8,957 matches
-
Tipologie. Circulație. Geneză. Texte. Cu un studiu introductiv de Pavel Apostol. [București], Editura Academiei Populare Române, [1964], 1107 pagini. 7. Ion Dodu Bălan (n. 1929), istoric și critic literar. Făcea parte din redacția revistei „Luceafărul”. 8. Dinu Săraru (n. 1932), prozator, cronicar teatral și jurnalist. Era membru în redacția revistei „Luceafărul”. 9. René Wellek și Austin Warren - Theory of Literature. New York, Hartcourt, Brace and Company, 1949, 403 pagini. 10. Cesare Pavese - Meseria de a trăi. (Jurnal 1935-1950). Traducere, note și postfață
Întregiri la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4547_a_5872]
-
în ce privește „inventarea modelului de lectură cu rest”! Nu e clar nici de ce înșiruirea pe aceeași axă a evoluției unor scriitori precum Odobescu, Slavici, Caragiale, Camil Petrescu și Cărtărescu ar reprezenta refacerea unui „curent subteran”, de vreme ce, departe de a fi marginali, prozatorii sus-menționați se află, nu de ieri-de azi, în centrul canonului autohton. De altfel, pe măsură ce avansăm în studiul lui Ioan Fărmuș, premisa centrală, aceea de a urmări figurile cititorului (fie că e vorba de un „lector actualizat”, „implicit” sau „real” cum
Cititorul omniprezent by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3246_a_4571]
-
Nicolae Scurtu Istoric și critic literar, poet, prozator, traducător și memorialist, universitarul Const. Ciopraga (1916-2009) este, în același timp, unul dintre cei mai însemnați și convingători epistolografi din secolul de curând încheiat. Anii de studii temeinice și de lecturi aprofundate la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
literar, italienist, specialist în relațiile culturale și literare româno-italiene. 11. Mircea Tomescu (1916-1969), bibliolog. Director al Bibliotecii Centrale Universitare. 12. Glasul Patriei. Organ al Comitetului Român pentru repatriere. Apare la Berlin în perioada 1955-1972. 13. Paul Miclău (1931-2011), semiotician, poet, prozator, traducător și memorialist. 14. Elena Văcărescu, Scrieri alese. Ediție îngrijită, prefață, note și bibliografie de Ion Stăvăruș, București, Editura Minerva, 1975, 384 pag. 15. Dumitru Micu (1928), istoric și critic literar. Lector de limba română la Lyon (1970-1971). 16. George
Un istoric literar – Ion Stăvăruș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4405_a_5730]
-
acestora nu se reduce la marile absențe pe care trebuie să le îndure (ar fi însemnat să avem un roman postiș, obsesional). De cele mai multe ori, ei își camuflează simbolic suferința. Aceste situații, mai cu seamă, scot în relief vocația de prozator a Lilianei Corobca. Foarte echilibrată, ea nu pune nicăieri mai multe accente sentimentale decât e necesar. Sigur că multe episoade pot fi citite în grilă dramatică (fiind niște consecințe ale alienării), dar ele sunt, în realitate autonome, au o subtilitate
O surpriză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3265_a_4590]
-
asemenea ălora de-l caută pe T-rex”. Să nu ne lăsăm înșelați de intenția istorică. Daniel Vighi pornește aventura descifrării Timișoarei de altădată pentru a redescoperi și conserva o identitate a locului derutantă în contemporaneitate. Evident că povestea sună cunoscut. Prozatorul, în fugă după subiecte, ajunge să nu poată alege. Cu o comoară documentară nu te joci. Publicistul, eseistul și prozatorul Vighi se găsesc în postura specialistului ce caută sagace și valorifică șugubăț. Din citatul de mai devreme reținem o formulare
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
Timișoarei de altădată pentru a redescoperi și conserva o identitate a locului derutantă în contemporaneitate. Evident că povestea sună cunoscut. Prozatorul, în fugă după subiecte, ajunge să nu poată alege. Cu o comoară documentară nu te joci. Publicistul, eseistul și prozatorul Vighi se găsesc în postura specialistului ce caută sagace și valorifică șugubăț. Din citatul de mai devreme reținem o formulare: „în cutiile mele”. Carevasăzică, ele nu mai aparțin fondului Deleanu, nici Povestașului - o instanță ce dublează, în textele din carte
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
memorialistice) ale unor confrați de aici și aiurea. Interesează felul în care se revarsă textele într-un text generic. Scriitorul își reamintește alături de un alter-ego, Povestașul, iar când o anumită stare nu poate fi sudată comparativ, el vizitează jovial colegi prozatori și eseiști, întreține și se slujește de fragmente ce dau, în fine, drumul la un plus de semnificație lumilor suprapuse. În primul rând, Vighi e interesat de perioada otomană a Timișoarei, percepută ca un soi de siaj mitteleuropean. Vorbind despre
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
