3,260 matches
-
regal se identifică cu 1 Cf. G. Fohrer, Hixtory oflsraelite Religion, p. 147. Poporul lui israel era, de asemenea, "țiul" lui Iahve (G. Fuhrer, op. Cit., pp. 185 sq.). 2 Chiar în texte atât de strâns legate de regalitate cum sunt Psalmii, Iahve și nu regele deține un rol central (G. Fohrer, op. Cit., p. 150). 3 Ve/i textele citate și discutate de H. Ringgren, La religion d'Israel, pp. 236 sq.; G. Fohrer, op. Cit., pp. 142 sq. 4 G. von Rad
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
epoca regilor și a profeților religia de stat. Oficiul constă în ritualuri mijlocitoare și expiatoare pentru colectivitate, dar el comportă și rugăciuni publice pentru rege, pentru gloria sa și pentru exercitarea dreptății sale care asigură "pacea poporului" și prosperitatea universală (Psalmii 19 și 71). În cele din urmă, opera liturgică reînnoiește structurile lumii. Așa cum Templul a fost construit după un model străin, cultul a împrumutat forme canaaneene. Sincretismul a atins proporții necunoscute până atunci, căci; *. Onarhia încuraja fuziunea ideilor și practicilor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ca un preot: el a dansat în fața Arcei, a oferit "holocauste înaintea lui Iahve [.] și a binecuvântat poporul în numele lui Iahve Sabaoth" (II Regi, 6: 16-18). Tot astfel, Solomon a binecuvântat Adunarea în timpul sfințirii Templului (III Regi, 8: 14). Iar Psalmul 109: 4 îl proclamă pe rege "preot în veac după rânduiala lui Melchisedec". Dar cu alte ocazii regii au fost criticați pentru că au săvârșit rituri rezervate preoților. Foarte probabil că regele juca un rol în ceremoniile de ispășire de Anul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
preot în veac după rânduiala lui Melchisedec". Dar cu alte ocazii regii au fost criticați pentru că au săvârșit rituri rezervate preoților. Foarte probabil că regele juca un rol în ceremoniile de ispășire de Anul Nou. Pe de altă parte, unii Psalmi par să se raporteze la un ritual de moarte și înviere simbolică a regelui. Se poate deci presupune o relație între sărbătoarea de Anul Nou - comportând o reactualizare simbolică a Creației - și ritualul "morții și învierii" regelui 6. La moartea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lăcaș Dumnezeului nevăzut. E vorba totuși de o influență canaaneeană care viola interdicția "chipului cioplit", și această inovație, vecină cu apostazia, a agravat neînțelegerea dintre cele două regate 7. ^^sms, l 114. Iahve și creatura sa Un întreg grup de psalmi, "Psalmii de întronare", îl exaltă pe Iahve ca Rege. El este "mare împărat peste toți Dumnezeii" (95: 4); "Iahve domnește. Să tremure popoarele [.]. Puterea Regelui stă în iubirea dreptății; tu ai întemeiat legea, judecata și dreptatea" (98: l și 4
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Dumnezeului nevăzut. E vorba totuși de o influență canaaneeană care viola interdicția "chipului cioplit", și această inovație, vecină cu apostazia, a agravat neînțelegerea dintre cele două regate 7. ^^sms, l 114. Iahve și creatura sa Un întreg grup de psalmi, "Psalmii de întronare", îl exaltă pe Iahve ca Rege. El este "mare împărat peste toți Dumnezeii" (95: 4); "Iahve domnește. Să tremure popoarele [.]. Puterea Regelui stă în iubirea dreptății; tu ai întemeiat legea, judecata și dreptatea" (98: l și 4). Dar
