prevederilor art. 269 alin. (1), (2) și (4) din Codul de procedură penală], este de natură să cauzeze o vătămare procesuală, concretizată în încălcarea dreptului fundamental la apărare al inculpatului cu privire la care s-a dispus o măsură preventivă, astfel încât să fie incidente normele procesual penale prevăzute de art. 268 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu consecința
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
și (4) din Codul de procedură penală], este de natură să cauzeze o vătămare procesuală, concretizată în încălcarea dreptului fundamental la apărare al inculpatului cu privire la care s-a dispus o măsură preventivă, astfel încât să fie incidente normele procesual penale prevăzute de art. 268 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu consecința decăderii procurorului din exercițiul dreptului de a depune propunerea de prelungire sau de a formula solicitarea de menținere a măsurii arestării preventive și constatarea nulității absolute
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
zile libere calendaristice, așa încât, în cazul concret în care propunerea este formulată în ultima zi a termenului, inculpatul beneficiază în mod efectiv de toate aceste 5 zile și nu se poate susține că există o vătămare a drepturilor sale procesuale. ... 40. S-a menționat că, în cazul opiniei contrare, se ajunge la prelungirea artificială a termenului regresiv cu încă o zi, în concret fiind lăsate libere minimum 6 zile (nu 5 cât reprezintă termenul), fapt care contravine în mod evident
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, cu caracter obligatoriu (în care se menționează expres că acesta este un termen procedural peremptoriu, minim și de regresiune), rațiunea sa fiind nu de limitare a drepturilor procesuale ale procurorului, ci de acordare a unui drept inculpatului, în scopul creării condițiilor necesare asigurării unei apărări efective pentru acesta. ... 42. Referitor la restricția impusă procurorului, s-a apreciat că nu este de sine stătătoare, ci reprezintă consecința firească a
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
și anume un termen rezervat exercitării dreptului la apărare al inculpatului și un termen în care procurorul trebuie să formuleze propunerea de prelungire/menținere a măsurii preventive, afirmându-se că orice termen stabilit de legiuitor are la bază existența unui drept procesual, iar în cazul de față singurul drept protejat este cel la apărare al inculpatului, or, pentru același drept nu pot fi stabilite două termene distincte. ... 44. S-a specificat că deciziile cu caracter obligatoriu anterior menționate se referă strict la
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]