o teză de doctorat... Aflu grație internetului că Viorel Coman s-a ilustrat îndeosebi ca publicist literar dedicat predilect operei unor personalități de la Dunăre (Mihail Sebastian, Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Panait Istrati, C. Sandu-Aldea, Ilarie Voronca, Perpessicius ș.a.), și ca prozator; centrul de greutate al activității sale îl reprezintă însă preocuparea pentru opera lui Fănuș Neagu, despre care a publicat în ultimii ani cîteva titluri: Drumuri în poveste, Editura Semne, 2007 - o istorie a receptării, și albumul Povestea unei vieți - Fănuș
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
fericirea nepermisă. De cele mai multe ori, justificată, critica de susținere a lui Viorel Coman cade adesea în „păcatele” criticii de întîmpinare, identificînd capodopere la tot pasul; chiar dacă ele nu sunt „absolute” (fiind puse pe același plan cu reușite similare ale altor prozatori ai cîmpiei, de la Panait Istrati la Vasile Voiculescu și Ștefan Bănulescu, de la Sadoveanu la Preda ș.a.m.d.), e totuși amuzant să constați că mai mult de zece povestiri fănușiene sunt încadrabile, pe o latură sau alta, în primele cinci
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
monografic unul centrat și asupra unei problematici mai largi, nu doar a unui autor. Povestirea devine, astfel, un posibil brand local... Relevantă e și opoziția tipologică introdusă de Viorel Coman între„sudiștii” povestitori cu deschidere către „magic, mitic, fabulos” și prozatori „nordiști” sau „central-europeni” ca Breban, Buzura, Ivasiuc, Sorin Titel, „romancieri sobri, greoi”, fără „organ” pentru povestire). Pe firul cronologiei apariției în volume, autorul cărții de față discută (aproape) de fiecare dată povestirile lui Fănuș Neagu în relație cu ale altor
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
nordiști” sau „central-europeni” ca Breban, Buzura, Ivasiuc, Sorin Titel, „romancieri sobri, greoi”, fără „organ” pentru povestire). Pe firul cronologiei apariției în volume, autorul cărții de față discută (aproape) de fiecare dată povestirile lui Fănuș Neagu în relație cu ale altor prozatori ai cîmpiei (și, în particular, ai Bărăganului). Analizele propriu-zise denotă nu doar aplicație analitică, poftă speculativă și vervă contaminantă, ci și o familiaritate „intimă” cu povestirile fănușiene. Viorel Coman realizează, aici, și o „biografie a operei”, urmărind „temele și motivele
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
literatură de către Fănuș Neagu prin amintitul personaj-copil e probată în pagini de neignorat, cum de neignorat sînt și interpretările privind implicațiile politice contextuale, dimensiunea inițiatică a povestirilor, imaginarul feeriei hibernale și al „buimăcelii” văratice etc. Inclusiv disputatul manierism metaforizant al prozatorului se lasă mai bine înțeles ca un corelativ stilistic al principiului magic generativ al povestirilor. Dar, bineînțeles, miza majoră rămîne aceea de a contracara, cu argumente estetice, vălul gros de inerții ce bruiază receptarea acestui valoros scriitor și spectaculos personaj
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia istoricului, comparatistului, istoricului literar, prozatorului, traducătorului și memorialistului Alexandru Ciorănescu (1911-1999), elaborată de doamna Lilica Voicu- Brey1, este lacunară, imprecisă în unele descrieri analitice și, adesea, derutantă chiar și pentru specialiști. O cercetare atentă a unei astfel de lucrări, care ar fi trebuit să fie
Din corespondența lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4783_a_6108]
-
al optulea roman publicat de Charles Dickens și a apărut în folieton (între 1849 și 1850) înainte de a fi un volum de sine stătător (în 1852). Textul a fost apreciat încă din faza tipăririi sale seriale. Criticii, publicul și mulți prozatori importanți ai timpului (precum William Makepeace Thackeray bunăoară!) s-au arătat entuziasmați. Chiar Dickens recunoștea peste ani că David Copperfield rămîne personajul său favorit, iar povestea lui, una dintre cele mai de succes pe care le-a conceput. Fără îndoială
Treptele lumii by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2972_a_4297]
-
pentru Dickens însuși, în măsura în care acceptăm, bineînțeles, că David nu este numai narator: el se conturează, gradual, și drept un alter ego al autorului. Modul în care Charles Dickens și-a intitulat romanul inițial constituie un argument în privința intențiilor subterane ale prozatorului. La debutul în foileton, narațiunea a apărut cu următoarea denumire: The Personal History, Adventures, Experience and Observation of David Copperfiled, the Younger of Blunderstone Rookery (Which He Never Meant to Publish on Any Account)/Biografia, aventurile, experiența și analiza lui
Treptele lumii by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/2972_a_4297]
-