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și dă moarte, înjosește și înalță (I Regi, 2: 6 sq.). "Mânia" sa este de temut, dar el este și mărinimos. Iahve este prin excelență "sfânt" (qâdos), adică e inaccesibil și periculos totodată, și aduce salvarea 8. 6Cf. G, Ahlstrom, Psalm 89. Eine Liturgie aus dem Ritueldes leidenden Konigs, pp. 143 sq.; G. Widengren, Sakrales Konigtum, pp. 15 sq.; H. Ringgren, op. Cit., pp. 249 sq.; G. Fohrer, op. Cit., pp. 142 sq. 7 E important de amintit că în timp ce monarhia ereditară a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
domnește în șeol. Prin urmare, moartea este lipsită de raporturi cu Dumnezeu, ceea ce constituie pentru credincios cea mai teribilă încercare. Totuși Iahve este mai puternic decât moartea: dacă ar voi, el ar putea să-1 smulgă pe om din mormânt. Unii psalmi fac aluzie la această minune: "Scos-ai din Șeol sufletul meu, mântuitu-m-ai de cei ce se pogoară în groapă" (29: 3); "De aceea nu voi muri, ci voi trăi [.]; De certat m-a certat Iahve, dar morții nu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
victoria sa, cere poporului să pună mâna pe cei 450 de profeți ai lui Baal. Ilie "i-a dus la pârâul Chișonului și i-a înjunghiat acolo" (III Regi, 18:40). 16 Eșantioane din discursurile lor se găsesc în unii Psalmi (fs. 2, 21; 81; 110; 132) și în cărțile profeților Naum și Avacum. 17 Cf. G. Fohrer, History oflxraelite Religion, pp. 237 sq. Și bibliografiile înregistrate la pp. 235 și 238, n. 2. 18 Cf. S. Mowinckel, "The "Spirit" and
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
n. 2 și 3. 31 Cf. G. von Rad, Old Test. Theol., II, 203 sq. 32 Așteptarea unui Rege ideal aparține aceleiași speranțe a unui Nou Legământ: "îl voi apropia și se va apropia de mine" (30: 21). 33 Autorul Psalmului 50 îl roagă pe Dumnezeu sa îl purifice și să îl elibereze si, în același timp, "să se zidească zidurile Ierusalimului". Atunci vei binevoi jertfa dreptății" (20-21). Religia lui Israel în epoca regilor și a profeților scripturilor și-au câștigat
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Poezii, Selecție de Mihai Drăgan, Ed. Institutul European, 1995, p. 39. 6. Geniu pustiu, Antologie de Mihai Drăgan, Ed. Junimea, 1985, p. 58. 7. „Dormi în pace”, Scrieri alese, 1, Ediție îngrijită de Valeriu RÎpeanu, EPL, 1963, p. 11. 8. „Psalmi moderni, III, Iertare”, în Opere, 2, Ediție îngrijită de Adrian Marino, EPL, 1966, p. 26. De observat că la Macedonski, la fel ca și la alți scriitori din secolul lui, pluralul lui „atom’’ e „atome”: „Sunt [morții n. m.] din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
femeilor celor rele”, în Cuvinte și învățături, Cartea a treia, Ed. Bunavestire, Bacău, 1996, p. 93. 2. Luca 12, 24, în Biblia sau Sfînta Scriptură, Ed. Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă al Bisericii Ortodoxe Romîne, 1975, p. 1178. 3. Psalmul 101, în Psaltirea în versuri, Ediție critică de N. A. Ursu, Mitropolia Moldovei și a Sucevei, 1974, p. 723. 4. Informație dată de conf. univ. dr. Cătălin Rang. Unii traducători îi spun, însă, „bufniță”: „am ajuns ca bufnița din dărîmături”. (Biblia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de Gala Galaction într-un „sicriu de bronz”.(Jurnal, I, ediția. cit., p. 219) în poezie, „sicriele de plumb”, „de aramă” intră odată cu Bacovia. Le-am mai găsit la A. Agapus, unul din tovarășii săi de boemă ieșeană: „Și fumegă psalmi în altare,/ Și tronuri divine se sfarmă./ Pe soclii morți se ridică,/ Sicriul de plumb al uitării”. (Spre Ideal..., Tipografia Societății „Neamul Romînesc”, 1912, p. 6) Și: „Se înfășur învinșii grămadă,/ Sicriul de-aramă al morții”. (Ibidem, p. 8) 20
