9,624 matches
-
și instituționalizare. Câmpul se plasează pe un continuum Între piețe, În sens neoclasic, având o instituționalizare minimală sub forma regulilor jocului (definirea drepturilor de proprietate) și organizații ce sunt structurate În baza regulilor instituționale. În cadrul câmpului, actorii constitutivi sunt organizații productive, de reglementare, actori individuali ce acționează Într-un anumit domeniu de activitate și constituie o comunitate cognitivă; granițele acestuia sunt mai degrabă culturale decât funcționale. Câmpul este constituit sub forma unei rețele ce generează capital social, dublată de concepții culturale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de export, dar nu putem spune că aparține În totalitate sferei private sau că avem de-a face doar cu firme În sens privat. În realitate, câmpul este și rezultatul instituirilor la nivel societal al statului, al autorizării derulării activităților productive, de export, import, al instituirii regulilor ce guvernează aceste activități (contabilitate, protecția muncii, modalități de exercitare a controlului etc.). Distincția public-privat se estompează și avem mai degrabă o serie de actori cu grade diferite de putere În funcție de repartiția capitalurilor și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de muncă reale, dar care permite o aproximație În jurul căreia variază aceste relații, un ghid ocazional În cazuri de Îndoială și o normă a ultimului apel atunci când aceste relații Încetează În fapt a mai funcționa”. Lohn-ul presupune subcontractarea capacității productive; restul activităților pe orizontală, proiectarea și dezvoltarea produsului, standardizarea, aprovizionarea cu materii prime, comercializarea fiind realizate de partenerul (antreprenorul) extern care devine astfel client al contractorului român doar pe componenta de prelucrare/transformare. Un astfel de sistem presupune importul de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Încredere (În sensul de asigurare) și comportamentele pro-sociale derivate din implicarea În rețele de relații concrete. Sandu diferențiază astfel Între sociabilitatea interpersonală și sociabilitatea centrată pe instituții. Este de așteptat ca prima să aibă efecte de tip capital social (sociabilitate productivă) În mult mai mare măsură decât Încrederea În instituții. Într-o oarecare masură sinonimă distincției operate de Sandu (2003) Între Încredere interpersonală și Încredere generalizată. Folosind un exemplu din teoria jocurilor, strategia utilizată este similară DTFT (downward tit for tat
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
1977:91). Uslaner, 2002. Politicile monetare ale statului de apreciere a monedei naționale În raport cu moneda unică europeană conduc la presiuni de schimbare a strategiilor actuale de export către parteneri „tradiționali” europeni În sectorul lohn-ului și de diversificare a activităților productive și retehnologizare, dar și orientare spre piața internă. Chandler (1962) vorbește de adoptarea unei strategii ce implică absorbirea pe verticală a unor funcții de pe orizontală fie dinspre zona furnizorilor, fie dinspre cea a consumatorilor. O astfel de strategie ar produce
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
serioasă față de modelele culturale puternic patriarhale. În postcomunism devine necesar un feminism al diferențelor, care să contracareze desexualizarea comunistă. Există grupuri foarte educate și înstărite cărora li se potrivește agenda autonomieixe "„autonomie". Nici o omogenizare a feminismului nu este dezirabilă sau productivă, nu dă seama de multiplicitatea experiențelor femeiești în contexte diferite (vezi bell hooksxe "„bellhooks", 2000). - Este admis faptul că feminismul clasic a vizat mai degrabă femeile albe din clasa de mijloc, lăsând pe din afară femeile de culoare, femeile sărace
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
încadrate în conceptul universal de „concediu de boală” fiindcă nu reprezintă o dizabilitate. Ele sunt stări de normalitate și experiențe femeiești pe care liberalismulxe "„liberalism" nu le include în teoretizările sale. Liberalismul se referă, atunci când pretinde neutralitate, doar la munca productivă, nu și la cea reproductivă (vezi Carole Patemanxe "„Pateman,Carole", 1989). b. Autoritatea politică se bazează pe consimțământul de a fi guvernat. Guvenarea legitimă nu poate fi formată decât cu consimțământul indivizilor liberi. Cu alte cuvinte, autoritatea politică se naște
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Patriarhatulxe "„patriarhat" reprezintă un set de relații sociale care au o bază materială și conduc la o relație de interdependență și solidaritatexe "„solidaritate" între bărbați, relații care le permit să domine femeile. Controlul asupra femeilor înseamnă control asupra facultăților lor productive (inclusiv restrângerea accesului acestora la controlul asupra resurselor) și reproductive (prin căsătoria monogamă heterosexuală, naștere, creșterea copiilor, munca domestică). Femeile depind (economic) de bărbați, de statxe "„stat" și de mulțimea instituțiilor bazate pe relațiile dintre bărbați. Pentru Hartmannxe "„Hartmann,Heidi
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
