4,519 matches
-
românești aveau tendințe centrifuge antinaționale așa de accentuate, încât ar fi fost o copilărie să se nege această realitate. În Transilvania evreii erau filomaghiari furioși, în Bucovina și în Basarabia filoruși fără sfială. Și peste tot, chiar în Vechiul Regat, promotorii comunismului antinațional erau tot evreii. În aceste condiții, cine ar fi putut nega cu bună credință (dacă nu era cu desăvârșire orb) că problema evreiască nu mai este una economică și de deformare și falsificare a specificului etnic românesc, ci
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mai 2006 Femeile și liberalismul yoghin Lunea trecută am inițiat un protest. Ceream sancționarea lui Ludovic Orban de către CNCD și retragerea sprijinului politic. Convins că a fost greșit înțeles, Orban s-a întâlnit cu mine să îmi explice că este promotor al implicării politice a femeilor. I-am apreciat gestul. Mi-a trimis stenograma discursului de la Alba Iulia. Asemenea autorului gândurilor de mai jos vă ofer o informare completă și corectă. Sfaturile lui Ludovic Orban către liberale: Femeile trebuie să devină
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
pe Ibrăileanu la Viața Românească și făcând politică oportunistă. În cele din urmă a ajuns ministru. N-a ezitat, după război, el, moșierul care trăsese cale ferată până în podgoria din Dobrina, să fie, prin campanii pline de demagogie, unul din promotorii regimului antimoșieresc. Puterea de atunci l-a răsplătit, trimițându-l la Academie. I s-a întâmplat acestui răsfățat al vremii care a fost Mihai Ralea să treacă printr-o primejdie de moarte. Zăcea doborât de-o boală necunoscută căreia nici
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
un bun cunoscător al limbilor franceză, engleză, germană, ucraineană și rusă, el a publicat la Cernăuți, Viena, Mainz, Tübingen, Stuttgart și Paderborn, opera sa fiind bine primită. De pildă, fostul său profesor de la Viena îl cataloga ca fiind un „promotor chemat al chestiunilor pastoral-teologice... un luptător contra convenționalului”. A colaborat la ziarele și revistele vremii: „Patria”, „Sentinela”, „Încercări literare”, „Deșteptarea”, „Viitorul”, „Glasul Bucovinei”, „Foaia Ordonanțelor”, „Cultura poporului”, „Credința”, „Candela” și altele, precum și la o serie de publicații în limba germană
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
din Apus, așa cum se și cerea pe atunci, pentru a-și adânci și desăvârși cultura sa teologică, urmând Universitățile din Bonn, cu renumitul canonist și jurist U. Stutz și din Viena, cu pastoralistul Heinrich Swoboda, care-l caracteriza „ca un promotor chemat al chestiunilor pastoral - teologice”, continuând apoi la München și Würzburg. Studiile la aceste Universități străine dintre anii 1899 - 1901, „l-au făcut să aprecieze și mai mult munca profesorilor săi de la Facultatea de Teologie din Cernăuți, al căror coleg
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
a văzut lumina tiparului parte la Cernăuți, parte la Viena, Mainz, Tübingen, Stuttgart și Panderborn, beneficiind de aprecierile elogioase ale unor specialiști cu renume european. Fostul său profesor de la Universitatea din Viena, Heinrich Swoboda l-a caracterizat ca pe un „promotor chemat al chestiunilor pastoral - teologice...un luptător contra convenționalului”. A colaborat cu ziarele și revistele „Patria”, „Sentinela”, „Încercări literare”, „Deșteptarea”, „Viitorul”, „Glasul Bucovinei”, „Foaia Ordonanțelor”, „Cultura poporului”, „Credința”, „Candela” și altele, dar și cu o serie de publicații în limba
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Naționale de Ecologie a Republicii Moldova; - membru titular al Academiei Oamenilor de Știință Filiala Iași; secretar științific al Filialei. INFORMAȚII (AUTOAPRECIERI) PRIVIND: 1. Interesul obiectivelor științifice urmărite în cercetarea proprie: Format la școala entomologică inițiată de marele zoolog, prof.dr. Ioan Borcea, promotorul ideilor de combatere biologică a dăunătorilor în România și fundamentată de prof.dr. M.I. Constantineanu, de la început mi-am propus cercetarea unor grupe de insecte parazitoide cu semnificație deosebită în limitarea populațiilor unor insecte dăunătoare plantelor de cultură și anume: familia
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
A apărut la Verona, din inițiativă privată, o Operă de binefacere pentru alinarea bolnavilor săraci. 2. Scopul: vizita săptămânală a bolnavilor săraci și abandonați în Spital și la Recuperare, 3. Vizita va fi efectuată joia, în orele de acces, de promotorii Operei, care vor încerca să-i aline pe cei bolnavi, să le stimuleze resemnarea creștină și dorința Cerului. Vor porta și ajutoare materiale în funcție de posibilitățile economice. 4. Opera e formată din promotori și din binefăcători. 5. Promotorii vor propaga Opera
