4,062 matches
-
bazaconiile astea”. Comentariul său atât de direct m-a luat pe nepregătite. Seminarul durase două zile și, sincer să fiu, mă epuizase. Aveam de gând să-i dau o replică de genul: „Normal că nu, dar bine că țin la proștii de la compania ta!”. Totuși, m-am gândit să schimb abordarea. „Înainte să vă răspund”, i-am zis, „mi-ați putea spune de ce m-ați Întrebat așa ceva?”. „Păi”, a Început el, „nu am nimic cu dumneavoastră, dar sistemul de servicii pe
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
un cuplu mai În vârstă a trecut pe acolo. Apropiindu-se, bărbatul s-a uitat În jos și a spus: „Probabil că iar au scăpat porcii din cocină”. M-a Întrebat dacă știam cine făcuse mizeria. Simțindu-mă ca un prost, am Îngăimat o minciună și i-am spus că nu. Eram de părere că n-ar fi tocmai bine pentru reputația spitalului dacă aș fi recunoscut cine o făcuse. Dumneavoastră ați vrea să primiți Îngrijiri medicale de la o organizație care
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
cele ascunse / Au să te scarpini cu ele / Spre locurile acele/că e lucru de rușine / Și a fi nu să cuvine”*. Vorbind „nu strîmba din gură”, este de ocară „să te-ntinzi fără rușine”, să-ți frîngi mijlocul ca proștii, nătărăii și dulăii... CÎnd Îți vine ceasul „ca să-ți sufli de muci nasul”, s-o faci cu pază și multă rușine, căci: „Foarte scîrbos lucru este Cineva cînd Își privește Mucii și nu-i Învelește Au cînd nasu-și curățește Cu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
într-o dungă, vezi cum ies aburii... — Cum faci să te uiți într-o dungă ? întrebă Chisăliță. — Te uiți fix, ca lupii, cu ochii mici. Dacă stai așa, vezi dintr-odată multe lucruri care înainte nici nu ziceai... — Care-i prostul ? îi întrerupse Pârnaie, căutând totuși de-a lungul muchiilor sclipitoare. — ăla care râde de ce-și aduce aminte, răspunse la repezeală, sigur pe el, Iadeș. — Ba io zic că ăla care se uită ca prostu’... i-o reteză Pârnaie. Atunci
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ce văd io doar cred că văd ? Dacă, atuncea când o să vreau să-mi cadă ochii la loc, o să încep să-i caut prin cap și n-o să-i mai găsesc ? Nu poți să fii într-un singur fel, numai proștii încap într-un singur cuvânt. — Din creștet până-n tălpile picioarelor nu-i niciun loc sănătos, intonă Isaia. Totul e numai rană, nemuiată în untdelemn și nelegată. — Ai văzut ? se bucură Bunelu. Ce-ți ziceam ? Și atunci care-i mai nebun
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
O să plec pentru o vreme. Orice v-ar întreba unii și alții, să nu vă speriați. O să vă dau de veste.“ Și gata... a început să alerge odată cu trenul, s-a prins de bară și a sărit. Am rămas ca proștii, lângă macaz, până când trenul a dispărut cu totul. — Știa că nu mai poate să aștepte, spuse Tili. Adu-ți aminte cum ne-au ridicat și ne-au ținut toată noaptea. Au știut că vrea să plece, dar nu știau cum
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
din gâtlej un râs înfiorător, un fel de behăit de capră, replică înjosită a hohotului jovial al lui Gaittany. Pe urmă îți dădeai seama că, dacă Hangerliu nu era inteligent, nu era iarăși așa de imbecil cum părea. Era un prost de familie cu un je ne sais quoi1 care în anume privințe Nu știu ce (fr.). îi dădea superioritatea asupra unui inteligent de extracție joasă. Fără să fie cult, prin frunzărirea cărților din bibliotecă, prin participarea la discuții savante și lectura de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un interes acut pentru excelența-sa. Ba mai mult, la recepție relua temele din cârciumă, traducând ministrului Franței înjurăturile românești "Parastasul mă-ti", "Vedea-te-aș la morgă-n galantar", " Să i-o spui lui mutu", strângând cerc în jurul său. Prostul, cu sau fără știință, era un diplomat eminent. Hangerliu suferea de două complexe, de cel de inferioritate și de cel de superioritate, simultan. Se simțea inferior oricărui om din comun, mai ales mahalagiilor. Întrevedea în ei o forță imensă, tremura
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
atare atitudine sunt: • sunt mai valoros decât celălalt; • viața este o luptă; trebuie să fii ca un lup; • nicio milă pentru cei slabi; • prin răzbunare, detestând, agresând și învinovățind, se rezolvă problemele; • ceilalți se înșală, eu am dreptate; • ei sunt proști, eu sunt deștept; • oamenii amabili sunt niște proști (trebuie profitat de amabilitatea oamenilor; nu eu le cer să fie amabili). În ceea ce privește emoțiile resimțite, pot fi menționate: • furie, iritare, enervare, agasare, exasperare, mânie, turbare, ură, nemulțumire, revoltă, atotputernicie. Ca tendințe comportamentale
