4,326 matches
-
care una este de neutru invariabil, la un tipar de masculin fără variație liberă (clește - clești). - În invazia actuală de împrumuturi, niciunul dintre substantivele recente (din DOOM2 sau din alte surse) nu este încadrat fără echivoc în acest tipar. Extrem de puținele împrumuturi recente terminate în -e neaccentuat fie se includ la neutrele invariabile (vezi recentul culinar panetone), fie, dacă aparțin masculinelor, apar cu formă invariabilă (DCR2: kamikaze, mascalzone; DOOM2: kamikaze), fie, dacă aparițiile sunt puțin numeroase, nu-și evidențiază genul și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
aceeași finală -că. O formă ca tumori (tumoră - tumori), cu pluralul în -i, s-ar putea explica din paradigma mai veche în -e (tumoare - tumori), forma tumoare fiind acceptată în continuare ca variantă liberă. În trecerea de la DOOM1 la DOOM2, puținele modificări de normă privitoare la tiparele flexionare în discuție confirmă și ele direcțiile stabilite anterior, și anume: (i) Pentru substantivele din fondul vechi al limbii, indică extinderea tiparului ă - ĭ în defavoarea lui ă - e, fenomen ce poate fi susținut prin
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
papilom - papiloame; *antiinflamator - antiinflamatoare etc.), iar alteori, nu (simptom - simptome, hexapod - hexapode). 3.4. Desinența de plural -uri continuă a se atașa în condițiile menținerii fonetic intacte a radicalului, păstrându-și, astfel, marele avantaj flexionar în raport cu celelalte desinențe ale pluralului. Puținele excepții (aramă - arămuri, blană - blănuri, iarbă - ierburi, mătase - mătăsuri, mâncare - mâncăruri, otravă - otrăvuri, sare - săruri, treabă - treburi, verdeață - verdețuri etc.), conținând alternanțe vocalice, privesc numai femininele în -uri, nu și neutrele, și sunt formații mult mai vechi în limbă 53
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
din grădina publică au fost tăiați și au dispărut acei oameni harnici și buni români - o parte au trecut în România dar majoritatea lor a luat drumul Siberiei. Orașul Soroca așa cum a fost cândva trăiește doar în inimile și memoria puținilor supraviețuitori. Azi sunt acolo alți oameni, unii buni români, iubitori de țară, de Istoria Românilor, de limba pe care au învățat-o de la părinți - limba română. În toate instituțiile statului se preferă limba ocupantului (cea rusă) și doar în câteva
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de comparație. Sunt amintiri scrise cu sânge și lacrimi și nici un cronicar nu va reuși să înfățișeze universul concentrațional mai veridic și mai convingător ca acest copil care ajunge să creadă că viața înseamnă frig, foame, amenințare, neomenie. Și totuși puținele și îndepărtatele imagini din copilărie, senzații, gesturi, răzbăteau în realitatea crudă de fiecare zi menținând firescul uman, iubirea curată, gingașă, duioasă. Lițu Moșneagu (Vaslui) ne scrie: La Chișinău și în mai multe localități din Basarabia ne-am simțit multă vreme
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
preluat circa 2/3. Sfârtecarea României începută în 1940 a continuat și după condamnarea Pactului Ribbentrop - Molotov de data aceasta sub auspiciile organismelor internaționale democrate. Tratatul Româno-Ucrainean a fost difuzat cu multă abilitate publicistică și la proporțiile unui fapt divers. Puținele dezbateri s-au consumat în medii restrânse iar decizia cercurilor guvernamentale a fost cunoscută mai bine abia după consumarea evenimentului. Știrea a dezolat întreaga societate românească. În opinia publică națională mai stăruiau tragicele convulsii ale guvernanților României la primirea ultimatumului
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
credințe. Astfel putem și noi cânta și zice : ,,O, Sfinților martiri Brâncoveni, care ați biruit și v-ați Încununat, căutați dintru Înalțimea fericitei și nesfârșitei vieți cerești către noi, cei Împovărați de multe, mari, grele, și nepocăite păcate și primind puțina noastră rugăciune ca pe o gângurire pruncească, mijlociți de la Dumnezeul milei și al Îndurărilor să ne izbăvească de chinurile cele veșnice ca, mântuiți fiind, pururea să cântăm Împreună cu voi În negrăita bucurie a Împărăției Sale: Aliluia!”(Condacul al 13-lea
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Țandea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92315]
-
espresso la umbră, cu Marco vorbind tare la telefon, si, mamma, no, mamma, și o americancă sobră și taciturnă, cu o cafea... americană, evident. O clientă mai veche si statornică a lui Marco, căreia acesta se străduia să-i înveselească puținul timp liber, atunci când scăpa de corvoada zilnică din baza militară NATO de la Sigonella. Înserările... Către seară, în Catania, la Borsellino, în piață, autobuzul a venit mai repede de data asta, nu era cel care mergea la hotel, dar amabil, șoferul
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