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fi efectuată joia, în orele de acces, de promotorii Operei, care vor încerca să-i aline pe cei bolnavi, să le stimuleze resemnarea creștină și dorința Cerului. Vor porta și ajutoare materiale în funcție de posibilitățile economice. 4. Opera e formată din promotori și din binefăcători. 5. Promotorii vor propaga Opera, căutând binefăcători; vor primi ofertele, le vor înregistra într-un registru anume pentru darea de seamă anuală și vor merge în fiecare joi să viziteze bolnavii. 6. Binefăcătorii vor consimți să-și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de acces, de promotorii Operei, care vor încerca să-i aline pe cei bolnavi, să le stimuleze resemnarea creștină și dorința Cerului. Vor porta și ajutoare materiale în funcție de posibilitățile economice. 4. Opera e formată din promotori și din binefăcători. 5. Promotorii vor propaga Opera, căutând binefăcători; vor primi ofertele, le vor înregistra într-un registru anume pentru darea de seamă anuală și vor merge în fiecare joi să viziteze bolnavii. 6. Binefăcătorii vor consimți să-și verse oferta cu regularitate. 7
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
domeniul ecumenic. Iar aici se copie întru totul spusele lui don Calabria. Mai cere, de asemenea, și reducerea diecezelor italiene: de la 284 la 140. Episcopii să fie aleși dintre cei mai capabili și zeloși. În plus, papa să se facă promotorul ideii unui cler inter-diecezan, disponibil pentru oricare dieceză și pentru misiuni particulare (este faimoasa «squadra volante» (echipă zburătoare), sau «preoții apostolici» ai lui don Calabria). Cere să se aibă grijă de egalizarea economică a clerului pentru a înlătura inegalitățile dintre
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
teatrală, făcută în afara Conferinței. La care însă s-au întors: Orlando, Sonnino, Bonin Longare, ambasador la Paris, și cu un zîmbet ironic și dezabuzat marchizul Salvago Raggi menit să ajungă mai tîrziu ambasador în Franța. La îndemnul lui Take Ionescu, promotor al Micii Antante, care s-a născut la Paris, cu acte în regulă, pe care mi-am depus semnătura în numele României, cele trei state: România, Regatul Sîrbilor, Croaților și Slovenilor 157 și Cehoslovacia se prezentau în dezbaterile conferinței într-o
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
214 Libia, cucerită de Italia de la Turcia în 1912, era împărțită în două provincii: Cisenaica și Tripolitania. 215 Mica Înțelegere sau "Mica Antantă", tratat de alianță tripartită între Cehoslovacia, România și Iugoslavia, încheiat la instigarea Franței (și avîndu-l ca principal promotor pe Edvard Benes) în 1923. Oficial era îndreptat contra puterilor "revizioniste" (Germania, Ungaria, Bulgaria și Austria), în fapt s-a dovedit a fi un instrument al politicii hegemonice a Franței (în 1938 cu acordul de la München). 216 Bucata de pînză
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
miercuri liberă și strînge publicul lîngă fotbal, în proporții pe care populația provincială nu le-a mai trăit dinainte de ’89. Conducătorii din Ștefan cel Mare au încercat prin 1999-2000 un exercițiu similar. „Dinamo, echipa tuturor“, cu doamna Simona Marinescu printre promotorii ideii. Șepci, fulare, brelocuri. Atît se putea face în marketingul acelor ani. Ideea a dispărut treptat, nu brusc și, înainte de alegerile din 2004, s-a ajuns ca pe autocarul pictat cu boturi de cîine să se lipească, la Ștefănești, poze
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Mînjoală, nuvelă remarcabilă prin clarobscurul misterios. La conac repetă tema, cu deosebire că acum diabolicul nu se mai arată sub forma ispitei erotice ci sub aceea a jocului de noroc. După Anton Pann și N. Filimon, Caragiale este un mare promotor al balcanismului, adică al unui spirit la punctul longitudinal real ocupat pe continent. Eroul reprezentativ e Mitică, exponent al specificului muntean și, mai exact, bucureștean. Mitică e un cetățean volubil, având în cel mai înalt grad pe suflet interesele țării
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
razachie, cu sacâz dulce, ușor... Dacă vezi însă că ridică coada, nu te pierde, ia-o înainte oblu, berbecește, ca până la iarnă să te văz crap îmblănit." Din toată scrierea se desprinde o savoare ciudată. Mateiu Caragiale este și el promotor al balcanismului literar, acel amestec gras de expresii măscăricioase, de impulsiuni lascive, de conștiință a unei ereditări aventuroase și turburi, totul purificat și văzut mai de sus de o inteligență superioară. Citatul enigmatic din Biblia latină stă alături de "era dat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de marcă în societatea românească de până la 29 decembrie 1989, mentalitatea prelungindu-se, însă, până în zilele noastre. Imediat ce apărea o idee novatoare, se alcătuia un colectiv care practica o falsă creație în grup, de fapt înăbușind personalitatea celui ce era promotorul noului. Este explicabil, astfel, de ce în România dinainte de 1944, deși nu exista o industrie foarte dezvoltată (din contra, eram mult rămași în urmă), pe lângă personalități marcante și impuse pe plan european în toate domeniile, am avut și remarcabili inventatori ca