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
viața este o luptă; trebuie să fii ca un lup; • nicio milă pentru cei slabi; • prin răzbunare, detestând, agresând și învinovățind, se rezolvă problemele; • ceilalți se înșală, eu am dreptate; • ei sunt proști, eu sunt deștept; • oamenii amabili sunt niște proști (trebuie profitat de amabilitatea oamenilor; nu eu le cer să fie amabili). În ceea ce privește emoțiile resimțite, pot fi menționate: • furie, iritare, enervare, agasare, exasperare, mânie, turbare, ură, nemulțumire, revoltă, atotputernicie. Ca tendințe comportamentale, sunt adoptate: • aer superior, pretențios, agresiv, scandalagiu, coleric
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se arată de a doua zi aprigă ,,ca o leoaică’’, amenințându-și slugile cu strașnice porunci și umilindu-și soțul în ochii acestora, cu cuvintele: ,,Și să mai știți că cu Ianuloaia n-o să vă meargă cum vă merge cu prostul de Ianulea’’. Bunătatea este confundată de Acrivița cu prostia. Ea știe că are ,,toane’’ și-și avertizează slugile să țină seama de ele: amenință cu bătaia și cu poliția, adică cu îndoita constrângere nedreaptă constrângere nedreaptă, a timpurilor în care
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
sat", nu citești Kant, dar știi chestia cu "cerul înstelat deasupra și legea morală din interior". Există și ignoranți cinstiți, dăruiți cu inteligența bunului-simț. Nu se obrăznicesc, nu-și dau ifose într-un domeniu pe care nu-l cunosc. Cu proștii trebuie să manifești o mare prudență. Nu pot fi evitați pentru că sunt prea mulți. Nu trebuie să-i ofensezi. Dacă ești prea politicos, riști să creadă că le ești dator sau că-ți recunoști inferioritatea. Prostia trebuie acceptată ca o
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
se tulbură și care, o vreme, este incapabilă să surprindă traiectoriile și limpezimea relațiilor este proprie oricui. Prostia ocazională este un fenomen uman universal. De aceea oricine poate spune sau poate face prostii, fără să devină din această pricină un prost. Pentru a deveni constitutivă, prostia, care în cazul unui om inteligent e recunoscută ca prostie și, ca atare, anulată, trebuie să fie îndrăgită: îndrăgostirea de tot ce-mi aparține este temeiul de posibilitate al prostiei. Altminteri, urâtul instalat în spirit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Altminteri, urâtul instalat în spirit care e prostia, acea persistență în fals capabilă să nască o constelație de riduri ale minții, o schimonosire a ei, nu ar fi cu putință. Prostia este aberația care a primit o consacrare afectivă, iar prostul, un rătăcitor îndrăgostit de rătăcirea lui. Pentru că este o eroare consacrată afectiv, bazată pe iubirea mea de mine, prostia se sustrage criticii permanente a intelectului și tocmai de aceea ea devine și rămâne prostie. Opțiunea mea, demersul meu sânt eronate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
recunoaștere. Rămâi prost câtă vreme poți fi contemplat. Fiind o inconștiență lipsită de tresăriri, prostia respiră calmul și măreția unui peisaj. Ea are fanatismul naturii, care, trecut asupra omului, a pierdut atributele divinului. Prostia este demonismul fanatismului profan. ADAOS. Despre prostul care prostește și despre prostul prostit. - Comunismul își face intrarea în istorie sub forma marelui dezvăț. El pune la îndoială totul și respinge orice proiect care l-a precedat. El teoretizează marea ruptură și cuvântul "critică" este cel mai des
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
poți fi contemplat. Fiind o inconștiență lipsită de tresăriri, prostia respiră calmul și măreția unui peisaj. Ea are fanatismul naturii, care, trecut asupra omului, a pierdut atributele divinului. Prostia este demonismul fanatismului profan. ADAOS. Despre prostul care prostește și despre prostul prostit. - Comunismul își face intrarea în istorie sub forma marelui dezvăț. El pune la îndoială totul și respinge orice proiect care l-a precedat. El teoretizează marea ruptură și cuvântul "critică" este cel mai des invocat. El este romantic și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