După câteva zile, preotul fu chemat în grabă de către un pădurar să spovedească și să împărtășească pe tânărul cu pricina, care a fost scos de câțiva oameni de sub un copac pe care-l tăiase și îl apucase sub el. Din puținele cuvinte 23 pe care tânărul cu multă greutate le mai rostea, oamenii au priceput că-i roagă să alerge la preot pentru a se spovedi și împărtăși. Cu toată bunăvoința și graba oamenilor și a preotului, când s-a apropiat
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Târgu-Mureș, 2002, pag. 102, 103, 213. Despre activitatea sa artistică în anul 1972 studioul cinematografic „Sahia” a realizat filmul documentar „Pădurea cea stufoasă”, regizor Titus Mesaroș. „Pictura lui Mitrăchiță pleacă de la nevoia de a retrăi emoțiile lecțiilor de istorie din puținii săi ani de școală, de a reînvia imaginea căpătată atunci despre eroismul legendar al unor Mihai Viteazu sau Tudor Vladimirescu, pe care i-a înfățișat în câteva din lucrările sale. Atras de posibilitatea de a se exprima public prin intermediul căminului
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
apărută în țară. Informațiile prezentate în carte au o conotație practică. Totul a fost trecut prin prisma experienței mele profesionale în domeniul proiectării de echipamente de radiocomunicații. Scrierea cărții mi-a luat circa 18 luni, consumând o bună parte din puținul timp liber pe care-l am la dispoziție. O mică parte (sub 20%) din materialul constituent a fost publicat de mine anterior în câteva articole separate, fie în revista Federației Române de Radioamatorism, fie pe website-ul www.radioamator.ro. Este
Radiotehnică Teoretică şi Practică by Florin Creţu () [Corola-publishinghouse/Science/91639_a_92971]
-
non-morale care dau contur politicii" din acest temei nu constituie - nu-i așa? - o tăcere indezirabilă sau condamnabilă. Dimpotrivă. În sfârșit: ce comportamente "prescrise" de moraliști a găsit Rossi că sunt în contradicție cu "specificul practicii politicii reale"? Unul dintre puținele comportamente pe care le "prescriu" și asupra căruia insistă moraliștii (mai ales cei interesați de justificarea morală a democrației) este comportamentul democratic 68. În afară de aceasta, moraliștii sunt cunoscuți (și - de obicei - criticați) tocmai pentru că nu "prescriu" niciun fel de comportament
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
2005) - și în mai toate lucrările sale recente, precum Philosophy and Real Politics (Princeton University Press, Princeton, 2009) sau Politics and the Imagination (Princeton University Press, Princeton, 2010). 4 Pledoarie ce continuă și dezvoltă (chiar dacă uneori se distanțează de) destul de puținele încercări sistematice de până acum de a apăra moralismul de obiecțiile realiste, precum cele ale lui Adam Swift ("Political Philosophy and Politics", în What Is Politics? The Activity and Its Study, (ed.) Adrian Leftwich (Polity Press, Oxford, 2004), pp. 135-146
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Arneson, în "Basic Equality: Neither Rejectable nor Acceptable", în Do All Persons Have Equal Moral Worth? On 'Basic Equality' and Equal Respect and Concern, (ed.) Uwe Steinhoff (Oxford University Press, Oxford, 2014), pp. 30-52. 3 De altfel, după știința mea, puținele tentative ale filosofilor contemporani de a ataca validitatea acestui principiu - precum cele ale lui John Kekes ("A Reasonable Alternative to Egalitarianism", în Contemporary Debates in Political Philosophy, (ed.) Thomas Christiano și John Christman (Oxford: Wiley-Blackwell, 2009), pp. 282-299) sau Louis
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
magiei"31. În concluzie, recomand cartea lui Jean Servier tocmai pentru că oferă publicului larg o succintă, dar excelentă înțelegere a ceea ce este magia și a relațiilor sale cu religia, filosofia și, nu în ultimul rând, cu știința. Este una dintre puținele lucrări profesioniste despre magie traduse în limba română după 1989. Apariția ei la Institutul European este, cred eu, o replică temeinică dată imensei maculaturi produse la noi de mulți autori obscuri și de unele edituri insignifiante. Mitologia și simbolistica divinității
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
vulnerabilitatea la stes; - a judeca elevii după criterii generale (de exemplu după rezultatele școlare) sau În funcție de calitățile lor unice, individuale. Parkay și Stanford evidențiază câteva dintre aceste atitudini diferențiatoare: * acordă mai puțin timp elevilor cu realizări mai modeste; * are mai puțina răbdare cu acești elevi; * ignoră elevii cu relizări mai modeste; * le acordă mai putin interes; * discriminează elevii cu relizări mai modeste (Îi premiază mai rar pentru succesele obținute, solicită mai rar ceva de la eiă. * a satisface propriile lor interese sau
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
colectivității, îl deprinsese să vadă mai exact raporturile dintre o conștiință individuală și psihologia masei; ”îi apropiase mentalitatea unei colectivități umane angajate în decisive zguduiri, a războiului, dincolo a răscoalei(Răscoala)”. “Ceea ce aduce Rebreanu cu totul nou, în afară de de puținele schițări în aceeași direcție la Duiliu Zamfirescu, este viziunea stărilor de mulțime și a omului ca element al grupului social.Romanul Răscoala este sediul acestor contribuții(...).Răscoala este redevabilă conceptului sociologic al mulțimilor omenești.” G.Călinescu în Istoria literaturii române