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Versul „Corpul ce întreg mă doare”, din „Note de primăvară”, mă determină să mă întreb cîți dintre poeți pomenesc de corp în operele lor. în antume, Eminescu, sigur, n-o face. Corpul, invocat odinioară ca argument al suferinței extreme în Psalmi, e o descoperire a „senzitivilor” și „meteorosensibililor” de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. „între simțirea mea și Natură este atîta apropiere - scria Traian Demetrescu -, încît o mare parte din senzațiunile mele, plăcute sau triste, sînt hotărîte
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Aceeași tăcere prelungă, jenantă... După plecarea acestui trio mut, dă buzna încă o „clientă”. O invit să vorbească tot despre titluri: titlurile dintr-un cuvînt în poezia lui Bacovia și Arghezi. Prin minune și-a amintit chiar de unul comun: „Psalm”. La sfîrșit îi verific lecturile. - Ce reviste literare citiți? Mă privește cu ochi mari, mirați. - Nici una anume, îmi răspunde în cele din urmă, optînd pentru o formulare echivocă, din care trebuia să înțeleg că totuși frunzărește cîteva. - Mi-ar plăcea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lui Gabriel. A luptat mai mult mama decît soția. Chiar dacă îi înțelegi calculele, nu se poate totuși să nu-i admiri tenacitatea. „Reaua conștiință”, conștiința vinovată, e veche în lume. Nu trebuie uitat faptul că unul dintre cei mai frumoși psalmi ai lui David a fost scris ca remușcare pentru un păcat. Noi nu mai echivalăm simțirea cu gîndirea; dimpotrivă, încercăm să le separăm și chiar să le opunem una alteia. Considerăm, nu doar de ieri de alaltăieri, că a simți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
devine apostol și profet”. (1) O asemene dispoziție specifică poeziei lui Tudor Arghezi este prezentă În poezii ca: „Rugă de seară”, „Caligula”, „Testament”, „Plugule”, „Întoarcere În țărână”, „Inscripție pe o ușă”, „Inscripție pe o casă de țară”, „Flautul descântat”, unii psalmi, „Letopiseți”, dar mai ales, ciclul „1907 - Peizaje” În timpul vieții sale, Tudor Arghezi a scris poezie și proză. Poeziile sale au apărut În volumele: „Cuvinte potrivite” (1927), „Flori de mucigai” (1931), „Versuri de seara” (1935), „Hore” (1939), „Una sută una poeme
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de inspirație filozofică, Tudor Arghezi este preocupat de ars poetica În poeziile „Rugă de seară”, „Testament”, „Portret”. O lirică sociogonică este prezentă În „Cântarea omului” iar lirica existențială, În căutarea lui Dumnezeu și În confruntarea cu moartea este prezenă În psalmi, dar și alte poeme. În Psalmi poezia filozofică argheziană se adapă din singurătate, ca ființă gânditoare a omului pe pământ. Sursa ei se află În permanenta căutare a unui „Dumnezeu” care refuză a se arăta și care determină o stare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
preocupat de ars poetica În poeziile „Rugă de seară”, „Testament”, „Portret”. O lirică sociogonică este prezentă În „Cântarea omului” iar lirica existențială, În căutarea lui Dumnezeu și În confruntarea cu moartea este prezenă În psalmi, dar și alte poeme. În Psalmi poezia filozofică argheziană se adapă din singurătate, ca ființă gânditoare a omului pe pământ. Sursa ei se află În permanenta căutare a unui „Dumnezeu” care refuză a se arăta și care determină o stare sufletească de permanentă pendulare Între credință