crezut în el sau nu l-a mai putut părăsi; și celălalt, pe care primul l-a vârât cu forța în proiect și l-a dresat în numele lui. Ambii sânt produsele prostiei ca încremenire în proiect; numai că unul este prostul activ, prostul care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. "Omul nou" este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; "omul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
el sau nu l-a mai putut părăsi; și celălalt, pe care primul l-a vârât cu forța în proiect și l-a dresat în numele lui. Ambii sânt produsele prostiei ca încremenire în proiect; numai că unul este prostul activ, prostul care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. "Omul nou" este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; "omul nou" este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
l-a mai putut părăsi; și celălalt, pe care primul l-a vârât cu forța în proiect și l-a dresat în numele lui. Ambii sânt produsele prostiei ca încremenire în proiect; numai că unul este prostul activ, prostul care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. "Omul nou" este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; "omul nou" este prostul prostit. A
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
proiect și l-a dresat în numele lui. Ambii sânt produsele prostiei ca încremenire în proiect; numai că unul este prostul activ, prostul care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. "Omul nou" este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; "omul nou" este prostul prostit. A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA A CEVA. RAPORTUL CU LUCRUL Din clipa în care hotărăsc în privința a altceva decât
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
l-a dresat în numele lui. Ambii sânt produsele prostiei ca încremenire în proiect; numai că unul este prostul activ, prostul care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. "Omul nou" este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; "omul nou" este prostul prostit. A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA A CEVA. RAPORTUL CU LUCRUL Din clipa în care hotărăsc în privința a altceva decât în privința mea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Ambii sânt produsele prostiei ca încremenire în proiect; numai că unul este prostul activ, prostul care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. "Omul nou" este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; "omul nou" este prostul prostit. A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA A CEVA. RAPORTUL CU LUCRUL Din clipa în care hotărăsc în privința a altceva decât în privința mea, eu pot prelua în proiect
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care prostește, prostul care de dragul proiectului lui este în stare să condamne, să terorizeze, să omoare; celălalt este prostul pasiv, prostul care suportă proiectul celuilalt, prostul prostit. "Omul nou" este rezultatul dresării prin preluarea forțată în proiect; "omul nou" este prostul prostit. A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA A CEVA. RAPORTUL CU LUCRUL Din clipa în care hotărăsc în privința a altceva decât în privința mea, eu pot prelua în proiect fie "ceva", fie pe "cineva". Căci atât "ceva" cât și "cineva" sânt diferiți de mine
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
limitelor unui corp obișnuit echivala cu pierderea identității lui, deci fie cu căderea în "altceva", fie cu degenerarea în monstruos. Depășirea limitelor Universului echivala cu intrarea în imperiul vidului (to kenon) sau al indefinitului (to apeiron), deci în "dincolo"-ul prost al lipsei de repere. Iar "depășirea" limitei-reper echivala cu ratarea țelului vizat, cu căderea în "dincolo"-ul prost al rătăcirii. Ciclul întoarcerilor acasă ale eroilor greci după războiul troian, din care episodul odiseic este cel mai faimos, reprezintă în mare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în monstruos. Depășirea limitelor Universului echivala cu intrarea în imperiul vidului (to kenon) sau al indefinitului (to apeiron), deci în "dincolo"-ul prost al lipsei de repere. Iar "depășirea" limitei-reper echivala cu ratarea țelului vizat, cu căderea în "dincolo"-ul prost al rătăcirii. Ciclul întoarcerilor acasă ale eroilor greci după războiul troian, din care episodul odiseic este cel mai faimos, reprezintă în mare măsură povestea unor peregrinări nesfârșite datorate pierderilor repetate ale limitei-reper.1 Pentru greci, așadar, nu imposibilul depășirii unei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]