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
au spus povestea și și-au tradus realitatea, și-au stabilit locul în istoria medievală post-bizantină. Opțiunile pe care le-au făcut nu pot fi judecate decât prin prisma faptului istoric. Se poate să privim critic atât nivelul civilizației sau puținele performanțe culturale laice, cât și sistemul urban nedezvoltat sau slaba tradiție socială a învățământului; poate fi acuzat faptul că formele cultural-religioase au rămas pe o linie conservatoare (lucru care, de la un moment dat, nu mai servea nimănui), tributare vechilor canoane
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
un rol mai important decât în culturile cu o tradiție a scrierilor bogată, dat fiind acest aspect determinant pentru medievalitatea locală: persistența oralității, în folclor, dar și în cultura elitelor boierești și domnești, ca și în cea monahală (excluzând aici puținele performanțe livrești reale, fie ale unor domni cărturari sau nobili cultivați, fie ale unor importanți ierarhi ai bisericii). Cauzele pe care istoriografia noastră le-a putut invoca au fost legate de starea aproape permanentă de alertă și de mobilizarea forțelor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
apărarea reprezentării sacrului, mai ales datorită activității franciscanilor (ei introduc reprezentările teatrale după "mistere", figurarea celor 14 momente ale "drumului Crucii", scenarizarea diferitelor episoade din viața sfântului fondator al ordinului și ilustrațiile biblice sofisticate). Sunt, totodată, și promotorii uneia dintre puținele teorii medievale ale imaginii: ca și la Ioan Damaschinul, imaginea divinității provoacă spiritul credincios să-i pătrundă esența, prin starea de contemplare; în plus, reprezentarea naturii, a marii creații, reprezintă o altă cale de apropiere de natura Creatorului însuși. Sufletul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de lordoză, mai evidentă când luxația este bilaterală, se recunoaște și caracterul mersului, care este mai legănat, cu mare balans lateral. 4. Lordoza rahitică - este descrisă de mulți autori ca entitate clinică aparte. Se pare că rahitismul oferă una dintre puținele situații, în care evoluția curburilor dorsale și lombar nu se face în primar și secundar. Din acest punct de vedere, se poate vorbi de o cifo-lordoză rahitică. Ca și în cazul cifozelor, diagnosticul lordozelor trebuie să se sprijine pe date
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
lumea obiectivă care acționează nemijlocit asupra organelor de simț sunt reflectate în totalitatea însușirilor lor, ca un întreg unitar; imagine rezultată în urma acestei reflectări; p. ext. facultatea de a percepe fenomenele lumii exterioare; înțelegere, cunoaștere". În studiile de lingvistică românească puținele referiri la percepție se fac, de obicei, doar prin trimiterea la categoria lexico-gramaticală a verbelor care exprimă percepții. Termenul percepție nu este definit ca un domeniu semantic independent, cu multiple și variate realizări în plan lingvistic. Astfel, în DSL 20055
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
arătând ce acțiuni efectuează acest nume în timpul cât are loc acțiunea verbului regent". GALR II (2008: 194; 301-306) păstrează denumirea de predicativ suplimentar/secundar, menționând totodată și calitatea de propoziție redusă a construcției gerunziale. 117 Verbele de percepție sunt printre puținele verbe din limba română care acceptă o construcție gerunzială în poziția predicatului secundar. Construcția gerunzială mai poate apărea în limba actuală în configurații cu verbele de descoperire a descoperi, a găsi, a lăsa, a surprinde: L-am găsit plângând, L-
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
mută astfel pe planul experienței individuale. A trăi înseamnă a face să trăiască absurdul. A-l face să trăiască înseamnă, înainte de orice, a-l privi. Spre deosebire de Euridice, absurdul nu moare decât când îți întorci fața de la el. Astfel, una din puținele poziții filosofice coerente este revolta. Ea este o confruntare perpetuă a omului și a propriei sale ignorante. Este exigența unei imposibile transparențe. Ea pune lumea sub semnul întrebării clipă de clipă. După cum primejdia îi oferă omului prilejul de neînlocuit de
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
de Chandeneux (Misterul nopții, 1880) ș.a. le semna uneori Iosif Holodan. Ilustrative pentru profesiunea de credință a lui V. (poetul e „apostol și profet” al națiunii), două volume, Poezii (1866) și Lira mea (1882), relevă patosul său patriotic, dar și puțina înzestrare poetică. Sursa de inspirație este, cum recomanda și altora, lirica populară, versurile lui Alecsandri și Bolintineanu. El dă glas sentimentelor de suferință și revoltă împotriva opresiunii, invocă strămoșii, pe Traian, Dragoș, Mihai Viteazul, Horea, Avram Iancu, are viziunea unității
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]