femeilor, a apărut și s-a dezvoltat ca și consecință a apariției surplusului de produse și a proprietății private. Engelsxe "„Engels,Friedrich" presupune că a existat întotdeauna o diviziune sexuală naturală a muncii, prin care bărbații desfășoară mai ales activități productive (care produc „lucruri”), iar femeile desfășoară mai ales activități reproductive (care perpetueză și întrețin viața de zi cu zi). În contextul acestei diviziuni, ceea ce produce bărbatul începe să fie acceptatca mai important și superior față de ceea ce produce femeia. O dată cu aceasta
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
o relație analoagă cu cea dintre burghez și proletar. Prin urmare, exploatarea femeilor se va sfârși doar o dată cu dispariția proprietății private. Emanciparea față de bărbați este condiționată de: a) independența economicăxe "„independență economică" a femeilor prin participarea lor directă la munca productivă; b) preluarea publică (de către statxe "„stat") a creșterii copiilor; c) industrializarea muncii casnice. Engelsxe "„Engels,Friedrich" analizează exploatarea femeilor în fabrici, hărțuirea sexualăxe "„hărțuiresexuală" de către patroni și descrie scene dramatice în care femeile nasc lângă mașini. După cum evidențiază importante autoare
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
au fost accesibile la nivel de masă. Femeile nu au intrat inițial pe piața muncii, rămânând într-o mare proporție casnice, iar munca lor a fost tratată ca „neproductivă”, în opoziție cu cea a bărbaților, care era muncă plătită, deci „productivă”. Femeile au intrat mai degrabă în sfera reproducerii vieții, o sferă pe care Engelsxe "„Engels,Friedrich" o socotea tot productivă (ibidem). În comunismul real însă, lucrurile nu s-au schimbat. Munca de acasă a rămas tratată tot ca „muncă neproductivăxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
casnice, iar munca lor a fost tratată ca „neproductivă”, în opoziție cu cea a bărbaților, care era muncă plătită, deci „productivă”. Femeile au intrat mai degrabă în sfera reproducerii vieții, o sferă pe care Engelsxe "„Engels,Friedrich" o socotea tot productivă (ibidem). În comunismul real însă, lucrurile nu s-au schimbat. Munca de acasă a rămas tratată tot ca „muncă neproductivăxe "„muncă neproductivă"”, iar banii destinați în bugetul de statxe "„stat" pentru munca domestică și îngrijireaxe "„îngrijire" copiilor au fost întotdeauna
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
bărbaților. Socializarea muncii domestice private este, după Bensonxe "„Bentson,Margaret", singura șansă de a lichida aservirea femeilor. Alte autoare marxiste (Mariosa Dalla Costaxe "„DallaCosta,Mariosa" și Selma Jamesxe "„James,Selma", 1972) consideră nu doar că munca domestică trebuie tratată ca productivă, dar mai mult, ea trebuie tratată ca producătoare de plusvaloare, femeile lucrând pentru ca să creeze condițiile necesare producerii plusvalorii: ele nasc, cresc, asigură îngrijireaxe "„îngrijire" și confortul emoțional pentru producătorii de plusvaloare. Cele două feministexe "„feminist" marxiste au fost militante pentru
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
unor concepte inclusiviste care să permită alianța etică între comunitatea umană și cea biotică (vezi teoria convenabilității, Mihaela Miroiuxe "„Miroiu,Mihaela", 1996, reed. 2002, și cea privind dezvoltarea individuală „human flourishing”, Cuomoxe "„Cuomo,Chris", 1998). Perspectivele ecofeministe s-au dovedit productive în analiza efectelor colonizării și în abordarea problemelor suprapopulației (vezi Chris Cuomoxe "„Cuomo,Chris", de exemplu). Teoreticienii clasici, cu precădere cei mai mult sau mai puțin apropiați de perspective malthusiene, consideră că suprapopulare axe "„suprapopulație" este un sindrom pentru comunitățile
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
găsi. Aceasta nu înseamnă deloc că nu a existat o gândire feministăxe "„feministă" în comunism, inclusiv în cel românesc, gândire încă nedrept de puțin explorată. Și, de bună seamă, a existat o concepție despre emanciparexe "„emancipare", legată fundamental de munca productivă. Mă voi referi în continuare în mod preponderent la modelul stalinist și la cazul mai cunoscut și mai apropiat, cel al comunismului românesc, chiar dacă uneori voi face trimiteri și la alte regimuri comuniste, în special din Europa. Din perspectiva teoriilor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
fi cu putință dacă femeile vor avea independență economicăxe "„independență economică" față de bărbați. Revoluția proletară va conduce la abolirea tuturor formelor de exploatare o dată cu dispariția proprietății private și va crea premisele egalității de gen. Când toată lumea va trăi din munca productivă proprie, femeile nu vor mai depinde de bărbați, și aceștia nu vor mai putea să le aservească. Independența economică este conceptul-cheie al feminismului marxist și acoperă o problemă fundamentală în emancipareaxe "„emancipare" femeilor. Rămânea de demonstrat dacă realizarea ei, condiție
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
acces la vacanțe și vile, ea ajunge să însemne acces la mai mulți metri pătrați locuibili, acces la haine, pantofi și mâncare. În aceste bătălii cotidiene pentru supraviețuire, femeile au jucat un rol central. Ideal, ele trebuiau să întruchipeze stahanovismul productiv și reproductiv. Rolul lor în economia comunistă de subzistență a fost incontestabil. Ele au făcut față lipsurilor cotidiene, au trecut la un tip de producție în gospodăria proprie ca să poată asigura supraviețuirea familiei. Au devenit „superfemei”, adesea în mod involuntar