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
din Paris), etc. Prezentarea atât a manifestărilor spirituale tradiționale de pe raza actualului județ Vaslui, cât și a contribuțiilor artistice ale copiilor cu diferite dizabilități, participanți la exprimarea vieții culturale, nu ne fac decât să fim pe deplin de acord cu promotorii/organizatorii unor asemenea activități și cu marii și micii creatori (adulți și copii) care se implică în desfășurarea acestora, deoarece (22, p. 127). Aceste adevărate sărbătoriri ale sufletului județului Vaslui oferă nemuritoare clipe de actualizare revigorare a valorilor românești autentice
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
stat a cercetării, a capitalului uman și a tehnologiei moderne. Țările în dezvoltare trebuie să beneficieze de o economie deschisă, integrată în economia globală. Ideologii economice în România Concepțiile mercantiliste și fiziocrate asupra dezvoltării economice se regăsesc și în studiile promotorilor autohtoni ai unor curente economice care au marcat România. O viziune mercantilistă asupra unor probleme economice naționale o are D. Cantemir (1673 - 1723) în lucrarea sa ,,Descrierea Moldovei” (1714 - 1716), importanța și rolul schimbului și a comerțului sau necesitatea creșterii
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
prodigioasa activitate ca om de știință, a preluat și a dezvoltat acest puternic curent în spiritul consolidării economiei naționale, nu în opoziție cu țările străine, ci prin armonizarea cu acestea. A. D. Xenopol, unul dintre cei mai de seamă reprezentanți și promotori ai gândirii economice specifice secolului trecut, a pus problema celor două sisteme de producere a bogățiilor într-un stat, explicând că liberul schimb cu implicarea minoră a statului favorizează țările dezvoltate iar protecționismul este recomandabil pentru România. Gândirea economică liberală
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
în poezie), care astfel nu mai este doar un mimesis, ci o recreare a realității prin filtrul propriei ființe, al propriilor energii creative. În mod semnificativ, modul "lămpii" ca bază a creativității poetice originale a fost schițat de unul dintre promotorii majori ai mișcării romantice, Edward Young (1918: 32), care în anii 1750 vedea în lucrările anticilor niște "lămpi strălucitoare în calea noastră către faimă" ("shining lamps in our path to fame"); acest mod a fost însă anticipat și de gînditori
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
incluse în colecții - și, prin urmare, adăugate unui domeniu. Sunt domenii, cum ar fi cel al produselor de larg consum (electrocasnice, filme, muzică ușoară, băuturi răcoritoare, etc., etc.), la care grupul judecătorilor este format din publicul larg, nu numai din promotori și din critici. Pentru a fi recunoscută valoarea unei creații ea trebuie să ajungă acolo unde poate fi validată, deci într-un cadru oficial de recunoaștere. O pictură trebuie să fie expusă într-o expoziție de nivel, să primească referințele
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și în dramaturgia europeană, dă seamă și de largul orizont cultural al ideologului. Prin aceste texte, ca și prin acelea datorate lui Ibrăileanu, noul program este conturat destul de pregnant în liniile sale mari. Stadiul nu este însă depășit, cei doi promotori lăsându-se antrenați într-o polemică oarecum laterală cu revista „Vieața” a lui Al. Vlahuță, nu mult după aceea „Evenimentul literar” fiind nevoit să își înceteze apariția. Nu se produsese nici susținerea prin creații literare valide. Dar, odată lansate, ideile
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
manifeste du surréalisme ou non (1942). Suprarealiștii năzuiau, ca altădată Arthur Rimbaud, să schimbe întreaga existență și înțelegeau să o facă prin provocarea unei „crize de conștiință” generalizate. Admițând, cu marxiștii, că un asemenea obiectiv presupunea și modificarea ordinii sociale, promotorii curentului considerau „problema acțiunii sociale” doar o ipostază a unei „probleme mai generale”, aceea a „expresiei umane sub toate formele”. Lăsând militanților politici sarcina de a combate pe plan social, suprarealiștii își asumau „misiunea” legată de „problemele iubirii, ale visului
SUPRAREALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
deschizător de suflete și ziditor de idealuri, o documentată monografie, sunt cercetate cu meticulozitate, prin raportare la situația și aspirațiile românilor din Transilvania înainte de 1915, direcțiile în care s-a afirmat cărturarul brașovean: educator, orator, istoric literar, îndrumător social, literat, promotor al culturii. SCRIERI: Scriitorii ca luptători pentru unirea neamului, Arad, 1921; Pe Târnavă-n jos... Oameni și locuri, Sighișoara, 1934; V. Onițiu, un educator, deschizător de suflete și ziditor de idealuri, introd. I. Bratu, București, 1937; Zile mari, Sibiu, 1937; Octavian
TECULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290119_a_291448]