care nu-ți reușesc, aidoma unor vipere gata să muște.” Din sumar Revista trimestrială EX PONTO, subintitulată Text/ imagine/ metatext, apare la Constanța, sub egida Uniunii Scriitorilor și cu susținerea Filialei locale a USR și îl are redactor-șef pe prozatorul Ovidiu Dunăreanu, un scriitor care se îngrijește nu doar de soarta propriilor cărți, ci și de viața literară din Dobrogea, în întregul ei. Numărul 3 din acest an al publicației, un volum elegant și substanțial de peste două sute de pagini, propune
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2978_a_4303]
-
cărora se ridică Ibrăileanu. Nu-i lipsea vocația filologică. Știa bine germana și maghiara, ca mai toți criticii ardeleni de după el. O descriere emoționantă a satelor din Mărginimea Sibiului și un portret sarcastic al lui Mihail Dragomirescu dovedesc resurse de prozator, insuficient exploatate din cauza morții timpurii la 42 de ani. Într-o revizuire din 1920, Lovinescu îi schița un portret nu prea binevoitor. Uitat mai apoi, Chendi își merită din plin locul în istoria literaturii, fie și numai ca pionier al
Centenar Ilarie Chendi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2979_a_4304]
-
române de la început până azi. București, Editura Univers, 1981, 583 pagini. 3. Istoria literaturii române - Studii - Coordonator științific Zoe Dumitrescu- Bușulenga. București, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1979, 327 pagini. 4. Marin Bucur (1929-1994), istoric și critic literar, eseist și prozator. A fost cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. 5. G. Călinescu - Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Ediția a 2-a, revăzută și adăugită. Ediție și prefață de Al. Piru. București, Editura Minerva, 1982, 1035
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
Nicolae Scurtu Biografia și, desigur, bibliografia poetului, prozatorului, dramaturgului și memorialistului Traian Chelariu (1906-1966) nu sunt cunoscute în detaliu de cercetători, exegeți și nici de istorici literari. Aceasta se datorează neconsultării arhivelor și bibliotecilor, inexistenței unor indici bibliografici ai presei literare din Bucovina și nu numai, precum și lipsei
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
Nicolae Scurtu Biografia și opera poetului, prozatorului, jurnalistului și traducătorului George Topîrceanu (1886-1937) au fost cercetate și interpretate, cu rigoare, de istoricul și criticul literar Const. Ciopraga, unul dintre cei mai profunzi cunoscători ai itinerariului autorului Baladelor vesele și triste. Apelând, consecvent, la opera literară a lui
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
de confrate, G. Topîrceanu [Doamnei Tanți Cotovu, Strada Traian, nr. 51, Constanța] Note Originalele celor trei scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Mihail Sadoveanu, coautor la unele manuale didactice. 2. Mihail Sevastos (1892-1967), poet, prozator, gazetar și memorialist. Din anul 1925 este numit director al revistei Adevărul literar și artistic până la suprimarea publicației, în 1939. 3. Sandra Cotovu, Conferențiarul în Adevărul literar și artistic, 14, nr. 774, 6 octombrie 1935, p. 7, col. 1-7. 4
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2905_a_4230]
-
se opune la nimic, toți ascultă fericiți de "marele conducător", sterilizați de vise și emoții. Ironia ne apare ca o formă de solidaritate subînțeleasă cu mulțimea oprimată, de vreme ce are o țintă social-politică. Cine poate crede că nu e mimat entuziasmul prozatorului când își deschide textul cu prezentarea vieții tihnite de după război, sub "oblăduirea Perfectului Prezidiu Permanent al Popoarelor Păcii sau cei cinci P..."? Este fals elogiul timpului "în care se lucra cu zel și recunoștință pentru fericirea obștească", o "capodoperă de
Vasile Voiculescu, subversiv by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/14901_a_16226]
-
importate de aristocrația epocii din civilizația apuseană. Romanul se înscrie, așadar, în proza cu tematică istorică. Dacă spațiul epic este căutat în secolul XIX, investigația se adresează contemporanilor. În acest fel, Maria-Luiza Cristescu se alătură, cu Privilegiu, unei serii de prozatori care, conform unei strategii știute, făceau, în fond, o radiografie a actualității "disimulînd-o" în trecut; și nu întîmplător, Dana Dumitriu, Eugen Uricaru sau Ștefan Agopian vor fi ales secolul XIX; regimul anilor '80 din secolul XX semăna, în atîtea privințe
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]
-
temă reluată, apoi, în Iadul meschin și Ascuțit ca tandrețea); în intenția Mariei-Luiza Cristescu a stat scrierea unor fragmente dintr-un text despre "sufletul feminin" - subiect inepuizabil, s-o recunoaștem, și care a dat pagini antologice mai ales în cărțile prozatorilor (Marin Preda, Nicolae Breban, Augustin Buzura), ca și în eseul critic consacrat de autoare Hortensiei Papadat-Bengescu; ceea ce a ieșit pînă la urmă este radiografia vieții personajelor și mai puțin a "sufletului" lor. Istorii banale, uneori de o banalitate căutată, fără
Maria-Luiza Cristescu, prozatoarea by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14975_a_16300]