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de iluminat și încălzit în condițiile „raționalizării” drastice a consumului, inclusiv disidențele față de educația oficială. „Emanciparea politică și socială a femeilor, care a avut loc sub regimul comunist, a însemnat de fapt o capturare a femeii, cu tot potențialul ei productiv și reproductiv, de către statxe "„stat".” (Elenaxe "„Gheonea,Elena" Gheonea și Valentin Gheonea, 2003, p. 143) Parte componentă a comunismului stalinist (în variantă naționalist-comunistă)38, prelungit prin politica lui Ceaușescuxe "„Ceaușescu,Nicolae", mult după extincția stalinismxe "„stalinism"ului în țările comuniste
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Partidului Comunist. Înainte de comunism, România, ca și alte țări central și est-europene, nu a experimentat pe scară largă patriarhatulxe "„patriarhat" modern (dependența femeilor de bărbați ca venituri), un fenomen specific societăților industriale care separă munca din gospodărie (reproductivă) de cea productivă, din spațiul publicxe "„spațiupublic"xe "„public". Țările din acest spațiu au experimentat patriarhatulxe "„patriarhat" tradițional, căruia i l-au adăugat, în timpul comunismului, pe cel de statxe "„stat". Practic, experiențele estului Europei infirmă complet iluzia marxistă a eliminării patriarhatului ca relație
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
cu dizabilități mentale În ciclul gimnazial (clasele V-VIII) sau la absolvirea perioadei obligatorii de școlarizare, atunci când solicitările depășesc cu mult capacitatea lor de utilizare a gândirii formale, iar dezideratul unei calificări și al integrării sociale, prin participare la activitățile productive, depășește limitele ergoterapiei, prioritară În etapele anterioare. Actuala formă de pregătire profesională pentru această categorie de deficienți este total nepotrivită, nu răspunde cerințelor ulterioare ale absolvenților și nici cerințelor existente pe piața muncii, unde aceștia oricum nu pot intra În
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
pregătit. O posibilă soluție pentru rezolvarea acestei situații, pe lângă clasicele ateliere protejate, este reprezentată de integrarea acestor copii În școlile obișnuite de ucenici, unde pot Învăța o meserie cerută pe piața muncii, urmată de angajarea și/sau integrarea În unități productive aparținând unor asociații de tip familial (constituite, acolo unde e posibil, chiar prin asocierea familiilor absolvenților În cauză) ori În mici ateliere meșteșugărești, sprijinite prin facilități de ordin fiscal și de desfacere a producției și cu suportul logistic al comunității
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
consiliere psihologică și socială pentru persoanele cu dizabilități din centru și familiile acestora; prevenirea și combaterea marginalizării sociale a persoanelor cu dizabilități. Dezvoltarea capacităților existente ale tinerilor, precum și crearea unor noi abilități se produc ca urmare a participării la activitatea productivă din ateliere într-un cadru ce permite, totodată, formarea și exersarea relațiilor sociale și de muncă. Pe de altă parte, dezvoltarea aptitudinilor sociale are loc și prin participarea la viața comunitară, în contextul unei structuri sănătoase, reprezentate de mediul familial
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
încheie anual. O altă parte a bazei materiale este pusă la dispoziție de Centrul de Pedagogie Curativă Simeria în urma unui Protocol de colaborare încheiat, de asemenea, anual. Așadar, baza materială a centrului este constituită din: spații (ateliereă pentru desfășurarea activităților productive de țesătorie, croitorie, caiete, decorațiuni interioare, lumânări; teren pentru activități agricole; acces la o sală polivalentă de 250 de locuri pentru activități în grup, cursuri de perfecționare, simpozioane, întâlniri cu părinții, serbări, festivități etc.; două module familiale dotate cu câte
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
mai scurt (mental shortcut) în vederea atingerii scopului propus implică - așa cum vom arăta mai jos - și multe limite, deformări și, deci, riscuri cognitive. Dar, ca principiu, un astfel de comportament este rațional și, pentru nevoile curente ale omului obișnuit, suficient de productiv. Un exemplu, pe care cogniția socială îl plasează în cadrul euristicii reprezentativității, îl constituie următorul raționament: cu cât un individ este mai asemănător cu membrul tipic al unui grup, cu atât este mai mare probabilitatea ca el să aparțină grupului respectiv
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
elocvente sunt oferite și în foarte documentata lucrare a lui S. Chelcea Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative (2004), unde dezvoltă și resorturile istorico-filosofice ale paradigmei calitativiste. În lucrarea noastră, la finele subcapitolului 5.2, cititorul poate vedea posibilități productive de asociere între anchetă și interviul de grup. Pentru a argumenta netemeinicia opoziției calitativ-cantitativ, ne vom opri doar la prima linie a tabelului de mai sus, cea privind orientarea epistemologică generală, căreia i se subsumează, în mare parte, și celelalte
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]