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Metsän konsertti (Concertul din luncă), traducere de Hanna-Riikka Kavasto, în "Columna", nr. 15, dec. 2001, pp. 27-36. *** Argeșin Luostari (Mănăstirea Argeșului), traducere de Laura Delicostea și Marco Pribilla, în "Columna", nr. 15, dec. 2001, p. 19. Arghezi, Tudor, Aamutunnelmia (Morgenstimmung), Psalmi (Psalm), Melankolia (Melancolie), Olit juuri lähtenyt (De-abia plecaseși), traducere de Laura Delicostea, în "Columna", nr. 18, 2005, pp. 11-13. Bacovia, George, Maisema (Decor), traducere de Pirjo Raiskila, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 48. Bănuș, Maria, Kahdeksantoista (Optsprezece
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
konsertti (Concertul din luncă), traducere de Hanna-Riikka Kavasto, în "Columna", nr. 15, dec. 2001, pp. 27-36. *** Argeșin Luostari (Mănăstirea Argeșului), traducere de Laura Delicostea și Marco Pribilla, în "Columna", nr. 15, dec. 2001, p. 19. Arghezi, Tudor, Aamutunnelmia (Morgenstimmung), Psalmi (Psalm), Melankolia (Melancolie), Olit juuri lähtenyt (De-abia plecaseși), traducere de Laura Delicostea, în "Columna", nr. 18, 2005, pp. 11-13. Bacovia, George, Maisema (Decor), traducere de Pirjo Raiskila, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 48. Bănuș, Maria, Kahdeksantoista (Optsprezece) și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
autobiografică a operei, în „România literară", an III, 1970, nr. 926/februarie Nițescu, M., Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, Ed. Humanitas, 1995 Nițulescu, Jules, Despre știință și literatură, în „Cronica", an. V, 1970, nr.15/11 aprilie Oarcăsu, Ion, Sonetele — „Psalmi de taină", în „Tribuna", an. XI, 1967, nr. 43/26 octombrie Oprișan, I., Prezența multiplă a culturi populare în literatura română contemporană, în vol. Temelii folclorice și orizont european în literatura română, Editura Academiei RSR, București, 1971, articol reluat în
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
nimeriți pentru aceste funcții și locuri. Mă bucur și m-am bucurat de atenția și prietenia Sa și întorc totul cu asupră de măsură. LA POPAS ANIVERSAR Profesorul Dumitru Marin împlinește vârsta psalmistului, de care regele David face mențiune în psalmii scriși de el, inspirați de Dumnezeu dar așternuți în versuri respectând topica limbii ebraice, care ca orice limbă vorbită și scrisă are frumusețea armonioasă a cuvântului care la rândul ei exprimă starea sufletească, capacitatea intelectuală și poziția socială a celui
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
În Italia, odată cu răspândirea creștinismului, dansul intră În ceremonia de cult, În cadrul procesiunilor religioase, care erau adevărate balete ambulatorii: corul dansa, preoții erau corifeii. Aici dansul nu avea o linie caracteristică, ci era Împrumutată de la diverse popoare. Recitările ritmice ale psalmilor corespundeau acțiunii dramatice ale dansului, care prin analogie ne amintește de tragedia antică. În Evul Mediu, ca revers al constrângerilor anterioare ale dansului religios, dansul se desprinde de biserică, are caracterul alegoriei decorative și Îmbracă forma carnavalurilor ca fiind emanația
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
pentru că volumul are manșeta și CD!) unui autor de o mare prospețime, exhibiționist și interiorizat, parodic și confesiv, cu un savoar poetic care frizează erudiția. Șerban Foarță și-a continuat turul de forță (involuntar calambur) din ultimii ani cu Cartea Psalmilor. Mai sunt de notat volumele come-back ale lui Nichita Danilov, Centura de castitate și Gabriel H. Decuble, Eclectica. Dan Coman s-a antologat prodigios în d great coman (deși de la inceput avertizează: „aceasta nu este o antologie“). Alte două antologii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]